10 Septembrie în istoria românilor

 ~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Gara Târgoviștei – Fotografie de Carol Popp de Szathmary

 

1635 – A încetat din viață George Buitul

cca. 1589, Caransebeș – 10 septembrie 1635, Caransebeș

Iezuit transilvănean, primul iezuit român, sfințit preot în Roma, unde a studiat ca rezident al seminarului colegiului german (1619–1623), fiind și primul român trimis la Roma pentru studiile superioare ecleziastice. A fost profesor la Alba Iulia, rector al misiunii iezuite din Caransebeș. În 1636, cu sprijinul lui Acațiu Barcsay, a fost publicată postum prima traducere a catehismului lui Petrus Canisius, traducerea fiind făcută de George Buitul – Catechismus szau Summa Kredinczei Katholicsest R.P. Petri Canisii, prima carte tipărită în limba română cu caractere latine.

1709 – S-a născut Antioh Cantemir

Антиох Дмитриевич Кантемир; 10/21 septembrie 1709, Constantinopol – 11 aprilie 1744, Paris

Poet de limba rusă și diplomat (ambasador al Rusiei la Londra și Paris), fiul mezin al Domnitorului Dimitrie Cantemir. Avea un nivel cultural înalt, cunoștea limbile: greacă, turcă, latină, italiană, rusă, franceză și engleză. A publicat poeme, satire, epigrame, fabule, a tradus din Horațiu, Anacreon, Montesquieu, Fontenelle. Este considerat părintele clasicismului în literatura rusă. Geniu precoce, Antioh Cantemir a fost primul poet rus de stil occidental.

1769 – S-a incheiat Asediul Hotinului

Desfășurat între aprilie–10 septembrie 1769, ca parte a Războiului Ruso-Turc din 1768–1774, după ce trupele ruse conduse de Aleksandr Golițîn au încercuit cetatea, provocând, câteva luni mai târziu, capitularea trupelor otomane aflate sub comanda pașei Ali Moldavanji.

1810 – S-a născut Simion Balint

10 septembrie 1810, Copăceni, Cluj – 16 mai 1880, Roșia Montană

Preot catolic, unul dintre revoluționarii care au luptat alături de Avram Iancu, în calitate de prefect al Legiunii Arieșului. Descendent al unei familii nobiliare de preoți din Țara Lăpușului, a urmat studii teologice și a fost numit preot capelan în Roșia Montană. În timpul revoluției din 1848 i s-a încredințat conducerea luptelor din zona Abrud, Câmpeni. A dat dovadă de înalte calități ostășești, încât comandantul trupelor maghiare a operațiunii din 8–19 iunie de la Abrud, Farkas Kemény, neputând să treacă de el și ținând cont că majoritatea comandanților lui Iancu erau preoți, a zis „dracul să se mai bată cu popii”. În vara lui 1848 a fost arestat și întemnițat la Abrud, ca agitator de autoritățile revoluționare maghiare. Casa din Abrud, în care era închis a luat foc, dar preotul Balint a scăpat, fiind mutat la Aiud. A fost pus în libertate ca urmare a petiției scrise la Adunarea Națională de la Blaj. Pentru fapte de vitejie a fost decorat cu Ordinul Leopold clasa a III-a, conferit de împăratul Franz Joseph, dar și de țarul Rusiei. După revoluție s-a retras ca preot paroh în parohia română unită din Roșia Montană, unde a rămas până la sfârșitul vieții.

1848 – Adunarea de la Orlat

A avut loc în zilele de 10–11 septembrie 1848, românii manifestând împotriva uniunii Transilvaniei cu Ungaria.

Hotărârile adunării, unele privind viața militară, au fost o reluare și reafirmare a celor de la Adunarea din 3/15 mai de la Blaj, privind libertățile general democratice dominate de deviza cea mare a timpului „Libertate, Egalitate, Frățietate”, a Marii Revoluții franceze de la 1789, renăscută pe pământul Transilvaniei și al celorlalte țări românești la 1848. La adunarea de la Orlat s-a cerut din nou „dreptul nemărginit de a vorbi, de a scrie și de a tipări, de a ține adunări, consultări și de a forma societăți”.

1868 – A început construcția Gării de Nord din București

Piatra de temelie a gării a fost pusă în prezența Regelui Carol I, pe un loc ales de domnitor – o fostă proprietate a boierului Dinicu Golescu și a moștenitorilor săi, aflată la marginea orașului, într-un perimetru care începea din fosta stradă Ștefan Furtună – Bd. Dinicu Golescu și se întindea spre nord, cuprinzând tot cartierul Grant (după soțul Zoei Golescu, englezul Effingham Grant), până aproape de comuna Giulești. Construcția a durat 4 ani, fiind concepută în formă de U, formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară.

Clădirea gării, alături de peroane și linii, a fost construită după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg. În anul următor, consorțiul a dat faliment, iar statul a cumpărat acțiunile, devenind principalul proprietar al zonei gării și al liniilor adiacente, fiind înființat un Consiliu pentru administrarea sa. Inițial s-a numit Gara Târgoviștei, pentru că strada numită astăzi Calea Griviței se numea pe acea vreme Calea Târgoviștei. A fost dată în exploatare la 15/27 noiembrie 1870, cu prilejul deschiderii provizorii a căii ferate București–Ploiești. Inaugurarea oficială a avut loc la 1/13 septembrie 1872, odată cu deschiderea oficială și darea în exploatare a căii ferate Roman–Galați–București–Pitești. Abia în anul 1888, când a avut loc prima reabilitare a gării, a fost numită Gara de Nord.

1870 – Alexandru Odobescu – membru al Societății Academice Române

Scriitorul și istoricul Alexandru Odobescu (23 iunie 1834 – 10 noiembrie 1895) a fost ales membru al Societății Academice Române (vechea denumire a Academiei Române), la propunerea lui Al. Papiu Ilarian, iar în 1879 a fost ales secretar general al Academiei Române.

 

A încetat din viață Avram Iancu

(1824, Vidra de Sus, Transilvania, Imperiul Austriac/Avram Iancu, Alba – 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara)

Avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. Născut în Munții Apuseni într-o familie de țărani moți înstăriți, a urmat Liceul Piarist din Cluj și, din anul 1844, Facultatea de Drept la Cluj. După absolvire, a solicitat o funcție administrativă, ca practicant fără salariu; cererea sa a fost respinsă deoarece nu provenea dintr-o familie de nobili. A fost cancelist la Târgu Mureș, la Tabla Regească (Curtea de Apel a Transilvaniei), unde a cunoscut viitorii revoluționari. Implicat în revoluția de la 1848, a fost conducătorul de fapt al Țării Moților, supranumit „Crăișorul Munților”, din anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Kossuth Lajos. În testamentul său, „Ultima Voință” din 22 decembrie 1850 spunea: „Unicul dor al vieții mele fiind să-mi văd națiunea mea fericită, pentru care, după puteri am și lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba togma acuma cu întristare văd că speranțele mele și jertfa aduse să prefec în nimic. Nu știu câte zile mai pot avea, un fel de presimțire îmi pare că mi-ar spune că, viitorul este nesigur; voiesc dară și, hotărât dispun, ca după moartea mea toată averea mea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul națiunii pentru ajutor la înființarea unei academii de drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile națiunii mele!”. 

1883 – A apărut revista de muzică Astra

A apărut la 10/23 septembrie, la Iași, bilunar (până în septembrie 1885 și între ianuarie 1894–iunie 1896); a publicat articole și studii de orientare, cronici, între care cele mai importante au fost semnate de Gavriil Musicescu.

1888 – S-a născut Virgil Tempeanu

10 septembrie 1888, Focșani – 11 mai 1984, Buftea, Ilfov

Germanist și traducător, membru al Societății Scriitorilor Români și al altor instituții culturale. A urmat liceul la Pitești, unde în ultimul an, 1908, a fost directorul revistei școlare Junimea, în care a publicat versuri și articole. A continuat studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București (1908–1912) și la Seminarul Pedagogic Universitar (absolvit în 1914), perioadă în care a colaborat la Neamul românesc literar și a debutat editorial cu o traducere din Hans Sachs, Fierul înroșit (1909). Și-a perfecționat studiile de germanistică la Munchen. A obținut titlul de Doctor în Filologie Germană în 1934, cu teza „Cântecele de cruciată” ale lui Walther von der Vogelweide. A fost profesor la Liceul „N. Gane” și director al Școlii Normale din Fălticeni. A colaborat, cu traduceri, la Drum drept, Ramuri, Junimea literară, Făt-Frumos, a lucrat în redacția unor gazete locale, precum Răvașul nostru (unde a fost și director), Calendarul învățătorilor, în care i-au apărut articole didactice și literare, versuri și traduceri. Implicat și în viața politică, a fost prefect de Baia și deputat de Suceava. A fost apoi profesor de liceu la București, primul lector de Limba română la Universitatea din Munchen, lector, profesor de germană la Academia de înalte Studii Comerciale, Seminarul Pedagogic Universitar și Școala Politehnică din București. A elaborat manuale și cursuri de limba germană pentru toate gradele, lucrări de specialitate: Istoria pedagogiei, Sugestia și aplicațiile ei educative, Tăria și statornicia sufletească. Pilde pentru mari și mici, lucrări în domeniul lingvisticii: Herder und die rumanische Volksdichtung (publicată de Academia Germană și distinsă cu Medalia Humboldt, 1936), Introducere în studiul limbii mittelhochdeutsch, Introducere în dialectologia germană, Dicționar german-român etc.

1897 – A încetat din viață David Urs, Baron de Margina (1 aprilie 1816 – 10 septembrie 1897)

Baron, înalt ofițer român în armata imperială austriacă, comandant al Regimentului 1 Orlat nr. 16 Grăniceri Român, purtător al Ordinului Militar „Maria Terezia”.

1907 – S-a născut Tala Birell

Natalie Bierl; 10 septembrie 1907, București – 17 februarie 1958, Landstuhl, Germania

Actriță de teatru și film care a activat la Viena, fiica omului de afaceri bavarez Karl Bierl, care lucra la București și a Stefaniei von Schaydakowska din Galicia. A debutat ca actriță de teatru și film în Viena. A dublat-o pe Marlene Dietrich în filme germane, s-a mutat în Anglia pentru a apărea în versiunea germană a Cape Forlon, apoi în America pentru a juca în versiunea în limba germană a Budoar Diplomats. Stea a scenei teatrale din Europa, ea a devenit populară în filmele americane, inclusiv un rol în Bringing Up Baby (1938). În 1940 a apărut pe scenă în My Dear Children (Dragii mei copii), la Teatrul Belasco din New York City. Unul din ultimele ei filme a fost popularul serial de televiziune Orient Express din 1953, în episodul intitulat Red Sash [Eșarfa Roșie].

Women in the Night (1948) • Regia William Rowland. Cu: Tala Birell, William Henry, Richard Loo, Virginia Christine, Bernadene Hayes, Gordon Richards

1910 – Yvonne Blondel-Cămărășescu – record mondial de distanță parcursă în zbor de o femeie

La acea vreme, recordul era deținut o franțuzoaică și era de 30 kilometri. La 10 septembrie 1910 Yvonne a parcurs, la altitudinea de 600 de metri, distanța Ploiești–Chitila (cca 50 kilometri), pilot fiind Michel Paul Molla.

Yvonne Blondel (1884 – 1971) a fost sanitar voluntar pe lângă armata română în timpul primului război mondial, aviatoare, filantroapă; fiica ambasadorului Franței în România, căsătorită cu Ion Cămărășescu, prefect al departamentului Silistra din Cadrilater, deputat și ministru de Interior.

Mai mult: Madame Blondel, prima de două ori de Cătălin Oprișan [blogsport]

1912 – S-a născut Vasile Posteucă

10 septembrie 1912, Stăneștii de Jos, Siret, Austro-Ungaria/Cozmeni, Cernăuți, Ucraina – 21 noiembrie 1972, Chicago, SUA

Poet, om politic, care a activat mai mult în exil. A urmat Facultatea de Litere la Universitatea din Cernăuți (1931–1936), unde a debutat, aproape simultan, în viața literară și cea politică. Pe plan literar, cu două poeme în revista Junimea Literară din Cernăuți (1931). Pe plan politic, a fost membru și președinte (1934-1936) al asociației studențești Arboroasa, vicepreședinte al Centrului studențesc din Cernăuți, dând dovadă de cel mai înfocat românism cu prilejul manifestărilor și congreselor studențești. A organizat primul Congres al Studențimii Bucovinene (1936) și a fost delegat timp de trei ani la Uniunea Studenților. S-a alăturat Mișcării Legionare și a colaborat la revistele Iconar, Însemnări Sociologice, Răboj, Buna Vestire, Glasul Bucovinei, Convorbiri literare, Cuvântul. După 1941, devenit indezirabil în țară, s-a refugiat în exil, în Polonia, Germania, Austria, Franța, Canada, Statele Unite. Din scrierile sale: Cântece fără Țară, Carte de cântece românești, Cântece din fluier, În marea și-n mormintele din noi, Poeme din închisori.

1916 – A încetat din viață Vintilă C.A. Rosetti (Vintilă Jules Rosetti; 23 ianuarie 1853 – 10 septembrie 1916)

Jurnalist și scriitor; redactor și conducătorul ziarului Românul; director al Monitorului Oficial; membru fondator al Ligii culturale; fiul lui Constantin A. Rosetti.

1919 – Tratatul de la Saint Germain

Tratatul de pace de la Saint Germain en Laye a fost semnat la 10 septembrie de către reprezentanții Austriei și reprezentanții diplomatici ai 17 state.

Prin tratat, s-a recunoscut independența Republicii Austria (numită colocvial în acea perioadă Austria Germană pentru a se marca diferența față de Austro-Ungaria), a fost recunoscută de jure dezmembrarea Dublei Monarhii, prin constituirea statelor Polonia, Cehoslovacia și a Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, recunoașterea apartenenței Bucovinei la România și a Tirolului de Sud la Italia. Prin acest tratat, Austria a fost obligată să renunțe în favoarea României la toate drepturile asupra Bucovinei.

1919 – Legea privind reforma agrară a Transilvaniei

Consiliul Dirigent al Transilvaniei a adoptat Legea privind reforma agrară, potrivit căeria marile proprietăți urmau a fi reduse prin expropriere la un preț stabilit de către comisiile județene de împroprietărire, iar țăranii aveau dreptul la o suprafață de pământ cel puțin atât cât puteau s-o lucreze ei și familiile lor, urmând a se înființa Banca Agrară pentru aplicarea reformei agrare în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș.

1923 – Primul zbor internațional regulat de pasageri, pe timp pe noapte

A fost realizat de un avion al Companiei Franco–Române de Navigație Aeriană, pe ruta Belgrad–București – o altă premieră aviatică a acestei companii.

1927 – S-a născut Martin Jurchescu

10 septembrie 1927, Domașnea, Caraș-Severin – 1996

Matematician, cercetător. A studiat la Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1952. Înainte și după examenul de stat a fost preparator la catedra de Teoria Funcțiilor a profesorului Simion Stoilow, apoi cercetător la Institutul de Matematică al Academiei, timp în care și-a prezentat teza de doctorat, Suprafețele riemanniene cu frontiera absolut discontinuă. A fost numit cercetător principal la Institutul de Matematică al Academiei, la secția de Teoria Funcțiilor, Teoria Mulțimilor și Fundamentele Matematicii, având rezultate valoroase în domeniul funcțiilor de mai multe variabile complexe. A obținut premiul „Simion Stoilow” al Academiei (1963). A scris Probleme moderne de teoria funcțiilor, Espaces analytiques, Transversality and relative Künneth formulas in complex analysis.

1930 – Nicolae Titulescu – președinte al celei de a XI-a sesiuni a Adunării Societății Națiunilor

Delegat permanent al țării noastre la Liga (Societatea) Națiunilor de la Geneva în perioada 1920–1936, acesta este cel mai înalt post în ierarhia organismelor diplomatice internaționale pe care îl ocupase până la acea dată o personalitate politică din România. Titulescu a menționat în discursul său de deschidere că acceptă răspunderile unei demnități atât de mari, făcând apel la o strânsă colaborare, bazată pe trei elemente: înțelegere, voință și generozitate, considerând că nu era vremea vorbelor, ci a actelor. A fost ales în această demnitate și în anul următor, 1931.

Discursul lui Nicolae Titulescu, după alegerea sa în calitate de preşedinte al celei de-a 11-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor [Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu – Istoria românilor între anii 1918–1940]

1930 – S-a născut Liviu Călin

10 septembrie 1930, Craiova – 17 martie 1994, București

Poet, critic și istoric literar, publicist. A făcut parte, ca elev, din cenaclul literar din Craiova, condus de Elena Farago, debutând cu versuri în 1947 în Revista elevilor. A urmat Facultatea de Filologie a Universității din București, secția Limba și literatura română (1949–1953), obținând licența în 1953. După absolvirea facultății a lucrat în domeniul editorial, ocupând diferite funcții redacționale la Editura pentru Literatură, redactor-șef la Editura Eminescu, lector la Centrala Editurilor și redactor-șef al Editurii Cartea Românească. A publicat versuri începând din 1957 în Gazeta literară, debutând editorial în 1965 cu volumul de poeme Spirale. Din scrierile sale: Identitate, Suflet în spațiu, Camil Petrescu în oglinzi paralele, Sărbătoarea nimănui, Umbra focului.

1932 – A încetat din viață Alfred Moșoiu (8 octombrie 1890 – 10 septembrie 1932)

Poet, prozator și dramaturg.

1935 – S-a născut Ion D. Ion

10 septembrie 1935, Răstoaca–Milcovul, Vrancea – 24 ianuarie 2018, București

Matematician, profesor universitar. A absolvit Facultatea de Matematică la Universitatea București în 1958. A fost asistent, lector, conferențiar, profesor (din 1990), șeful catedrei de Algebră a Facultății de Matematică a Universității București. A ținut cursuri de Algebră, Teoria numerelor, Capitole speciale de teoria numerelor, Algebra necomutativă și a elaborat studii de algebră necomutativă (inele, module, categorii), semigrupuri, teoria numerelor. A devenit Doctor în Matematici cu teza Contribuții în algebra necomutativă la Universitatea din Bucuresti în 1966. A publicat cărți și manuale, zeci de articole științifice, studii etc.

1939 – Nota guvernului german privind neutralitatea

În cel de-al doilea război mondial, guvernul german a atras atenția guvernului român că acordarea de azil politic guvernului polonez „ar constitui o violare a neutralității”. Cu asentimentul primului-ministru, Grigore Gafencu, ministru de Externe, a respins această interpretare, declarând: „obligațiunile noastre de neutralitate nu ne-ar împiedica să acordam azil unor refugiați politici izolați, dacă aceștia s-ar abtine de la orice activitate politică pe teritoriul nostru”.

1940 – Crimele de la Huedin

Masacrele și crimele din Transilvania de Nord, 1940–1944 au fost comise de unități militare ungurești împotriva etnicilor români, țigani și evrei, în intenția de a determina prin teroare un exod din populațiile conlocuitoare nemaghiare, în urma atașării Transilvaniei de Nord prin Dictatul de la Viena.

La 10 septembrie 1940, la Huedin, trupele ungare, în marșul spre Cluj, i-au maltratat și omorât pe protopopul ortodox Aurel Munteanu și pe polițistul Gheorghe Nicula.

1942 – S-a înființat Muzeul Teatrului Național

Sub directoratul lui Liviu Rebreanu, la 10 septembrie 1942, s-a deschis primul sediu al Muzeului Teatrului Național, în corpul de clădiri de lângă Naționalul de pe Calea Victoriei, prin strădania lui George Franga, cel care a inițiat și condus mulți ani muzeul și a adunat de la actorii vârstnici și de la rudele marilor actori, tot ce se putea găsi și era semnificativ pentru trecutul teatrului românesc. Muzeul prezintă o mare varietate de tablouri și busturi ale actorilor și personalităților implicate în lumea teatrului, dar și obiecte precum cărți, documente, costume sau recuzită din diverse piese de teatru. După ce clădirea Teatrului Național din Calea Victoriei a fost bombardată în august 1944, muzeul a fost închis multă vreme, patrimoniul fiind evacuat la Pucioasa, apoi a fost expus în două săli ale Liceului Sf. Sava din București, până în 1952, când s-a mutat în Pasajul Majestic. În prezent este găzduit în actuala clădire a Teatrului Național.

1942 – S-a născut Liviu Corneliu Babeș

10 septembrie 1942, Brașov – 2 martie 1989, Brașov

Electrician la Trustul de Prefabricate din Brașov, pictor amator şi membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din Braşov, anticomunist. S-a autoincendiat la 2 martie 1989 pe pârtia de schi Bradu din Poiana Brașov în semn de protest față de regimul comunist din România – lăsînd în urma lui o pancartă cu un mesaj greu de înțeles pentru cei mai mulți: „Stop Mörder! Brașov = Auschwitz”. A fost dus la Spitalul Județean din Brașov, unde a murit după câteva ore.

A fost declarat erou-martir în baza Legii nr. 93/3 iunie 1997 privind declararea ca erou-martir a lui Liviu Cornel Babeș. În memoria lui, în 2007, a fost dezvelit un monument în curtea Bisericii Sf. Ioan Botezătorul din Poiana Braşov, iar o stradă din municipiul Braşov îi poartă numele.

1944 – S-a născut Eugen Evu

10 septembrie, 1944, Hunedoara – 20 octombrie 2017

Poet, publicist și prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala din Timișoara. A urmat o școală tehnică la Hunedoara (1968–1970). A fost muncitor, pedagog, funcționar, salvamar, solist instrumentist și vocal, instructor-metodist la Casa Municipală de Cultură din Hunedoara, referent al Secției de cultură și artă a Consiliului Municipal Hunedoara. A debutat în presă în 1969 la cotidianul Drumul socialismului din Deva; în 1970, cu versuri în revista Familia, iar în 1974 figura printre autorii volumului colectiv Toate iubirile, apărut la Timișoara. A colaborat la Luceafărul, România literară, Orizont, Astra, Tribuna, Vatra, Steaua, Transilvania etc. A fost publicist și promotor cultural în domeniul literaturii, artelor plastice, teatrului, consilier editorial al mai multor edituri din România și electronice (Germania, Australia), dar și autor a mai multor cărți de poezie, proză, eseuri, jurnale, pamflete. Este fondator al cenaclului „Lucian Blaga” (Hunedoara) și al unor publicații de cultură și artă: Renașterea Hunedoarei (redactor șef), Bufnița, Vitraliu Hunedorean, Kilometrul Zero, Semne etc. A publicat numeroase volume de versuri, printre care: Muntele mioritic, Soarele de Andezit, Țara poemului meu, Miere sălbatică, Grădinile semantice, Sărutul cu privirea, Port rănile tale, Vânătoarea de curcubee, Ochiul Săgeții etc.

1944 – S-a născut Cornel Rusu

10 septembrie 1944, Cernele–Craiova, Dolj

Fost jucător de polo pe apă. A fost legitimat la echipa Rapid București și a concurat la Jocurile Olimpice de vară din 1972 și la Jocurile Olimpice de vară din 1976. La retragerea din competiție a devenit antrenor.

1951 – S-a născut Adrian Pop

10 septembrie 1951, Cluj

Compozitor. S-a format sub îndrumarea succesivă a tatălui său, reputatul dirijor de cor și profesor Dorin Pop, apoi a studiat compoziția la Academia „Gheorghe Dima” din Cluj (1970–1975). S-a perfecționat participând la cursuri susținute de muzicieni ca Ștefan Niculescu și Aurel Stroe la Piatra Neamț, Dieter Salbert la Bayreuth, Ton de Leeuw la Burgas și Amsterdam, sau Joji Yuasa la Amsterdam. În paralel cu activitatea componistică, are o importantă activitate didactică, fiind profesor la Academia de muzică „Gheorghe Dima”, dar și publicistică, semnând articole în reviste locale și naționale și militând pentru promovarea artei muzicale, în calitate de membru fondator al fundațiilor „Gheorghe Dima”, „Sigismund Toduță” și Societatea română Mozart. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural acordat de Președintele României și este Cavaler al Ordre des Arts et des Lettres, acordat de Ministerul Culturii din Franța. A compus muzică de teatru: Hamlet; muzică simfonică: Concert pentru violoncel și orchestră, Solstițiu; muzică de cameră: Triosonata, Hexagon; muzică electronică: Colinda soarelui; muzică corală: Fată dalbă de-mpăratu, La ce lină de fântână; muzică pentru copii: Patru miniaturi pentru coarde etc.

Adrian Pop – Mătasea și metalul. Torso pentru cvartet de coarde (2011) Cvartetul Transilvan

1955 – S-a născut Mihai Pokorschi

10 septembrie 1955, București

Interpret, compozitor și producător de muzică pop. Încă de la 12 ani cocheta cu muzica. A trecut puțin prin folk, a fost fondatorul trupei Holograf și compozitorul muzicii și versurilor pentru primele două albume ale trupei. A fost și fondatorul formației Mihai Pocorschi & Formula 5 și a formației VH2, pentru care a compus muzica și versurile a trei albume de studio ale trupei (Greatest Hits, Dacă n-ai iubi și 2 de la VH2) și a unui album live (Live în garajul Europa FM). Alături de colegii săi din trupa VH2, a deschis concertele unor artiști internaționali precum: Elton John (2010), Roxette (2011) și Status Quo (2012). A compus și pentru artiști ca Doina Matei, Dida Drăgan, Narcisa Suciu, Luminița Anghel, multe dintre piese devenind șlagăre. A compus și muzică de film pentru diferite coloane sonore, precum: KM 36, Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor, Dragoste Pierdută.

Mihai Pocorschi – Te caut în noapte

1957 – Proiectul unui Tratat balcanic

Președintele Consiliului de Miniștri al României a adresat mesaje șefilor guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei și Turciei privind dezvoltarea colaborării și prieteniei între țările din zona Balcanilor. În mesaj se propunea convocarea unei Conferințe la nivel înalt a acestor state, în vederea încheierii unui Tratat pentru transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii și prieteniei.

1958 – S-a născut Mihaela Martin

10 septembrie 1958, București

Violonistă de talie internațională, profesor universitar, stabilită în Germania din 1986. A început să studieze vioara cu tatăl său la vârsta de cinci ani, iar apoi a continuat să studieze la Universitatea Națională de Muzică București cu profesorul Ștefan Gheorghiu. Laureată a multor concursuri internaționale, incluzând Concursul Ceaikoski de la Moscova din 1978, respectiv cele din Bruxelles, Indianapolis, Indiana (Statele Unite), Montreal (Canada), Sion (Elveția), a debutat ulterior concertistic la Carnegie Hall și la US Congress Library, de unde a primit calificative maxime. Au urmat numeroase concerte în Belgia, Coreea de Sud, Germania, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Rusia, Suedia și în multe alte țări. A concertat cu orchestre de prestigiu ca: BBC Symphony, Royal Philharmonic, Montreal Symphony Orchestra, Mozarteum Orchestra of Salzburg și Leipzig Gewandhaus Orchestra. Cunoscută pentru calitățile sale intelectuale și muzicale, este invitată constant la festivaluri de muzică de cameră din întreaga lume, unde colaborează cu muzicieni ca Martha Argerich, Yuri Bashmet, Elisabeth Leonskaja, Nobuko Imai, Leon Fleisher sau Menahem Pressler. În 2003 a înființat cvartetul Michelangelo, împreună cu Daniel Austrich, Nobuko Imai și Frans Helmerson.

Johannes Brahms – Dublu Concert pentru vioară și violoncel în La minor, Op. 102 • Spanish Radio Television Symphony Orchestra, Dirijor Sergiu Comissiona, Vioară Mihaela Martin, Violoncel Frans Helmerson

1960 – La Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș, a sărit 1,85 metri

A XVII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Roma, Italia în perioada 25 august–11 septembrie 1960. Au participat 83 de țări și 5.348 de sportivi. România a participat cu 109 sportivi și a obținut locul 11 în clasamentul pe medalii, cu trei medalii de aur (Iolanda Balaș – atletism, săritura în înălțime; Dumitru Pârvulescu – lupte greco-romane (52 kg); Ion Dumitrescu – tir, talere trap), una de argint (Ion Cernea – lupte greco-romane, 57 kg) și șase de bronz (Lia Manoliu – atletism, aruncarea discului; Ion Monea – box, cat. Mijlocie, 75 kg; Leon Rotman – kaiac canoe, 1.000 m; Ion Țăranu – lupte greco-romane, 79 kg; Maria Vicol – scrimă, floretă individual; Atanasia Ionescu, Elena Leuștean, Sonia Iovan, Emilia Liță, Elena Niculescu, Utta Poreceanu – gimnastică, echipe).

Supranumită de gazde la grande bionda, Iolanda Balaș a sărit, pe rând, 1,77, 1,81 și 1,85 m și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. A devenit atunci prima campioană olimpică a atletismului românesc.

1964 – Prima audiție, în țară, a poemului simfonic Vox Maris

Poem simfonic pentru tenor, cor și orchestră, dedicat marii pianiste românce Elena Bibescu, de către George Enescu. A fost interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta.

George Enescu – Vox Maris Op. 31 • Orchestra Națională Radio, Dirijor Horia Andreescu, Tenor Robert Nagy; Corul Național Radio, Dirijor Aurel Grigoraș

1964 – S-a născut Cristian Pațurcă

10 septembrie 1964, București – 18 ianuarie 2011, București

Cântăreț, compozitor, revoluționar și pro-democrat. Este autorul Imnului Golanilor precum și al altor piese cântate la Manifestațiile din Piața Universității, în perioada aprilie–iunie 1990. În 2010 a fost decorat cu Crucea Națională Serviciul Credincios cl.III, „în semn de apreciere pentru înalta sa ținută morală, pentru curajul și credința dovedite în apărarea și promovarea drepturilor și libertăților democratice în țara noastră”.

Cristian Pațurcă – Imnul Golanilor

A murit de tuberculoză, în cea mai grea sărăcie.

Cristian Pațurcă – Măi, animalule

1964 – A încetat din viață Aram Frenkian (19 martie 1898 – 10 septembrie 1964)

Filolog și filosof, de formație clasicist, traducător și eseist; a scris peste cincizeci de studii și cărți de filozofie, axându-se în mod special pe spațiul cultural dintre Occident și Orient; membru post-mortem al Academiei Române.

1975 – A încetat din viață Mihail Sabin (Mișu Sachter; 25 august 1935 – 10 septembrie 1975)

Dramaturg, poet și publicist.

1976 – S-a născut Caddy

Dragoș Vlad-Neagu; 10 septembrie 1976, București

Cântăreț de hip-hop, rap, Gangsta Rap, trap, cunoscut sub numele Caddillac, prescurtat la Caddy, Daddy Caddy sau Klax 187. În 1993 a format, împreună cu Doom (Tataee) trupa Black UnderGround (astăzi B.U.G. Mafia), sub numele de scenă Klax 187. 187 vine de la codul folosit de polițiștii americani pentru crime. În timp, a avut numele: Caddillac, prescurtat la Caddy, Daddy Caddy. A cântat și cu Loredana, JerryCo, La Familia, Casino, Mario V.

B.U.G. Mafia – Cine e cu noi (feat. Nico)

1979 – A încetat din viață Ionel Băjescu-Oardă (7 ianuarie 1889 – 10 septembrie 1979)

Compozitor, scriitor, actor în trupe lirico-dramatice din diferite orașe ale țării, cântăreț; inițiatorul romanței autohtone, lansând în 1905 celebra romanță Flori de nufăr.

1982 – S-a născut Nicoleta Lefter

10 septembrie 1982, Galați

Actriță de teatru și film. A absolvit în 2007 cursurile Facultății de Teatru a Universității de Arte „George Enescu” din Iași, secția Actorie, finalizând în 2009 cu un master în Arta Actorului la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Din anul 2008 este angajată a Teatrului Odeon, unde a jucat în: Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, Jocul de-a vacanța după Mihail Sebastian, Pescărușul de A.P. Cehov, Titanic Vals de Tudor Mușatescu, CFR – Cometa, Copilul și Cățelul după texte de I.L. Caragiale etc. A avut și apariții în film: Efectul Genovese, Funeralii fericite, America, venim!, O faptă bună, Povestea unui pierde-vară, Scara etc.

Funeralii fericite (