1 Septembrie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Premiera filmului Independența României: Războiul Româno-Ruso-Turc 1877 – Scena întâlnirii dintre Peneș și compania rusească

 

1435 – Prima atestare documentară a oraşului Tecuci*

La 1 septembrie 1435, lliaş Voievod anunţa, printr-o scrisoare, pe Vladislav, regele Poloniei, că s-a împăcat cu „iubitul său frate”, Ştefan Voievod, căruia i-a oferit mai multe ţinuturi din sudul Moldovei, între care şi „oraşul Tecuci, cu tot ocolul […]”. Ulterior, într-un document emis la 3 iulie 1460, Ştefan cel Mare stabileşte ca negustorii lipoveni, care vor trece postavuri în Ţara Românească, să plătească „şi la vama din Tecuci, câte 2 zloţi de la fiecare car”, iar în 1466 numele localităţii apare menţionat în Letopiseţul Moldovenesc scris de călugării de la Mănăstirea Putna.

1552 – A încetat din viață Ștefan Rareș

Ștefan cel Tânăr sau Ștefăniță; 1531 – 1 septembrie 1552, Țuțora

Al doilea fiu al lui Petru Rareș, a fost Domn al Moldovei între 24 mai 1551–1 septembrie 1552, uns domn la data de 11 iunie 1551. Aliat cu turcii, a trecut pasul Oituzului în Transilvania, devastând secuimea și Sibiul, dar pe drumul de întoarcere a fost bătut de generalul Giovanni Battista Castaldo și Ștefan Báthory, care i-au luat prada. Ca printr-o minune a izbutit sä-și salveze viața. Întors la scaun, s-a înconjurat de dregători turci și a dus o viață turcească, dușmănindu-se cu polonezii. A fost ucis de un grup de boieri conspiratori la ordinele generalului Castaldo, în timpul unei vânători.

1600 – Nobilimea transilvăneană a refuzat să participe la dieta de la Sebeș

Unirea țărilor române și creșterea puterii lui Mihai Viteazul nu conveneau nici nobilimii din Transilvania și nici boierimii moldovene, care-și temeau privilegiile și dominația economică și politică. Pe când Mihai se afla în Moldova, nobilimea ardeleană și-a pregătit răzvrătirea.

Refuzând chemarea la Dieta care urma să se întrunească la Sebeș la 1 septembrie 1600, nobilimea, sub conducerea lui Ștefan Csaki, s-a întrunit la Turda și, în înțelegere cu Basta, a depus jurământul de credință împăratului, cu toate că nu-l iubea deloc.

1663 – Principele Transilvaniei, Acațiu Barcsai a confirmat scutirea preoților români de dijmă și nonă

În 1624, Principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, a acordat dreptul copiilor de iobagi să meargă la școală, iar preoții români să fie scutiți de dijmă. În 1659 Acațiu Barcsai a scutit din nou preoții români de dijme și none. Acațiu a confirmat și la 1 septembrie 1663 scutirea preoților români de dijma și nona din cereale și vite și le-a acordat și scutirea de censul viilor.

1726 – S-a născut Moise Dragoș

1 septembrie 1726, Turda, Imperiul Habsburgic/Cluj – 16 aprilie 1787, Oradea, Imperiul Habsburgic/Bihor

Primul episcop român unit al Eparhiei de Oradea Mare. A ajuns în Oradea în 1751, împreună cu episcopul de la Munkács, Mihail Olsavszki, ca tălmaci. A devenit paroh și protopop în Oradea. Îîmpărăteasa Maria Terezia a ridicat vicariatul din Oradea la rangul de episcopie autonomă (26 iulie 1776), prin numirea lui Moise Dragoș, episcop român unit, independent de episcopul latin. Din poziția de episcop a stăruit să se asigure susținerea învățăceilor români în diferite instituții școlare, repararea lăcașurilor de cult, acordarea preoților uniți aceleași drepturi pe care le aveau cei romano-catolici.

1757 – Gramatica românească

Cărturarul Dimitrie Eustatievici Brașoveanul a încheiat lucrarea Gramatica românească, prima lucrare de acest fel, dedicată domnitorului muntean Constantin Nicolae Mavrocordat.

Prin lucrarea sa, Dimitrie Eustatievici, nu numai că urmărea o adaptare după gramaticile latinești, slave sau grecești, dar, neavând un alt model în limba română, a realizat o carte proprie limbii noastre, pusă în slujba școlii. Partea a șasea, Pentru prosodie, este considerată cel dintâi tratat românesc de versificație. „Acum întăi izvodită prin Dimitrie Eustatiev Brașoveanul Metodos prea folositori și prea trebuincios, întărit cu pilde prea folositoare așezat cu rânduială dreaptă și izvodit în Bolgaria Brașovului. Anul 1757, sep. 1”. Lucrarea s-a păstrat în două copii manuscrise, din 1757 și 1774.

Mai mult: Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, Gramatica rumânească (1757) [Tipărituri vechi românești]

1847 – S-a născut Simion Florea Marian

1 septembrie 1847, Ilișești, Suceava, Bucovina, Monarhia Austriacă/Suceava – 11/24 aprilie 1907, Suceava, Austro-Ungaria/România

Folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor de religie, preot, membru titular (din 1881) al Academiei Române. A fost de asemenea un membru activ în Societatea geografică română, în Societatea istorică română din București, în Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale: Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena, Junimea și Dacia din Cernăuți etc. Considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate, culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc. Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetător. Din lucrările sale: Chromatica poporului român, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, Nașterea la români. Studiu etnografic, Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, Legendele Maicii Domnului. Studiu folkloristic.

1862 – S-a născut Lazăr Edeleanu

1 septembrie 1862, București – 7 aprilie 1941, București

Chimist. S-a născut într-o familie modestă și numeroasă. După ce a absolvit bacalaureatul, a fost nevoit să dea meditații timp de un an pentru a-și strânge banii necesari continuării studiilor la Berlin. La Universitatea din Berlin a avut profesori renumiți: A.W. Hofmann, C.F. Rammelsberg și H.L. Helmholtz. La numai 25 de ani, în 1887 a obținut titlul de Doctor în Chimie cu cercetarea Asupra unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici, în cadrul căreia a descoperit fenilizopropilamina, cunoscută în medicină sub numele de benzedrină, cu o importantă acțiune stimulatoare asupra sistemului nervos. Efectele psihostimulatoare ale acestei substanțe au fost descoperite abia 30 de ani mai târziu. A plecat pentru o perioadă la Londra și a lucrat, ca șef de lucrări, la Royal Artilery College. Întors în țară, a fost asistent și apoi ca șef de lucrări la catedra de Chimie organică a Facultății de Științe din București, a fost numit director al Laboratorului de Chimie din Serviciul Minelor, iar din 1906 șeful Laboratorului de Chimie al Institutului Geologic (înființat în acel an) și în același timp director al Rafinăriei Vega. Preocupat să obțină un gaz lampant de calitate, a fost autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Procedeul de rafinare cu bioxid de sulf lichid, care îi poartă numele, a fost preluat imediat de marile companii de petrol din America, Iran, Germania, Franța și Japonia, fiind și acum procedeul de bază al fabricării uleiurilor de calitate superioară. Principalele sale direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, chimiei rafinării și chimizării petrolului. A obținut 212 brevete de invenții, în România, dar și în SUA, Germania, Franța, Austria, Suedia, Olanda etc.

1863 – Înmânarea primelor drapele de luptă unităților militare

Evenimentul a avut loc pe platoul Cotroceni. Drapelele distribuite cu această ocazie aveau culorile roșu, galben și albastru, cu inscripția Honor et patria, iar in vârful lăncii se afla acvila cruciată.

„Primind dar steagurile cele noi [spunea domnitorul Alexandru Ioan Cuza militarilor adunați] aduceți-vă pururea aminte că vă încredințez onoarea țării. Steagul e România. Acest pământ binecuvantat al patriei, stropit cu sângele străbunilor noștri și îmbelșugat cu sudorile muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții și unde se vor naște copiii voștri. Steagul este încă simbolul devotamentului, credinței, ordinii și al disciplinei ce reprezintă oastea. Steagul e totdeauna trecutul, prezentul și viitorul țării, întreaga istorie a României”.

1865 – A început construcția liniei de cale ferată București–Giurgiu

Construcția a fost concesionată la 1 septembrie 1865, prin Decretul domnesc nr. 1076 al lui Alexandru Ioan Cuza, asociației J.T. Barkley & J. Staniforth, care a lucrat – cu o întrerupere între februarie 1866 și aprilie 1867 – până în august 1869.

Linia a fost terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19 octombrie. A fost prima linie ferată construită pe teritoriul românesc din acel timp.

1865 – Împăratul Franz Joseph I al Austriei a dizolvat Dieta Transilvaniei de la Sibiu

Printr-un decret imperial din 20 august/1 septembrie, a fost dizolvată Dieta Transilvaniei de la Sibiu, care funcționa din 1863, anulându-se, astfel, legile votate de aceasta, Legea privind „egală îndreptățire a națiunii romane” cu celelalte națiuni transilvane și Legea privind întrebuințarea limbii române, alături de maghiară și germană în viața publică, pe care le promulgase în 26 octombrie 1863. Franz Joseph I a ordonat să se țină alegeri pentru o noua Dietă, prevăzută să se întrunească la Cluj la 19 noiembrie/1 decembrie.

1866 – S-a născut Teohari Antonescu

1 septembrie 1866, București – 11 ianuarie 1910, Iași

Arheolog, istoric și profesor universitar; membru al societății Junimea. A terminat studiile secundare și universitare la București în 1889 și s-a specializat la Paris, Berlin, Munchen, Heidelberg. A făcut călătorii de studii în Italia și Grecia. În 1894 a fost numit profesor de Arheologie la catedra provizorie de Arheologie a Universității ieșene, a obținut titulatura la catedra Arheologie și antichități, înființată în 1896, a suplinit catedra lui Petru Rășcanu de Istoria antică, epigrafie și geografie, când acesta a fost inspector general al învățământului secundar din județul Iași. În prelegerile sale de la Universitate a realizat unitatea dintre studiile de istorie și cele de arheologie. A avut preocupări privind originea arienilor, literatura egipteană și chaldeană. A publicat numeroase lucrări științifice, dintre care: Cultul cabirilor în Dacia, Lumi uitate – Studii literare și archeologice, Le trophee d’Adamclissi. Etude archeologique, Cetatea Sarmizegetusa – reconstitutită după Columna Traiana și ruinele din Grădiștea, Columna lui Traian, studiată din punct de vedere arheologic, geografic și artistic etc.

1881 – S-a înființat Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova

La 1 Septembrie 1881 s-a înființat la Craiova al doilea liceu militar din țară, după cel de la Iași, având denumirea Școala fiilor de militari din Craiova. La 20 August 1902 s-a transformat în Gimnaziul fiilor de militari „D.A. Sturdza”, pentru ca la 1 Aprilie 1914 să fie numit Liceul Militar „D.A Sturdza”.

După doi ani de studiu, elevii erau înaintați în gradul de sublocotenenți la infanterie, cavalerie, artilerie, geniu și uneori și la marină. Primii 20 erau repartizați, în al doilea an de studii, la armele considerate speciale – geniu, artilerie și marină.

1891 – S-a născut Teodor Naum

1 septembrie 1891, Iasi – 19 martie 1980, Cluj-Napoca

Filolog, traducător și publicist, fiul junimistului Anton Naum, de la care a moștenit admirația pentru cultura antichității romane. A debutat în 1911 în Cultura română, cu articolul Despre utilitatea studiilor clasice și în Convorbiri literare cu traduceri din Idilele lui Theocrit. Licențiat al Universității din Iași (1913), s-a angajat la Seminarul Pedagogic din lași, apoi profesor de liceu la Piatra Neamț. În 1925 a obținut titlul de Doctor în Filologie clasică la Universitatea din Cluj, cu teza Idilele rustice ale lui Theocrit, pe care a publicat-o ulterior. A fost profesor, apoi profesor titular la catedra de Limba română a Universității din Cluj. A colaborat la: Sânziana, Drum drept, Propilee literare. Transilvania, Revista clasică etc. cu articole, studii și traduceri de excepție din Tacit, Theocrit, Ovidiu, Catul, Vergiliu etc. Făcând parte din gruparea filologilor de la Muzeul Limbii Romane, Sextil Pușcariu l-a asociat la elaborarea Dicționarului Academiei Române, precum și a altor lucrări de interes național. Din operele sale: Idilele rustice ale lui Teocrit (1925, Premiul Academiei Române), Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr, Viața și opera poetului Publius Vergilius Maro, Horatiu, Bibliografia Vasile Bogrea, Germania Iui Tacit (1943, Premiul Academiei Române) etc. Reprezentant de seamă al filologiei clasice românești, Teodor Naum a îmbogățit literatura și cultura noastră cu traduceri valoroase din patrimoniul clasicismului antic.

1893 – Legea pentru organizarea Gendarmeriei Rurale

Votată în Parlament la 24 februarie 1893 și promulgată de Regele Carol I al României prin Decretul Regal nr. 2919/30 august 1893 a fost publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie, dată la care a intrat în vigoare.

Prevedea instituirea unui Corp de pază și ordine cu caracter militarizat în toate localitățile rurale din țară, deoarece structurile anterioare nu făceau față situației complexe de pe teren și nu corespundeau unui stat modern european. Este actul de naștere al Jandarmeriei Române.

1900 – S-a născut Henriette Yvonne Stahl

1 septembrie 1900, Saint Avald, Lorena, Franța – 25 mai 1984, București

Scriitoare și traducătoare. A debutat în literatură cu poeme în proză, publicate în revista Flacăra, (1931). A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din București (1922–1925), unde a studiat Actoria, la clasa Ion Livescu. A publicat romanul Voica în paginile Vieții Românești (1924). În 1931 l-a cunoscut pe poetul Ion Vinea, alături de care va rămâne 14 ani, iar în 1945, pe romancierul Petru Dumitriu, cu ocazia premierii acestuia pentru cea mai bună nuvelă a anului. Acesta s-a mutat la ea acasă, în 1946, pentru aproximativ 10 ani, în pofida diferenței mari de vârstă (24 de ani). În 1954 a avut loc un episod interesant: căsătoria celor doi, urmată aproape imediat de divorț. Explicația: probabil a fost dorința de a-i asigura scriitoarei un venit decent și statutul de relativă protecție în fața abuzurilor, ca fostă soție de nomenclaturist. După fuga din țară a lui Petru Dumitriu, Henriette Yvonne Stahl a fost arestată, a facut un an de pușcărie, fiind obligată să semneze că ea ar fi scris opera lui Petru Dumitriu. A declarat: „De când lumea și pământul se știe că tot ce se spune în pușcărie nu are valoare”. Dintre operele sale: Steaua Robilor, Între zi și noapte, Fratele meu, omul, Orizont, linie severă. A scris și literatură în limba franceză, iar o parte dintre romanele ei au fost publicate în Franța, în traducere proprie.

1901 – S-a născut Marin Iorda

Marin Iordache; 1 septembrie 1901, București – 25 iunie1972, București

Regizor, scenarist, actor, scriitor, pictor și grafician. În 1914 a devenit colaborator al Revistei copiilor și a tinerimii, editată de către C.G. Costaforu, trimițând poezii, povești, glume, anecdote și jocuri distractive, iar după război, a fost angajat ca ilustrator și grafician în redacția aceleiași reviste. În 1919 a intrat prin concurs la Școala de belle-arte din București, avându-i profesori pe Dimitrie Paciurea și Frederik Storck. Profesând de nevoie gazetăria, a oscilat între proza cotidiană și desen. În 1924, odată cu lansarea revistei Dimineața copiilor, Iorda a început să creioneze un personaj de benzi animate numit Haplea, după scenariul lui Nicolae Batzaria, fiind creatorul celui mai vechi film de desene animate românesc păstrat în Arhiva Națională de Filme. În 1928, a realizat, în decurs de trei săptămâni, filmul de scurtmetraj Așa e viața, la care a fost regizor, scenarist și interpret. A lucrat în paralel ca director al unor teatre de copii din București și Brașov. S-a remarcat și ca prozator, scriind literatură pentru copii, printre care amintim: Oameni în cătușe de aur, Alte pățanii și năzdrăvănii, Meșterul Strică și alte povestiri etc.

1912 – Premiera filmului Independența României: Războiul Româno-Ruso-Turc 1877

Film mut, regizat de Grigore Brezeanu și Aristide Demetriade, cu nume mari ale scenei românești: Constantin Nottara, Aristide Demetriade, Aristița Romanescu, Elvira Popescu, Ion Brezeanu, Maria Filotti.

Premiera a avut loc la București, pe 1 septembrie, în sala Eforie, unde a rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Este unul dintre primele filme din lume în care un suveran s-a putut vedea în calitate de personaj, astfel încât Regele Carol I a acordat sprijin financiar pentru realizarea filmului.

Independența României: Războiul Româno-Ruso-Turc 1877 Film mut

Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, Austria, Ungaria, Franța și Rusia.

1916 – Bulgaria a declarat război României

Regatul Bulgariei a participat la primul război mondial de partea Puterilor Centrale. Intrarea României în război de partea Antantei a forțat pe bulgari să transfere forțe în nordul țării. Armata bulgară a intrat în Dobrogea la 18/31 august, noaptea, atacând pichetele române de pe frontieră, iar declarația de război au dat-o abia a doua zi, pe 19 august/1 septembrie.

1920 – S-a născut Marta Miclescu

1 septembrie 1920, Gugești, Vaslui – 15 februarie 2017, Breaza, Prahova

Scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Cu studii temeinice în literatură și limbi străine (engleză și rusă), a debutat la vârsta de 70 de ani. A scris peste 20 de volume de proză și poezie, dintre care: Anisia, Nimbul iubirii, Liniștea de sub vânturi. A organizat un cenaclu literar la Breaza, unde își avea reședința, organizând acolo expoziții, lansări de carte și evenimente culturale de referință.

1923 – S-a născut Vlad Florescu

1 septembrie 1923, Băilești, Olt – 24 septembrie 1986

Pictor; a realizat fresce de for public, artă monumentală. A urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București studiind pictura cu marii artiști și profesori Camil Resu, Nicolae Dărăscu, M.H. Maxy și Alexandru Ciucurencu. S-a făcut remarcat în breasla artiștilor ca un pictor de rară sensibilitate, un colorist rafinat. În pictura sa din prima etapă, se puteau indentifica reverberații ale maeștrilor săi, în special atmosfera cromatică a picturii lui Alexandru Ciucurencu. Din 1953 și până în 1970 a îndeplinit cu har si cu mare probitate profesională funcția de muzeograf la Muzeul Brukenthal. în perioada de maturitate artistică, a dat curs unei înclinații mai vechi, datorată unei predispoziții spre monumental, aceea a picturii decorative monumentale. A realizat fresce decorative în spații de for public, pe litoral și în București. A obținut un premiu național pentru aceasta activitate.

Mai mult: Preocupat de pictura de șevalet și arta monumentală… [Îmi pasă]

1929 – Prima transmisie de teatru pentru copii la radio

La Radiodifuziunea Română, a avut loc prima transmisie de teatru pentru copii, cu piesa Pufușor și Mustăcioară de Victor Ion Popa.

1929 – S-a născut Viorica Simionescu

1 septembrie 1929, Zamostea, Suceava – 5 februarie 1990, Iași

Biolog, profesor universitar și cercetător. A studiat la Facultatea de Științe Naturale de Ia Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași (1948–1952), fiind încadrată la catedra de Zoologia vertebratelor, ca preparator; a parcurs toate treptele universitare, până la cea de conferențiar. A susținut Doctoratul la Universitatea din Iași, în 1971, cu teza Studii asupra populațiilor de rozătoare din familia Muridae Gray 1821 (Rodentia) din România. În 1985 a fost aleasă șefă a catedrei de Biologie, pe care a condus-o până la sfârșitul vieții. În calitate de profesoară al Facultății de Biologie-Geografie-Geologie de la Universitatea ieșeană a condus lucrările practice la mai multe discipline și a predat numeroase cursuri. În cercetarea științifică s-a manifestat în două direcții principale: probleme legate de suprafața branhială, creșterea relativă la unii pești și studiul complex al mamiferelor mici din țara noastră punându-și în valoare capacitatea de biolog, devenind specialistă recunoscută în România și Europa. A publicat peste 70 lucrări științifice de zoologie, multe în limba engleză.

1929 – S-a născut Nicu Horodniceanu

1 septembrie 1929, București – 1 noiembrie 2000

Dramaturg, critic de teatru, scenarist, stabilit în Israel din 1972. A absolvIt Facultatea de Chimie a Institutului Politehnic București. În Israel a fost scenarist al spectacolelor Companiei de balet Iaron Margolin. A scris piesele: Alcool, Boucan, Conștiința mecanică, Împreună, Ipoteze, Premierul, Profilul politic. A primit Premiul „Mihail Sebastian” al Asociației Scriitorilor de Limba Română din Israel.

1935 – A intrat în exploatare primul avion românesc de pasageri

Avionul ICAR Comercial a fost construit la uzina ICAR din București, fiind primul avion destinat transportului de pasageri construit în România.

A fost realizat după proiectul german BFW (Bayerishe Flugzeugwerke) M.36. Cabina dispunea de 6 locuri pentru pasageri și două posturi pentru piloți. În exploatare, un loc de pasager a fost desființat, mărindu-se capacitatea de transport pentru bagaje și poștă. Prototipul, singurul aparat de acest tip construit, a fost înmatriculat YR-ACS și, după o perioadă de încercări, a intrat în serviciu efectiv la LARES. În perioada 1 septembrie 1935–iunie 1940, avionul a acumulat 216 ore și 39 de minute de zbor. Aparatul a operat în timpul războiului pana la 31 decembrie 1943, pe aerodromul Băneasa iar la 26 ianuarie 1944 a fost radiat, fiind casat.

1938 – S-a înființat Oficiul Național al Cinematografiei

La 1 septembrie 1938, în temeiul prevederilor Decretului Lege nr. 3047/31 august 1938, s-a înființat Oficiul Național al Cinematografiei (ONC), instituție independentă, condus de regizorul Paul Călinescu, prin reorganizarea Direcției Cinematografice. Sediul Oficiului Național al Cinematografiei era într-un imobil proprietate privată a cinematografiei.

1938 – S-a născut László Rohonyi

Ladislau Rohonyi; 1 septembrie 1938, Cluj – 1983

Scrimer român de etnie maghiară specializat pe sabie, antrenor. A început scrima la CSM Cluj sub îndrumarea lui Tiberiu Bartoș și Adalbert Pellegrini. A participat la Jocurile Olimpice de vară din 1960 de la Roma, fiind eliminat în turul al patrulea la proba individuală și clasându-se pe locul 6 pe echipe. Pentru realizările sale a fost numit Maestru emerit al sportului în 1962. După retragere a devenit antrenor de scrimă. I-a pregătit, printre alții, pe Ioan Pop, Vilmoș Szabo și Vlad Șerban.

1938 – S-a născut Semion Odainic

1 septembrie 1938, Alexeevca, Lăpușna, Basarabia, RegatulRomâniei/r. Ungheni, R. Moldova – 29 iunie 2023

Pictor, heraldist, român din Moldova, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova din 1980. A studiat la Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin” (în prezent, Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”) între 1958–1963. A fost autor al imaginilor distincțiilor de stat, al medaliilor, insignelor, jubiliare și comemorative, al multor decorații departamentale și corporative, a unor steme și drapele înregistrate în Armorealul General al Republicii Moldova. A creat Colanul Președintelui Republicii Moldova, Colanul Primarului General de Chișinău și Colanul Președintelui Academiei de Științe a Moldovei. A fost membru al Federației Internaționale pentru Medalii FIDSM, Paris, al Comisiei Naționale de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. A participat la numeroase expoziții din țară și de peste hotare cu lucrări de grafică și pictură. A fost distins cu Ordinul Gloria Muncii (1998), Maestru în Artă (1999), Om Emerit, Medalia Mihai Eminescu (2000) și cu Ordinului Republicii (2017).

Imagini: Odainic Semion [Artindex]

1939 – Declanșarea celui de-al doilea război mondial

1 septembrie 1939–2 septembrie 1945

Atacul Germaniei asupra Poloniei, în septembrie 1939, a declanșat oficial războiul.

Uniunea Sovietică a invadat, de asemenea, Polonia de la est, conform Pactului Ribbentrop-Molotov. A fost cea mai mare și mai devastatoare conflagrație din istoria omenirii – a antrenat 62 de state, pe teritoriul cărora locuia o pondere de 80% din populaţia globului. Acţiuni militare au avut loc pe teritoriul a 40 de state, fiind mobilizaţi 110 milioane de oameni. În război au murit între 50 şi 55 de milioane de persoane, dintre care 27 de milioane au fost ucise pe front. Sfârșitul războiului a fost la 2 septembrie 1945, când s-a semnat actul capitulării necondiționate a Japoniei.

1941 – S-a născut Alexandru Grigore

1 septembrie 1941, Fâlfani–Stolnici, Argeș – 30 iunie 1981, București

Poet, publicist, traducător. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității București în 1965. A debutat cu versuri în Luceafărul (1968), iar debutul editorial a fost în 1970, cu volumul Tăgade. A colaborat mai toate publicațiile culturale ale vremii: Viața Românească, Luceafărul, România literară etc. A tradus din Evgheni Evtușenko, Vladimir Maiakovski, Alexandr Blok. Înainte de a muri, pregatise pentru tipar volumul de versuri La marginea împărăției, apărut postum (1983). Alte volume publicate: Ceremoniile, La marginea împărăției (1984, postum). „Un rebel incorigibil. O minte ascuțită și un simț poetic deosebit, dublate de o cultură de invidiat. […] fusese dat afară de la Viața românească și „parașutat” la Biblioteca Centrală de Stat, unde trebuia să-și faca penitența. Conducerea de pe vremea aceea a bibliotecii a simtit nevoia perversă să pluseze, să-i dea un spor de sancțiune, așa că l-a trimis la RNC (Rezerva Națională de Carte). […] Orice cuvânt al lui era interpretat drept un afront adus regimului. Pentru asta fusese dat și afară din presă. Căzuse în alcoolism. Tot atunci l-a lăsat și soția, Ioana. Mai rău de atât nu se putea. […] Ultimele evenimente din viața lui s-au succedat cu repeziciune. Murise unul dintre cei mai apropiați prieteni ai lui, Ștefan. Cei doi fuseseră mai buni ca frații. În biserică, la căpătâiul lui Ștefan, Alexandru s-a simțtit dintr-o dată rău. A dus mâna la inimă și s-a prăbușit peste sicriul celuilalt. Agitație, strigăte și apoi liniște. O liniște de moarte. Poetul murise. Scurt, fără preaviz. […] O moarte romantică, pentru care l-ar invidia orice poet” [Marius Dobrescu].

1941 – S-a născut Júlia Várady

1 septembrie 1941, Oradea

Soprană română de etnie maghiară. De la 6 ani a început studiul viorii la Conservatorul din Cluj, La 14 ani a început să studieze Canto cu Emilia Pop. A debutat ca mezzosoprană în rolurile Orfeu din Orfeo ed Euridice de Gluck și Fiordiligi din Cosi fan tutte de Mozart la Cluj. În 1970 s-a stabilit în RFG și după o audiție a primit un angajament la opera din Frankfurt. Un an mai târziu a avut un succes răsunător în rolul Vitellia din Clemența lui Tito de Mozart la Festivalul de Operă de la München. A devenit membră a ansamblului operei din München iar mai târziu al Deutsche Oper Berlin. A apărut, ca invitată, în toate marile opere din Germania, la Covent Garden din Londra, Teatro Colon din Buenos Aires, Metropolitan Opera din New York, Staatsoper din Viena și la Festivalul de la Salzburg. A cântat în roluri titulare în Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Madama Butterfly și Turandot de Giacomo Puccini, Trubadurul, Don Carlo, Traviata, Otello, Nabucco și Aida de Verdi, Adriane auf Naxos de Richard Strauss, Evgheni Oneghi de Ceaikovski, din Olandezul zburător de Richard Wagner etc. În 1977 Julia Varady s-a măritat cu baritonul Dietrich Fischer-Dieskau. Cuplul a cântat împreună pe scenă ori de câte ori a fost posibil atât în spectacole de operă cât și în concerte. Au efectuat multe înregistrări împreună.

Giuseppe Verdi – Nabucco Abigaille’s Aria • Júlia Várady

1941 – A încetat din viață Gheorghe Bratu (25 februarie 1881 – 1 septembrie 1941)

Matematician, astronom și profesor; fondatorul Observatorului astronomic din Cluj și directorul acestuia; a contribuit la organizarea învățământului superior în domeniul științific.

1943 – S-a născut Constantin M. Popa

1 septembrie 1943, Brașov – 27 ianuarie 2016

Critic și istoric literar. A fost absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și Doctor în Filologie al Universității din Craiova. De-a lungul timpului, a fost profesor de Limba și literatura română la Filiași, Șimnicu de Sus, apoi în Craiova, la Liceul de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși”, Școala „Alexandru Macedonski” și Colegiul „Frații Buzești”. A debutat publicistic în revista Tribuna (1965), iar debutul editorial a fost în 1980 cu volumul de eseuri critice Replay. A semnat cronică literară la Ramuri, a fost redactor șef al revistei Mozaicul. A debutat la 70 de ani în poezie cu volumul de versuri Încruntările mele amoroase (2014). A primit Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor (1997), Premiul „Șerban Cioculescu” pentru critică și istorie literară al Fundației Scrisul Românesc (1997) și Premiul „Petre Pandrea” pentru literatură al revistei Mozaicul (2000).

1944 – A încetat din viață Liviu Rebreanu (27 noiembrie 1885 – 1 septembrie1944)

Prozator și dramaturg; creator al romanului românesc modern; membru titular al Academiei Române.

1947 – S-a născut Ion Mircea

1 septembrie 1947, Sărmaș, Mureș

Poet și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din 1979. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, secția Română–Italiană, fiind unul dintre membrii fondatori ai grupării și publicației studențești de cultură Echinox. A fost laureatul pentru poezie al primului Festival național studențesc de literatură (București, 1969). A fost redactor-șef al revistei Transilvania din Sibiu și membru în Consiliul ei de conducere. A scris poezie, teatru, scenarii (radiofonice și cinematografice), proză, eseu, critică literară, traduceri (din limbile italiană și franceză), literatură pentru copii.

1948 – A fost înființată Casa de Economii și Consemnațiuni, CEC

CEC este cea mai longevivă instituție bancară din România, constituită prin fuziunea Cassei de Depuneri și Consemnațiuni (fondată de Alexandru Ioan Cuza în 1864) cu Casa Națională de Economii și Cecuri Poștale (înființată în 1880). Reorganizată prin Decretul nr. 224/1 septembrie 1948 pentru înființarea și organizarea Casei de Economii, Cecuri si Consemnațiuni, prescurtat CEC. 

Patrimoniul CEC s-a format prin contopirea patrimoniilor celor două instituții menționate, urmând a i se încredința primirea și păstrarea economiilor bănești ale populației din întreaga țară.

1948 – A încetat din viață Dionisie Germani (Dionisie Ghermani; 17 martie 1877 – 1 septembrie 1948)

Inginer hidrotehnist specialist în hidraulică și mecanica fluidelor și electrotehnician; membru de onoare al Academiei Române.

1949 – S-a născut Elena Albu

1 septembrie 1949, Iași – 16 martie 2003, București

Actriță de teatru și de film. A studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie „I.L. Caragiale” din București, pe care l-a absolvit în 1973. Din 1972 a început să joace în spectacole de teatru și în filme, fiind protagonista multora dintre producțiile soțului său, regizorul Mircea Veroiu. A fost repartizată la Teatrul Dramatic „G.A. Petculescu” din Resița unde a debutat în Profesiunea doamnei Warren de George Bernard Shaw. A avut o bogată și diversă creație în teatru; rolul principal Alice din piesa Arden din Kent la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești, i-a adus un important premiu de interpretare al ATM. Ultimul său rol în teatru a fost în spectacolul Oameni de zăpadă, în regia lui Louise Dănceanu, la Teatrul Foarte Mic în stagiunea 1998/1999. A jucat în filme: Apașii (1973, debut), Ilustrate cu flori de cîmp, Prin cenușa imperiului, Între oglinzi paralele, Falansterul, Moara lui Călifar, Somnul insulei, Femeia în roșu.

Ilustrate cu flori de câmp (1975) • Regia Andrei Blaier. Cu: Draga Olteanu-Matei, Eliza Petrăchescu, Carmen Galin, Elena Albu [Irina], Dan Nuțu, Gheorghe Dinică, Paul Ioachim

1949 – S-a născut Luminița Gheorghiu

1 septembrie 1949, București – 4 iulie 2021, București

Actriță de voce, scenă, film și televiziune. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din Capitală în 1972, la clasa Ion Cojar. A debutat în teatru într-o piesă montată de Alexandru Tocilescu pe scena Teatrului Cassandra al IATC. După absolvire, a fost repartizată la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, s-a mutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar între 1976–2003 a fost actriță a Teatrului „Bulandra” din București. Cariera în film și-a început-o cu rolul Catrina din filmul Moromeții (1987). A devenit cunoscută o dată cu pelicula Moartea domnului Lăzărescu, filmul în regia lui Cristi Puiu și a câștigat Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, pentru filmul Poziția copilului (2013). În 2006 a fost invitată specială a organizatorilor Festivalului de la Cannes (2006) pentru filmul Moartea domnului Lăzărescu. Alte filme importante: Stejar, extremă urgență, Trahir, Prea târziu, Train de vie, Lombarzilor 8, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, Aurora, Sunt o babă comunistă, Aferim!.

Sunt o babă comunistă (2013) • Regia Stere Gulea. Cu: Luminița Gheorghiu, Marian Râlea, Ana Ularu, Alexandru Potocean, Mihai Dinvale, Coca Bloos

1950 – S-a născut Dudu Georgescu

1 septembrie 1950, București

Fotbalist care a jucat în postul de atacant, retras din viața sportivă. A început activitatea de fotbalist la Progresul București, dar consacrarea a cunoscut-o la Dinamo, unde a jucat în perioada 1973–1983 și cu care a câștigat 4 campionate (1975, 1977, 1982, 1983) și o Cupă (1982) și a fost de patru ori consecutiv golgheter al României (1975–1978), primind celebrul trofeu Gheata de aur. A disputat 370 de meciuri în Divizia A, marcând 252 de goluri, record neegalat până în prezent, el păstrîndu-și și acum titlul de cel mai bun marcator din istoria Diviziei A.

A jucat pentru echipa națională în perioada 1973–1984, având 44 de apariții și marcând 21 de goluri. În 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv cl.III, pentru participarea la Campionatul European din 1984 și pentru întreaga activitate. După retragerea de pe teren, a antrenat CSM Reșița, Corvinul Hunedoara, Acvila Giurgiu, Dunărea Călărași, Zimbrul Chișinău, Al-Nejmeh din Arabia Saudită (2001) apoi a emigrat în Toronto (Canada) cu familia.

1952 – Teatrul de Păpuși Prichindel din Alba Iulia

Teatrul de Păpuși Prichindel din Alba Iulia s-a constituit la inițiativa unei echipe de oameni care au dorit un teatru în orașul lor.

A fost înființat de către Ministerul Culturii, prin decizia nr. 201/1 septembrie 1952, ca teatru de păpuși profesionist, cu personalitate juridică.

1953 – A încetat din viață Theodor Capidan (28 aprilie 1879 – 1 septembrie 1953)

Lingvist specializat în filologia romanică; membru titular al Academiei Române.

1955 – Filarmonica de Stat din Cluj

Tradiția activității simfonice în Cluj datează de la începutul secolului al XIX-lea. Actuala filarmonică a fost fondată la 1 septembrie 1955, sub denumirea de Filarmonica de Stat Cluj, ca o instituție artistică dedicată exclusiv concertelor.

Avea 75 de muzicieni, aleși sub supravegherea maestrului Wilhelm Demian. Antonin Ciolan a fost numit dirijorul orchestrei, primul concert având loc pe data de 4 decembrie 1956.

Johannes Brahms – Concertul nr.1 pentru pian și orchestră, în Re minor, Op. 15 • Filarmonica de Stat „Transilvania”, Dirijor Cristian Mandeal, Pian Oxana Corjos

1955 – Teatrul de Stat Galați

De la 1 septembrie 1955, a început funcționarea Teatrului de Stat Galați, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2003/16 septembrie 1955, astăzi Teatrul Dramatic „Fani Tardini”. Primul spectacol al teatrului a fost Preludiul, în 14 aprilie, în sala Orchestrei Simfonice de Stat (devenită mai târziu Sala Teatrului Muzical „Nae Leonard”). Primul spectacol în actuala sală a teatrului a fost piesa D’ale carnavalului, pe 30 decembrie 1956. Din anul 1973, Teatrul de Stat a primit denumirea Teatrul Dramatic Galați, iar din anul 2000 a devenit Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați.

1959 – Relații diplomatice România – Japonia

Relațiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite în 1917, la nivel de legație. În contextul celui de-al doilea război mondial, la 31 octombrie 1944, relațiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte, fiind restabilite la 1 septembrie 1959, pentru ca, în 1964, să fie ridicate la nivel de ambasadă.

 

Ziua informaticienilor militari

1963 – A luat ființă prima unitate specializată în domeniul informaticii și automatizării a Armatei române

Prin ordinul Marelui Stat Major, s-a înființat Grupa de Automatizări din Direcția Generală a Înzestrării, reprezentând primul organism care avea atribuții de concepție, de coordonare și de înzestrare în domeniul informaticii militare și automatizării conducerii trupelor.

 

1964 – A încetat din viață George Georgescu (12 septembrie 1887 – 1 septembrie 1964)

Dirijor, violoncelist; director al Orchestrei Filarmonice din București și al Operei Române; supranumit „seniorul baghetei românești”; membru corespondent al Academiei Române.

1972 – A încetat din viață Anișoara Odeanu (Doina Stella Grațiana Peteanu; 28 mai 1912 – 1 septembrie 1972)

Poetă, prozatoare și jurnalistă.

1974 – A încetat din viață Coca Farago (Ana-Virginia Farago; 1 august 1913 – 1 septembrie 1974) Poetă, prozatoare și autoare dramatică; actriță la teatrele din Craiova și Cernăuți; pictor scenograf la Teatrul Național din Craiova; fiica poetei Elena Farago.

1975 – S-a născut Radu Eduard Ciobanu

1 septembrie 1975, Bacău

Fotbalist retras din activitate. A debutat la Aerostar Bacău, fiind apoi transferat la FCM Bacău, unde a jucat pe post de fundaș timp de zece ani în primele două ligi de fotbal, a revenit în fotbalul românesc la vârsta de 30 de ani, când a semnat un contract cu FC Politehnica Iași, unde a jucat timp de trei sezoane fiind o piesă de bază, apoi la FC Știința Bacău până la desființarea echipei și la Pambac Bacău.

1977 – A încetat din viață Ștefan Tița (14 august 1905 – 1 septembrie 1977)

Poet, prozator, dramaturg, traducător și publicist.

1979 – S-a născut Bobo Burlăcianu

1 septembrie 1979, Dorohoi

Interpret și compozitor de muzică pop. În 2002 a absolvit Facultarea de Biologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, apoi a studiat Regie de film la Universitatea Hyperion din București (2007–2011). A învățat să cânte la chitară în timpul liceului, făcând parte din trupa de umor Patrula 0, împreună cu Bobi Dumitraș (viitorul coleg de la Fără Zahăr) și din Trupa de Teatru Ludic la Casa de Cultură a Studenților din Iași. În 2001 a format trupa Fără Zahăr și a debutat în cenaclul folk Moldavia. Au lansat albumele: Episodu’ unu: Amenințarea faitonului, Episodu’ 2 de la Dorohoi și Neamul lui Peneș Curcanul și au semnat rubrica Voi n-ați întrebat, Fără Zahăr vă răspunde în Suplimentul de cultură, o parte din texte fiind publicate în volumul Voi n-ați întrebat, Fără Zahăr vă răspunde, de Bobi și Bobo (2006). A colaborat cu Ada Milea în spectacolele-concert Quijote, adaptare după Miguel de Cervantes, Nasul după N.V. Gogol, Deliruri și Alcool după poezii de Ion Mureșan, Insula după Gellu Naum și Cântece de iarnă. A debutat în compoziția de muzică de spectacol în 2007, cu piesa de teatru With a little help from my friends de Maria Manolescu, la Teatrul Național Iași. A colaborat apoi cu teatre din București, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Piatra Neamț. În 2018 a debutat ca regizor muzical cu spectacolul concert PiSiCi la Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava.

Fără Zahăr – Hip-Hop ș-așa

1980 – S-a născut Alexandra Velniciuc

1 septembrie 1980, București

Actriță de teatru, film și televiziune. Și-a petrecut copilăria pe platourile de filmare, tatăl fiind actor; a studiat pianul, mama fiind pianistă. În timpul liceului a urmat un curs de jurnalism. A terminat Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București, promoția 2003, urmând cursurile de master la secția Actorie. În 2008 a devenit Doctor în Artele Spectacolului, cu teza Performanța, concept fundamental în arta actorului modern de teatru și film. A apărut la televiziune în Duminica în familie (Antena 1), în filmul serial În familie (Prima TV), moderatoare la Televiziunea, dragostea mea, Șlagăre în revenire sau Atenție, se cântă (TVR). Debutul în teatru a avut loc la Buzău, în piesa Acolo, departe, alături de tatăl său, Ștefan Velniciuc. A jucat în Steaua fără nume de Mihail Sebastian la Teatrul Național din Craiova; în Mincinoasa, Pijamale și Fantoma, dragostea mea la Teatrul Metropolis din București. A jucat în filmele: Mihai și Cristina, Jacqou le croquant, Vlad, Lotus, Păcală se întoarce, …Mama ei de tranziție!?!.

Și totul era nimic… (2006) • Regia Cristina Nichituș. Cu: Adrian Titieni, Anca Sigartău, Ovidiu Lipan Țăndărică, Alexandra Velniciuc, Tora Vasilescu, Magda Catone

 

Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

Instituită prin Ordinul nr. 539/2008 emis de către Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, marchează data la care întreaga Deltă a Dunării și unitățile geografice vecine au fost declarate rezervație a biosferei

1990 – Delta Dunării a fost declarată rezervație a biosferei

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 983/25 august 1990 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, publicată în Monitorul Oficial nr. 105/14 septembrie 1990, cu data de intrare în vigoare 1 septembrie 1990, „se înființeaza „Delta Dunarii” – rezervație a biosferei, instituție cu personalitate juridică în subordinea Departamentului mediului”.

 

1990 – Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” din Republica Moldova

Prin Hotărârea Guvernului nr. 276/1 septembrie 1990, a fost înființată Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

1992 – A încetat din viață Ion Luican (29 decembrie 1907 – 1 septembrie 1992)

Cântăreț de muzică populară, romanțe și muzică ușoară, numele său fiind indisolubil legat de cântecul M-a făcut mama oltean.

1995 – A încetat din viață Adrian Dohotaru (2 aprilie 1939 – 1 septembrie 1995)

Poet, dramaturg, jurnalist.

1996 – A încetat din viață Ion Oblemenco (13 mai 1945 – 1 septembrie 1996)

Fotbalist și antrenor care, în ciuda numărului mare de goluri marcate, n-a fost selecționat niciodată în Echipa națională de fotbal a României.

2001 – România a preluat, pentru doi ani, președinția SEDM și MPFSEE

Președinția Comitetului de Coordonare al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM) și a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE), au fost preluate în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Plovdiv, Bulgaria.

2001 – Primul festival de Internet din România, INTERNETIC

S-a desfășurat la Teatrul Național din București (1–20 septembrie) și au participat companii de software, agenții de publicitate, agenții de web design, web developeri independenți etc.

 

Ziua diplomației române

Instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României. Sărbătoarea este marcată pentru omagierea tradiției diplomatice românești și pentru stimularea activității Corpului diplomatic și consular al României.

 

2004 – A încetat din viață Vlad Sorianu (Vasile Sporici; 14 ianuarie 1931 – 1 septembrie 2004)

Prozator, traducător și critic literar.

2008 – A încetat din viață Ion Iancu (21 septembrie 1931 – 1 septembrie 2008)

Dirijor, cadru didactic universitar; director general al Operei din Timișoara.

2008 – A încetat din viață Sorin Gheorghiu (28 septembrie 1939 – 1 septembrie 2008)

Actor de teatru și film; a jucat pe scenele Teatrului de Stat „Ioan Slavici” Arad, Teatrului „Alexandru Davila” Pitești, Teatrului Valah Giurgiu, Teatrului de Comedie și Teatrului Odeon din București.

2008 – A încetat din viață Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (19 septembrie 1945 – 1 septembrie 2008)

Biofiziciană română stabilită în Germania; șefa grupului de Psihofizică de la Institutul ”Max Planck” pentru Cercetarea Creierului; titulara catedrei de Psihologie Fiziologică/Biopsihologie de la Universitatea ”Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt am Main.

2011 – A încetat din viață Alexandru Pesamosca (14 martie 1930 – 1 septembrie 2011)

Chirurg pediatru, supranumit „îngerul copiilor”; timp de jumătate de secol a făcut circa 45 000 de operații, salvând de la infirmitate pe viață sau de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei considerați fără speranță și inoperabili de către ceilalți medici.

2011 – A încetat din viață Mircea Spătaru (Mircea Corneliu Spătaru; 27 iulie 1937 – 31 august/1 septembrie 2011)

Sculptor, pictor, caricaturist și ceramist, profesor universitar; personalitate marcantă a artei românești.

2013 – În București au început protestele față de proiectul Roșia Montană

A fost o serie continuă de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte câteva zeci de orașe din România și din străinătate împotriva proiectului minier de la Roșia Montană.

Protestatarii au spus că proiectul minier ar distruge mediul și patrimoniul de la Roșia Montană, au cerut interzicerea exploatărilor cu cianuri în România și retragerea legii care ar permite ca acest proiect să înceapă.

2017 – A încetat din viață Zoe Petre (23 august 1940 – 1 septembrie 2017)

Istoric, publicist, profesor universitar și politician; consilier prezidențial.

2018 – S-a încheiat Marșul Centenarului Marii Uniri

Marșul Centenar a fost o manifestație civică coordonată de o serie de organizații neguvernamentale din România și Republica Moldova, cunoscute sub denumirea colectivă de Alianța pentru Centenar. A pornit din Alba Iulia, la 1 iulie 2018, cu destinația finală Chișinău, la 1 septembrie 2018, și a presupus traversarea Munților Carpați în trei zone diferite din România. Participanții la acest marș, atât cetățeni din România cât și din Republica Moldova, au vizat 300 de orașe și sate din cele două state, cu parcurgerea la pas a locurilor semnificative pentru Marea Unire și primul război mondial. Prin organizarea, amploarea și obiectivele ei, această acțiune este unică în România și Republica Moldova. Marșul s-a încheiat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, unde a fost întâmpinat de peste 10.000 de basarabeni unioniști.

Marșul Centenarului Alba-Iulia – Chișinău Fragmente

2021 – A încetat din viață Romulus Cristescu (4 august 1928 – 1 septembrie 2021)

Matematician cu o strălucită carieră în cercetare în domeniul analizei funcționale; exponent al școlii române de calcul al probabilităților; membru titular al Academiei Române, Secția de Științe Matematice.

2021 – A încetat din viață Matei Lăzărescu (26 iunie 1948 – 1 septembrie 2021)

Pictor, și restaurator, a realizat și pictură murală, fotografie; a locuit și a lucrat în Franța din 1979; membru al Grupului Prolog.

2023 – A încetat din viață Ioan Cuculescu (24 septembrie 1936 – 1 septembrie 2023)

Matematician, profesor universitar, cercetător la Institutul de Matematică al Academiei; membru corespondent  al Academiei Române.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită