10 August în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Marea Dveră a Răstignirii dăruită de Ștefan cel Mare Mănăstirii Putna

 

1500 – Marea Dveră a Răstignirii de la Mănăstirea Putna

Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei și soția sa, Doamna Maria Voichița au dăruit Mănăstirii Putna Marea Dveră a Răstignirii, o broderie monumentală, cu fir de aur, argint și mătase colorată pe un fond inițial de mătase roșie, astăzi înnoit. Vechiul fond se mai păstrează la nivelul inscripțiilor. Are căptușeală dublă din pânză de in în culoare naturală și albastră, cu dimensiuni 138X130 cm, fiind de o valoare deosebită.

În colțurile lucrării sunt portretele votive ale lui Ștefan Vodă și al Mariei Voichița. Inscripții: „Io Ștefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, și doamna sa Măria, fiica lui Radu voievod, a făcut această dveră Mănăstirii sale Putna, în anul 44 al domniei sale, în anul 7008 [1500] august 10”.

1534 – A început înălțarea bisericii Sf. Dumitru din Suceava

Ctitorie a domnitorului Petru Rareș, a fost reconstruită între 1534–1535 lângă o biserică dispărută în sec. XIV, în apropiere de Curtea Domnească și zugrăvită între 1537–1538. Pisania aflată deasupra ușii de intrare de pe zidul de sud al bisericii conține următorul text în limba slavonă: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel bătrân, să zidească biserica în mijlocul târgului Suceava, unde este hramul Sfântului slăvitului, marelui mucenic și purtător de biruință, Dimitrie, izvorâtorul de mir. Și a început a zidi în anul 7042 [1534] august 10 și s-a isprăvit în anul 7043 [1535] august 30 și s-a sfințit cu mâna Preasfințitului Mitropolit Teofan”.

1844 – S-a născut Ștefan Călinescu

10 august 1844, Bălăria/Valea Plopilor, Giurgiu – 6 martie 1921, București

Preot și profesor. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1876. A fost profesor de Religie la Gimnaziul „Mihai Viteazul”, profesor de Morală, Liturgică și Pastorală, apoi de Dogmatică și Drept canonic la Seminarul Central, profesor de Științe religioase, mai târziu de Latină, Greacă și Română la Seminarul „Nifon”, preot la Biserica Sf. Ecaterina, toate în București; pentru un timp protoiereu al Capitalei, iconom stavrofor, autor de manuale didactice, redactor colaborator la o serie de publicații bisericești: Ortodoxul, Viitorul, Vocea Clerului, Consolatorul, Voința Bisericii. Din scrierile sale: Tratatul Sfântului Ioan Gură de Aur despre Preoție, Încercări de literatură bisericească: discursuri, omilii, biografii, disertațiuni și varia.

1856 – Prima grădină botanică din țară

Medicul Anastasie Fătu a înființat la Iași, pe o proprietate pe care a cumpărat-o la Râpa Galbenă, prima grădină botanică din spațiul românesc. A existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmașii lui. În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași a înființat o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia i-a revenit lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Astăzi, Grădina Botanică din Iași acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa.

1859 – S-a născut Dimitrie Greceanu

Dimitrie A. Grecianu; 10 august 1859, Iași – 10 decembrie 1920, București

Politician și ministru, membru al Partidului Conservator. A fost ministru al Justiției, apoi ministru al Lucrărilor publice, primar al municipiului Iași. A fost rănit în urma exploziei unei bombe artizanale plasate la 8 decembrie 1920, în Senatul României de un grup de anarhiști și a murit la spital. Ca urmare a atentatului, au mai murit episcopul greco-catolic de Oradea Mare, Demetriu Radu și senatorul Spirea Gheorghiu (decedat la spital), iar președintele Senatului, Constantin Coandă a fost rănit.

1864 – Guvernul român a contractat primul împrumut extern al României

Acesta a reprezentat momentul debutului țării noastre pe piața financiară a Europei. Guvernul Mihail Kogălniceanu (11 octombrie 1863–26 ianuarie 1865) a obținut împrumutul pe piața financiară londoneză prin Banca Imperiala Otomană, contractat cu casa britanică Stern Brothers, fiind în valoare de 916.000 de lire sterline, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobândă de 7%, garantat cu veniturile vămilor. Banii obținuti astfel erau destinați, în principal, finanțării despăgubirilor rezultate din secularizarea averilor mănăstirești din 1863 și pentru înzestrarea oștirii române.

1864 – S-a născut Nicolae Filip

10 august 1864, București – 15 ianuarie 1922

Medic veterinar și agronom, fondatorul științei zootehnice românești, conducător al primului institut zootehnic din România. În primii ani după absolvirea facultății, a lucrat ca medic veterinar militar la Orșova, Nucet și București, fiind unul dintre cei mai activi specialiști și devenind cunoscut prin munca sa, fapt ce a făcut ca în anul 1890 să fie primit ca membru al Societății de Medicină Veterinară, iar după numai 2 ani a fost ales secretar general al acestei prestigioase instituții. A fost profesor de Zootehnie și Medicină veterinară la Facultatea de Medicină Veterinară din București. Este considerat precursorul introducerii antisepsiei și asepsiei pasteuriene în medicina veterinară românească. Opera sa principală constă în studiul raselor și valorii productive a oilor.

1875 – A fost pusă piatra de temelie a Castelului Peleș

Castelul Peleș a fost construit la inițiativa primului Rege al României, Carol I. Principele Carol, ales domn al României în 1866, a vizitat prima dată Sinaia în luna august a aceluiași an, fiind încântat de frumusețea locurilor. Pe atunci, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul a hotărât construirea castelului într-un loc retras și pitoresc, Piatra Arsă. În 1872, a cumpărat terenul (1.000 de pogoane) și, din inițiativa suveranului, comuna a primit numele Sinaia. Lucrările au început în 1873, sub conducerea arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman. Mai întâi, cei 300 de muncitori care au lucrat aici au depus eforturi îndelungate pentru amenajarea terenului, cu cursuri subterane de apă și risc de alunecări de teren, timp de ani. În tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, în detaliu, lucrările.

Un an mai târziu, în centrul localității au fost construite primele case boierești, iar în 1876 a început construirea căii ferate Ploiești–Predeal, care străbătea și Sinaia. Concomitent, între anii 1873–1875 a fost edificată fundația castelului Peleș. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reședinței a avut loc pe 10/22 august, într-un cadru festiv, în prezența Principelui Carol I și a Principesei Elisabeta, în prezența reprezentanților Statului și ai Bisericii, precum și un mare număr de oameni, veniți pentru a sărbători evenimentul. Sub aceasta sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I. Construcția a durat 8 ani.

1875 – S-a născut Constantin Giurescu

10 august 1875, Chiojdu, Buzău – 15/28 octombrie 1918, București

Istoric și conferențiar universitar, membru titular (din 1914) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de litere a Universității din București, fiind în paralel licențiat în Istorie și Geografie. A fost profesor la liceul din Focșani, Director la liceul „B.P. Hasdeu” din Buzău și la gimnaziul „Cantemir Vodă” din București, șef, apoi director al Serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe. A urmat o carieră didactică, predând Istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere, Universitatea din București. Din opera sa: Contribuțiuni la studiul cronicilor muntene, Contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene, Letopisețul țării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, Vechimea rumâniei în Țara Românească și legătura lui Mihai Viteazul.

1875 – S-a născut Axente Banciu

10 august 1875, Săliște, Sibiu – 13 august 1959, Sibiu

Profesor și publicist; membru de onoare (din 1948) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Litere la Budapesta, fiind, din 1898, profesor de Limba și literatura română și de Limba maghiară la gimnaziul român din Brașov. În 1916, în timpul refugiului, a fost profesor la Liceul „Codreanu” din Bârlad, apoi la licee din Chișinău, revenind în 1918 la Brașov. A fost cooptat membru în Marele Sfat al Țării, a fost membru de onoare al Sindicatului Presei Române din Transilvania; membru activ al Secției literare a Societății ASTRA, a contribuit la înființarea Muzeului ASTRA și a Bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan”, devenită Biblioteca Municipală Brașov, președintele Despărțământului Brașov al ASTRA. A editat revista de cultură Țara Bârsei și a colaborat la Transilvania, Gazeta Transilvaniei, Societatea de mâine, Familia, Tribuna și Românul (Arad), Dreptatea (Brașov), Gând românesc. În scrierile sale a evocat luptători pentru drepturile românilor transilvăneni – de la unii celebri – G. Barițiu, G. Bogdan-Duică, V. Goldiș și Al. Bogdan – în volumele Morții vii, Dr. Alexandru Bogdan, până la țărani modești, ca Nicolae Oprea, în Disprețuiții „ciobani valahi” etc. A cultivat limba în cadrul rubricii Din dicționarul greșelilor noastre de limbă și ortografie, apărută în revista Societatea de mâine.

1884 – S-a născut Panait Istrati

Gherasim Istrati; 10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, București

Scriitor de limbă română și franceză, născut ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis, grec chefalonit. Și-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandria, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. Primele încercări literare, din 1906, au reprezentat publicistică în presa muncitorească din România, articolul de debut fiind Hotel Regina în revista România muncitoare. Între 1910–1912 a publicat, în aceeași revistă, primele povestiri: Mântuitorul, Calul lui Bălan, Familia noastră, 1 Mai. A colaborat și la alte ziare: Viața socială, Dimineața, Adevărul etc. S-a apropiat de cercurile socialiste. Povestirea Chira Chiralina a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată de Romain Rolland. A publicat romanele: Ciulinii Bărăganului, Les Récits d’Adrien Zograffi (Poveștile lui Adrian Zograffi), Codine (Codin).

Panait Istrati – Mihail Teatru radiofonic • Adrian Pintea, Florian Pittiș, Tatiana Iekel, Ștefan Sileanu, Virginia Mirea, Marcel Iureș, Valentin Uritescu, Matei Alexandru, Monica Ghiuță, Mihai Mereuță etc.

1887 – A încetat din viață Alexandru Cihac (8 septembrie 1825 – 29 iulie/10 august 1887)

Lingvist, filolog; autorul primului dicționar etimologic științific al limbii române; membru de onoare al Academiei Române.

1913 – Tratatul de pace de la București

La încheierea Conferinței de pace de la București (17/30 iulie – 28 iulie/10 august), convocată la sfârșitul celui doilea război balcanic, a fost semnat Tratatul de pace dintre România, Serbia, Grecia, Bulgaria și Turcia, care a pus capăt celui de-al doilea război balcanic.

În conformitate cu prevederile tratatului de pace, Bulgaria ceda României porțiunea cunoscută ca Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de la vest de Tutrakan (Turtucaia) până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo (Ecrene). Cadrilaterul avea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o populație de circa 286.000 de locuitori și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea Neagră). În plus, Bulgaria se obliga să distrugă toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice alt loc dintre aceste două puncte, sau pe o rază de 20 km în jurul Balcicului.

1916 – S-a născut Nicolae N. Patraulea

28 iulie/10 august 1916, Târgu Jiu – 3 mai 2007

Inginer specializat în domeniul mecanicii fluidelor, membru titular (din 1990) al Academiei Române. A urmat cursurile Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu, apoi ale Școlii de ofițeri de aviație, Școlii superioare de aeronautică din Paris și Școlii Politehnice din București iar în 1943 a obținut diploma de Inginer electromecanic, specialitatea Aeronautică. A fost pilot de încercare și a participat la al doilea război mondial, ca pilot de vânătoare. A fost rănit în luptă, fiind distins cu ordinul Coroana României și cu Virtutea militară cu spade, clasa Crucea de aur. În 1967 și-a susținut Doctoratul cu teza Hiperstutenția aripilor de avion. A parcurs ierarhia didactică până la profesor, la Academia Tehnică Militară, în paralel fiind și cercetător. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în peste o sută de cărți, studii, memorii, rapoarte, comunicări – lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor. A fost ales președintele Comisiei de aeronautică a Academiei Române.

1919 – Adunarea națională a șvabilor din Banat

La 10 august 1919 s-a ținut la Timișoara o mare adunare populară a tuturor bănățenilor, veniți în număr de peste 40.000, peste 1 000 de fruntași șvabi din 33 comune din toate colțurile provinciei, să consfințească unirea Banatului cu România.

Colonelul Karl von Möller a citit textul unei rezoluții prin care se cerea indivizibilitatea Banatului și unirea sa cu România. S-a decis ca aceasta hotărâre a șvabilor bănățeni să fie comunicată Conferinței de Pace de la Paris.

1920 – Semnarea Tratatului de la Sèvres

Tratatul de la Sèvres, din 10 august 1920, a fost un tratat de pace între Imperiul Otoman și Puterile Aliate semnat la sfârșitul primului război mondial. Delegații au semnat tratatul în sala de expoziție a fabricii de porțelan din Sèvres, Franța.

Imperiul Otoman a dispărut, prin pierderea a patru cincimi din teritoriul său. S-au reglementat în mod formal granițele Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei, se recunoșteau inclusiv noile granițe ale României. Tratatul nu a intrat în vigoare.

1921 – S-a născut Ion Negoițescu

10 august 1921, Cluj – 6 februarie 1993, München, Germania

Poet, eseist, critic și istoric literar. În anul 1937 a debutat cu versuri în revista clujeană Națiunea română, iar în 1941 cu primul său volum, Povestea tristă a lui Ramon Ocg. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941–1946), s-a refugiat, odată cu această instituție, la Sibiu, după pronunțarea Dictatului de la Viena. A devenit, ca și alți studenți ai filosofului și poetului Lucian Blaga, membru și unul dintre liderii Cercului literar de la Sibiu. A fost redactor al revistei Cercului literar, după întoarcerea la Cluj a lansat revista Euphorion, „caiet de critică și poezie editat de Cercul Literar”. A fost bibliotecar la filiala din Cluj a Academiei Române, a revenit în publicistica literară. Atitudinile sale anticomuniste, dar și orientarea lui sexuală au făcut din el un adversar al regimului comunist. Marginalizat și cenzurat, a petrecut trei ani închis la Jilava din motive politice. În 1977 s-a alăturat protestului lui Paul Goma și Ion Vianu împotriva regimului Ceaușescu, dar a fost forțat să se retragă. În următorii ani, a luat calea străinătății, stabilindu-se definitiv în Germania de Vest, a locuit la Köln și a ținut un curs de Literatură română la Universitatea din Münster, apoi s-a stabilit definitiv la München, unde a contribuit la Radio Europa Liberă și multe alte publicații anticomuniste, activând de asemenea și ca editor la reviste literare pentru comunitățile de români din diaspora. A publicat critică și istorie literară: Despre mască și mișcare, Poezia lui Eminescu, Analize și sinteze, Scriitori contemporani; proză și poezie: Poemele lui Balduin de Tyaormin, Moartea unui contabil; corespondență, memorialistică: Straja dragonilor, Dialoguri după tăcere.

1927 – S-a născut Barbu Cioculescu

10 august 1927, Montrouge, Franța – 19 martie 2022

Poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător, fiul istoricului și criticului literar Șerban Cioculescu. A absolvit Facultatea de Chimie la Cluj, Dreptul la Iași, Științele sociale la München și Institutul de muzică la Viena. A fost șef de lucrări la Academia de agricultură, subdirector al Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie și subsecretar de stat la Ministerul Comerțului. În 1934 a fost numit redactor la Revista Fundațiilor Regale, iar în 1935 a devenit secretar general al PEN-Clubului Român. Opere literare: Cerc deschis, Media luna, Palatul de toamnă, Grădini în podul palmei, Lecturi de vară, lecturi de iarnă, Mateiu I. Caragiale. Receptarea operei. În 1947 a primit Premiul „Ion Minulescu” pentru volumul Steaua Păstorului (rămas manuscris din cauza cenzurii din epocă), iar în 1995, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Opere de Mateiu I. Caragiale.

1929 – S-a născut Tamara Buciuceanu-Botez

10 august 1929, Tighina, Regatul României/R. Moldova – 15 octombrie 2019, București

Una dintre cele mai apreciate actrițe române de teatru, film și televiziune din generația de aur. A urmat Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iași (1948–1951), în anul IV s-a transferat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București, la clasa Nicolae Bălțățeanu – Sorana Coroamă-Stanca, a terminat studiile în 1952. A jucat pe scenele teatrelor din capitală: Giulești, „Bulandra”, Național, Teatrul de comedie etc. A avut roluri importante în teatru în piese precum Coana Chirița, Romeo și Julieta la început de noiembrie, Scaunele, Cumetrele, Doctor fără voie, Nepotul, Așteptând la arlechin, Domnișoara Nastasia, Mamouret, Dimineață pierdută etc. A făcut o carieră impresionantă și în Televiziune, fiind memorabile cupletele sale. A jucat în peste 25 de filme: Titanic vals, Domnișoara Nastasia, Toate pînzele sus, Alo, aterizează străbunica!…, Înghițitorul de săbii, Declarație de dragoste, Primăvara bobocilor, seria Liceenii. În 2004 i-a fost decernat premiul UNITER pentru întreaga activitate, și a fost distinsă cu titlul onorific de Societar de onoare al Teatrului Național București (2004) și cu Ordinul Coroana României în grad de Ofițer.

Declarație de dragoste (1985) • Regia Nicolae Corjos. Cu: Adrian Păduraru, Teodora Mareș, Tamara Buciuceanu-Botez, Ion Caramitru, Carmen Enea, Adela Mărculescu, Constantin Diplan

1932 – S-a născut Alexandru Boiangiu

10 august 1932, București – 1 ianuarie 2008, București

Regizor de film documentar, scenarist. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (promoția 1955). A realizat: Puterea pâinii (1961, debut), Oltenii din Oltenia (Premiul pentru cel mai bun documentar, Mamaia 1965), Cazul „D” (Premiul criticii și al revistei Cinema 1966), Maiorul și moartea, Prieteni de vatră veche, Triunghiul de foc (Premiul ACIN pentru film documentar 1971), Noaptea bărbaților (Premiul ACIN pentru regie film documentar 1972), Un pahar plin, Un zâmbet pentru mai târziu, Hunedoara: obiective subiective, Oameni de nădejde, Monstrul cu ochii verzi etc. În 1990 a fost distins cu Premiul UCIN pentru întreaga activitate. A fost căsătorit cu ziarista Magdalena Boiangiu.

Destinația Mahmudia (1981) • Regia Alexandru Boiangiu. Cu: Eusebiu Ștefănescu, Enikő Szilágyi, Cornel Revent, Gheorghe Șimonca, Cornel Ciupercescu

1934 – S-a născut Octavian Maxim

10 august 1934, Cluj – 18 ianuarie 2021

Sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Timișoara. A absolvit Școala Medie de Arte Plastice din Timișoara în 1953 și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, clasa de sculptură a maestrului Cornel Medrea, în 1959. În același an a debutat expozițional la Timișoara. Între 1960–1993 a participat la expozițiile anuale, regionale, județene, bienale pe țară, comemorative și de grup. În străinătate, a expus la Novi-Sad, Belgrad și în Austria.

A creat lucrări monumentale: Fântâna Zimbrilor (Hațeg), Maternitate (Carei) etc. A avut o activitate profesională didactică:de 34 de ani la Liceul „Simion Bărnuțiu”, asistent la Facultatea de Desen din Timișoara, profesor de desen și metodist la Liceul Pedagogic și Liceul de Arte Plastice, profesor de Educație artistică plastică la școala generală nr. 15. Lucrările sale sunt în multe colecții particulare și de stat din țară și străinătate: Germania, Italia, America, Canada, Ungaria, Israel, Grecia, Japonia și Australia.

Biografie ilustrată: Octavian MAXIM, sculptor, profesor [Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu]

1934 – S-a născut Aurel Romila

10 august 1934 – 20 mai 2022

Medic psihiatru, profesor universitar. În anii ’80 a lucrat la Centrul Ambulatoriu de Psihiatrie al Policlinicii Universitare Titan. A făcut parte dintre intelectualii care au suportat represiunea împotriva mișcării Meditația transcendentală (1982). Din 1990, a fost președintele-fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România (APLR). A fost șef al Catedrei de Psihiatrie de la UMF „Carol Davila“ din București (1994–2004); a predat și la Facultatea de Psihologie a Universității Ecologice din București. În cariera sa didactică, a predat o concepție psihopatologică modernă, sistematică, bazată pe o ideație clară și distinctă sub influența lui Descartes și Henri Ey. A fost conducător de doctorat, mentor, cu o activitate profesională de peste 60 de ani. Autor a peste 200 de lucrări științifice, este cunoscut mai ales pentru tratatele Psihiatria (2004), considerat de specialiștii în domeniu „cea mai importantă sinteză de psihiatrie făcută vreodată la noi în țară”, Psihopatologie și psihologie clinică (2018) și Expresia psihopatologică în pictură (2019). A fost primul specialist din țară care a stabilit legături cu Societatea Internațională de Psihopatologia Expresiei și de Art-Terapie de la Paris (Spitalul „Sainte-Anne“). În 2019 a publicat o colecţie cu peste 800 de lucrări de artă elaborate de peste 250 de pacienţi psihiatrici.

 1937 – S-a născut Dan Laurențiu

Laurențiu Ciobanu; 10 august 1937, Podu Iloaiei, Iași – 21 decembrie 1998, București

Poet și eseist din generația anilor ’30. A urmat Facultatea de Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la o școală profesională din Iași, apoi redactor la revistele literare Cronica și Luceafărul și la Editura Cartea Românească. A debutat cu poezie în anul 1959 în revista Iașul literar (1959), iar primul volum de versuri, Poziția aștrilor, i-a apărut în 1967. A publicat ulterior mai multe volume de versuri, printre care: Poezia aștrilor, Călătoria de seară, Zodia leului, Psyche, Femeie dormind, Patul metafizic.

1938 – S-a născut Leon Volovici

10 august 1938, Iași – 1 decembrie 2011, Ierusalim, Israel

Istoric literar israelian, originar din România. A absolvit în 1962 Facultatea de Litere a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, specialitatea Limba și literatură română. A fost profesor de Limba română, cercetător la Institutul de filologie „Alexandru Philippide” din Iași. În 1975 a obținut titlul de Doctor în Filologie română cu teza Apariția scriitorului în cultura română, una din primele lucrări în această direcție din cercetarea românească. A debutat în revista Iașul literar în 1964. A fost coautor la Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, a editat și prefațat opera lui Dimitrie Teleor. După plecarea din România, în 1984, a fost cercetător la institutul Yad Vashem pentru studierea Holocaustului, cercetător principal și conferențiar la Universitatea Ebraică din Ierusalim, la Institutul de Iudaism Contemporan și la Centrul Internațional pentru Studierea Antisemitismului. A fost editor al secțiunilor dedicate istoriei evreilor din România în The YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe (Yale University Press, 2008). A predat anual cursuri intensive la centrele de studii iudaice ale universităților din Cluj, București și Iași. A publicat studii (în română, ebraică, engleză și franceză) privitoare la istoria vieții intelectuale evreiești din România, evoluția antisemitismului din România și în țările est-europene, interferențe culturale și literare româno-evreiești, eseuri despre scriitori români. A colaborat la diverse reviste culturale din România: Cahiers roumains d’etudes litteraires, Convorbiri literare, Cronica, Iașul literar, iar după 1990, în revistele 22, Apostrof, România literară, Secolul 20, Arc, Dilema. A fost unul dintre inițiatorii Societății de Studii „Benjamin Fondane” și membru în comitetul de redacție al revistei Cahiers Benjamin Fondane.

1940 – S-a născut Radu Maltopol

Radu Teodor Maltopol; 10 august 1940, București

Muzician, pianist de jazz, disc-jockey, compozitor și jurnalist din România, stabilit în Olanda în 1969. A lucrat sub pseudonimul Radu Teodor la redacția muzicală a postului de radio Europa Liberă, secția în limba română, fiind responsabilul emisiunii Metronom după moartea lui Cornel Chiriac.

Radu Maltopol – Psychothrill

1942 – S-a născut Nicolae Prelipceanu

10 august 1942, Suceava

Poet, prozator, jurnalist și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, și al Uniunii Scriitorilor din Serbia. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A lucrat ca redactor la revista Tribuna din Cluj și la ziarul România liberă, unde a coordonat pagina culturală. A fost consilier de stat. În prezent este redactor-șef la revista Viața Românească. A fost membru în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor și membru în consiliul consultativ al revistei Steaua din Cluj. A debutat în anul 1966 cu volumul Turnul înclinat. A publicat alte volume de versuri: 13 iluzii (Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj, 1971), Vine istoria, Vara unui fost campion de pian, Ieri, azi și mai ales mâine, Zece minute de nemurire, Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu – plachetele De neatins de neatins (Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, 1976), Jurnal de noapte, Fericit prin corespondență, Binemuritorul (Premiul Uniunii Scriitorilor, 1996); proză: Dialoguri fără Platon (Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor, 1976), Tunelul norvegian (Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj, 1980) Zece minute de nemurire, Scara interioară, Un teatru de altă natură. A primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”–Opera Omnia (2013).

1943 – S-a născut Ivo Muncian

10 august 1943, Variaș, Timiș

Poet, prozator, publicist, jurnalist și profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, și al Uniunii Scriitorilor din Serbia. Este absolvent al Facultății de Filologie a Universității din București, secția Sârbă-Română, promoția 1966. A fost ziarist la săptămânalul de limbă sârbă Nasa rec (fost Banatske Novine), care apare la Timișoara, în prezent este redactor la revista literară de limbă sârbă din Timișoara Knjizevni zivot (Viața literară). Totodată este profesor asociat al Universității de Vest, Facultatea de Filologie, Catedra de limba sârbă. A debutat în anul 1958 în ziarul Pravda din Timișoara și editorial în 1966 cu volumul de poezii Vidici maste (Orizonturile imaginației). A publicat numeroase volume în limba sârbă, dar și în limba română: Caruselul cu zâmbete, Odihna vântului, Anotimpul bucuriilor, Soarele din palmă, În hamacul soarelui, Exerciții de sinceritate, Scriitori sârbi din România (lexicon/antologie), Pe bicicletă printre povești etc. și traduceri în română. A primit Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Cemu se danas radujemo [Ce ne aduce bucurie] (1981), Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara pentru volumul de proză scurtă Vidokrug [Inelul zilei] (1984), Premiul Literar Sârbesc, acordat anual la Timișoara (1995, 2000), Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara (2000) etc.

1944 – S-a născut Nicolae Costin

10 august 1944 – 7 august 2016

Muzicolog, profesor universitar. A absolvit Academia de Muzică „Gheorge Dima” de la Cluj-Napoca, devenind ulterior profesor de Teorie–solfegiu și Istoria muzicii la Institutul Pedagogic din același oraș. A obținut titlul de Doctor în Muzicologie la Universitatea Națională de Muzică București. A fost Director artistic al Agenției Române de Impresariat Artistic și Director artistic al Operei Naționale Române. În perioada 1 septembrie 1999–1 iunie 2009 a fost Director Artistic al Direcției Formațiilor Muzicale ale Societății Române de Radiodifuziune, funcție în care a manageriat cele șapte ansambluri artistice ale Radioului (Orchestra Națională, Orchestra de Cameră, Corul Academic, Corul de Copii, Big Band-ul, Cvartetul Voces, Orchestra de Muzică Populară). A publicat articole în revistele Melos și Actualitatea Muzicală, precum și în cotidianul Cronica Română. Printre distincțiile primite de-a lungul activității se numără Premiul Forumului Muzical Român pentru management artistic și pentru nivelul artistic al stagiunii muzicale Radio, Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru promovarea creației muzicale românești, Premiul Uniunii Criticilor Muzicali „Mihail Jora” pentru organizarea Festivalului Internațional „J.S. Bach”. A fost distins cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler și a fost inclus în Enciclopedia personalităților din România (2006).

1946 – A fost publicată declarația guvernamentală Atitudinea României față de Conferința de Pace

În declarație erau fixate obiectivele delegației: recunoașterea statutului de cobeligerant, o îmbunătățire a prevederilor militare, cererile de reparații și restituiri să nu fie mai mari decât cele stabilite prin convenția de armistițiu, dreptul de a dispune de libertate deplină în politica privind comerțul, înlăturarea obligației din proiectul de tratat privind acordarea Clauzei Națiunii celei mai Favorizate pentru toate statele membre ale Națiunilor Unite etc.

1948 – România a devenit membră a Organizației Meteorologice Mondiale

România a ratificat Convențiunea din 11 octombrie 1947 pentru a coordona, uniformiza și ameliora activitățile meteorologice din lume și de a încuraja schimbul eficace de semne meteorologice între țări în interesul diverselor activități omenești și a schimbat calitatea de membru fondator, cu aceea de membru cu drepturi depline al Organizației Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization).

1948 – S-a născut Dan Dimitriu

10 august 1948, Jimbolia

Compozitor de muzică ușoară. De la numai 6 ani a studiat pianul, apoi violoncelul. A cântat în formația Dixeland din Timișoara, în grupul Sideral. A urmat cursurile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, secția Pedagogie (1967–1971). Din 1971 a fost angajat în orchestra de muzică ușoară RTV, a participat, sub bagheta lui Sile Dinicu, la numeroase turnee în Polonia, Bulgaria, URSS și la cele mai importante Festivaluri muzicale din țară. A primit Premiul pentru orchestrație la Festivalul cântecului de la Dresda (1974), la Festivalul de la Berlin (1977); la Festivalul Melodii ̓82 a obținut premiul publicului pentru melodia Tu vei rămâne tu și premiul juriului pentru melodia Săptămâna; Premiul II la Festivalul Melodii ̓83; Premiul I la Concursul București ʼ84 pentru melodia Dâmboviță, apă dulce etc. A fost căsătorit cu interpreta Marina Scupra.Este secretar muzical (din 1995) și dirijor al Orchestrei Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” (din 2015). În cei 25 de ani de când dirijează Orchestra, a compus și a semnat aranjamente muzicale pentru aproape 100 de spectacole de Revistă, alături de instrumetiștii săi valoroși, acompaniind pe toți artiștii care au evoluat la Tănase, în această perioadă.

Dan Dimitriu / Eugen Rotaru – Drumul meu (1984) • Marina Scupra

1950 – S-a născut Rodion Gheorghiță

10 august 1950, Craiova – 29 aprilie 2024, Craiova

Sculptor și pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, SecțiaSculptură (1970–1974) la clasa de Sculptură Ion Irimescu absolvind ca șef de promoție. Repartizat la o școală în zona orașului Horezu, a descoperit calitatea și finețea lutului local, care i-a permis modelarea cu mare acuratețe, pentru  transpunerea în bronz. În 1978 și-a înzestrat atelierul cu o mică turnătorie de bronz, inspirată de la turnătoria cu material ușor fuzibil din Reșița. A participat la expoziția Dante Alighieri, la Ravenna, obținând Marele Premiu. A realizat bustul lui Constantin Brâncoveanu, o serie de personalități la Craiova, inclusiv statuia lui Shakespeare în fața Teatrului Național, un bust al lui Eminescu în orașul Calafat; 30 de lucrări reprezentând mâna umanizată, expuse într-o expoziție în orașul Vordingborg, din Danemarca. Lucrări ale sale sunt în muzee și colecții particulre în țară și străinătate. A întreprins muncă de reconstituire a operelor lui Constantin Brâncuși, după fotografiile din atelierul acestuia.

Biografie ilustrată: Gheorghiță Rodion, sculptor, pictor [Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu]

1951 – Cea mai ridicată temperatură din România

La 10 august 1951, la Ion Sion/Râmnicelu din județul Brăila s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° C.

Încălzirea globală încă nu a determinat încă depășirea recordului…

1952 – S-a născut Dan Mihai Goia

10 august 1952, Cluj-Napoca

Muzician, compozitor, dirijor și profesor de Dirijat cor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A debutat în cariera dirijorală cu grupul cameral folcloric Cununa. După terminarea studiilor la Universitatea Națională de Muzică din București, având mentori pe Marin Constantin și Petre Crăciun, a fost artist liric, dirijor secund și director-adjunct al Corului Național de Cameră Madrigal.

A obținut titlul de Doctor în Muzică la Universitatea Națională de Muzică din București. A fost dirijorul și conducătorul artistic al Coralei Bărbătești Ortodoxe Te Deum Laudamus timp de 13 ani, cu care a realizat înregistrări și turnee de concerte de muzică religioasă atât în țară cât și în străinătate (au cântat la Concertgebouw). A condus timp de 15 ani Corul Academic Radio (2000–2015). A fost în paralel profesor la Conservator, distins cu diplome și medalii românești și străine.

Gheorghe Danga – Sârba pe loc • Corul Academic Radio, Dirijor Dan Mihai Goia (2013)

1955 – S-a născut Nicolae Achimescu

10 august 1955, Șiroca–Godeanu, Mehedinți – 27 mai 2019

Preot și profesor, specialist în domeniul filosofiei și istoriei religiilor. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din București (1980), iar în 1993 a obținut titlul de Doctor în Teologie la Universitatea din Tubingen, Germania, Facultatea de Teologie Evanghelică. A fost lector, apoi, conferențiar și profesor la facultățile de Teologie și Litere ale Universității „Al.I. Cuza” din Iași, la catedra Istoria și filosofia religiilor, decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași, membru în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) din cadrul Ministerului Educației și expert evaluator în cadrul Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), director al Școlii doctorale a Facultății de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, profesor universitar și conducător de doctorat la Universitatea din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian”, secția Istoria și filosofia religiilor. Pe lângă numeroase studii de istoria si fenomenologia religiilor, a publicat mai multe cărți: Testamentul Domnului nostru Iisus Hristos, Istoria și filosofia religiei la popoarele antice, Budism și creștinism. Considerații privind desăvârșirea omului, Religie și filosofie, Noile mișcări religioase etc.

1962 – S-a născut Horia Gârbea

10 august 1962, București

Poet, prozator, dramaturg, autor de cărți științifice, traducător, publicist, de profesie inginer constructor, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este Doctor în Inginerie din 1999, cu o teză din domeniul Fiabilității construcțiilor, cadru didactic la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului din București din 1987. A publicat 8 volume cu caracter științific și didactic. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000 a fost, pe rând, secretar al secției de dramaturgie, secretar, președinte al Asociației Scriitorilor București, membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor (din 2005), președinte al Filialei București–Poezie a Uniunii Scriitorilor (din 2015), vicepreședintele Institutului Cultural Român (2012–-2013), director al Teatrului Dramaturgilor Români din București (din 2017). Volume publicate: Doamna Bovary sînt ceilalți, Proba cu martori, Misterele Bucureștilor, Decembrie, în direct, Vacanță în infern, Hotel Cervantes, Divorț în direct, Fratele mai deștept al lui Kalasnikov, Celălalt țărm, Plăcinte cu ighemonicon, Ultima iubire a lui Cezar, Bumerang etc.

Ovidiu Mihăilescu / Horia Gârbea – Ceasornicarul • Ovidiu Mihăilescu

1963 – A încetat din viață Corneliu Micloși (5 martie 1887 – 10 august 1963)

Inginer; profesor la Universitatea Politehnica Timișoara; decan al Facultății de Electrotehnică; șef al Catedrei de Utilajul și Tehnologia Sudării din Facultatea de Mecanică; membru titular al Academiei Române.

1964 – A încetat din viață Visarion Puiu (Victor Puiu; 27 septembrie 1879 – 10 august 1964)

Mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române; refugiat în 1944 în Occident; fondator și cârmuitor al Eparhiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală, patriot, cărturar, organizator al Bisericii Ortodoxe Române; corifeu al învățământului teologic; ctitor de așezăminte, restaurator de monumente și luptător anticomunist, condamnat în 1946 la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului.

1968 – A încetat din viață Eugen Schileru (Eugen Schiller; 13 septembrie 1916 – 10 august 1968)

Critic de artă și literatură, eseist, traducător și profesor.

1969 – S-a născut Ioana Drăgan

10 august 1969, București

Prozatoare și eseistă, realizatoare de emisiuni culturale la TVR, membră a Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998. A fost bibliotecară la ATF, redactor la revista Moftul Român, profesoară de Limbă și literatură franceză la Liceul bilingv Școala Centrală din București, redactor, apoi realizator al Redacției Cultură, Religie, Știință din Televiziunea Română, unde a realizat mai multe programe literare și culturale, producând ori susținând rubrici permanente în emisiunile: Simpozion, Hyperion, Cafeneaua literară, Orizont cultural, Actualitatea culturală, Cultura în lume, Studioul Artelor și altele. A realizat și moderat emisiunile de autor Actualitatea culturală, În vizor, Ex libris, EuroArt, 75 de minute despre…, Săptămâna culturală, Anul Caragiale (Premiul APTR pentru Talk Show cultural, 2013). A fost corespondentă a Jurnalului cultural al TVR (canalul TVR Cultural) din Suedia și a avut o colaborare neîntreruptă cu Radio România Cultural (la emisiunea Texte și pretexte), a transmis numeroase știri și comentarii pentru emisiunile postului Radio România Actualități. A debutat în presa literară în anul 1990, semnând articole de atitudine, eseuri și proză în revistele Literatorul, Moftul Român, România literară, Contemporanul. Ideea europeană, Convorbiri literare, Apostrof, Familia, Viața Românească etc. A fost redactor al Redacției Cultură, Religie, Știință din Televiziunea Română, unde a realizat mai multe programe literare și culturale, producând ori susținând rubrici permanente. Volume publicate: Vietăți și femei, Poveștile Monei, Mafalda (Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Proză, 2009), Gripa. O poveste de Crăciun.

1969 – S-a născut Lucian Ifrim

10 august 1969, București

Actor de teatru, film, televiziune și radio. A absolvit Academia de Teatru și Film „I.L. Caragiale” în 1994. are la activ numeroase roluri în teatru: O trilogie antică, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, L’impromptu de L’Alma, Farsa Jupânului Pathelin, O scrisoare pierdută, Din însemnările unui necunoscut, Pe lacul auriu; film: Extemporal la dirigenție, Asfalt Tango, Examen, Hârtia va fi albastră, Aurora, Bacalaureat, 6.9 pe scara Richter, Charleston, Aniversarea; televiziune: Totul e un joc și seriale: Adio Europa, Amantul marii doamne Dracula, Moștenirea, Tanti Florica, Rămâi cu mine și teatru radiofonic: Scrisoare tinerilor actori, Amadeus, Povești pentru copii etc. A fost distins, în 2004, cu Premiul de Excelență Stelele Orașului București și cu Premiul Special pentru Teatru de Copii acordat de UNITER în 2006.

Ho Ho Ho 2: O loterie de familie (2012) • Regia Jesús del Cerro. Cu: Andreea Marin, Dragoș Bucur, Patricia Poslușnic, Gheorghe Visu, Lucian Ifrim, Dana Rogoz

1973 – S-a născut Ionel Ganea

Ioan Viorel Ganea; 10 august 1973, Făgăraș, Brașov

Fost fotbalist și antrenor. A jucat pe postul de atacant la FC Brașov, Gloria Bistrița, VfB Stuttgart, Dinamo București, Rapid București etc. A fost golgheterul Diviziei A în sezonul 1998–1999, când a marcat 28 de goluri; în același sezon a câștigat titlul de campion al României cu Rapid. A jucat în echipa națională de fotbal a României, alături de care a participat la EURO 2000. După retragerea din activitate, a devenit director sportiv la Dinamo București, antrenor la FC Voluntari, apoi la ACS Poli Timișoara.

1974 – A fost inaugurată Sala Polivalentă din București

Sală multifuncțională situată în Parcul Tineretului din București, folosită ca bază locală pentru echipele masculine și feminine de baschet, volei și handbal din oraș. Capacitatea sălii a fost de 5.300 de locuri.

Inaugurată la 10 august 1974, sub titulatura Palatul Sporturilor și Culturii din București, clădirea funcționează actualmente sub denumirea Complexul Sportiv Național „Sala Polivalentă”. 

1980 – A încetat din viață I. Peltz (Isac Peltz; 12 februarie 1899 – 10 august 1980)

Scriitor, dramaturg, memorialist, traducător și jurnalist evreu; membru al Uniunii Scriitorilor din România; deținut politic; tatăl artistei Tia Peltz.

1981 – A încetat din viață Vasile Brătulescu (19 august 1916 – 10 august 1981)

Pictor a cărui creație se manifestă în două etape majore: realism și figurativism, deținut politic.

1984 – A încetat din viață Virgil Mazilescu (11 aprilie 1942 – 10 august 1984)

Eseist, poet și traducător afiliat onirismului poetic.

1988 – A încetat din viață Dan Giușcă (14 iulie 1904 – 10 august 1988)

Geolog; profesor la Facultatea de Geologie a Universității din București; membru titular al Academiei Române.

2001 – A încetat din viață Petronela Negoșanu (17 iunie 1913 – 10 august 2001)

Prozatoare și traducătoare; avocat pledant în cadrul Baroului Cluj.

2003 – A încetat din viață Constatin Galeriu (21 noiembrie 1918 – 10 august 2003)

Preot și profesor de teologie; președinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni; membru în Comisia Națională UNESCO; unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei române.

2005 – S-a deschis Festivalul Internațional de Film Marea Neagră

Prima ediție a festivalului a fost organizată între 10–15 august la Constanța și Mamaia, de către Consiliul Județean Constanța, Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual din România (UPFAR), CNC, Artis Film, cu sprijinul Academiei Europene de Film.

2005 – A avut loc inaugurarea, în București, a teatrului independent Desant

Spațiu teatral creat de asociația Persona și de grupul dramAcum pentru educație creativă, intervenție socială, dramaturgie nouă. A funcționat numai doi ani.

2008 – A încetat din viață Tudor Țopa (27 mai 1928 – 10 august 2008)

Prozator, eseist și traducător.

2012 – A încetat din viață Ioan Dicezare (12 august 1916 – 10 august 2012)

Pilot de vânătoare; un as al aviației de vânătoare române în timpul celui de al doilea război mondial, decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, moment în care avea 14 victorii aeriene.

2016 – A încetat din viață Yvonne Hasan (2 ianuarie 1925 – 10 august 2016)

Artistă, istoric de artă și profesoară; membră fondatoare a Uniunii Artiștilor Plastici.

2017 – A încetat din viață Ovidiu Ghidirmic (27 august 1942 – 10 august 2017)

Critic și istoric literar, publicist și profesor.

2018 – Intervenția în forță a jandarmilor la mitingul antiguvernamental din Piața Victoriei

Zeci de mii de oameni, unii dintre ei veniți din toate colțurile Europei, au strigat în Piața Victoriei împotriva Guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă. Românii au ieșit în stradă în încercarea de a opri asaltul asupra justiției. La finalul zilei, după ce un grup mic de protestatari/provocatori au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi, aceștia au intervenit, total disproporționat, cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Imagini cu oameni cu mâinile ridicate sau stând în genunchi în timp ce erau loviți de către jandarmi au fost preluate de publicații și televiziuni din toată lumea. Peste 700 de persoane au depus plângeri penale după ce au fost agresate sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.

Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția exagerată a jandarmilor la proteste. După cercetări de aproape cinci ani, niciun politician sau conducător de la MI nu a fost incriminat.

2019 – Protestul Diaspora revine Acasă! 10 August 2019, TOȚI în Piața Victoriei!

În jur de 24.000 de persoane au protestat în Piața Victoriei din Capitală, împotriva Guvernului, față de tergiversarea dosarului „10 august 2018” și de unele măsuri luate de politicieni în domeniul legislației penale.

2020 – A încetat din viață Jacobo Langsner (23 iunie 1927 – 10 august 2020)

Dramaturg și scriitor uruguayan de origine română.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită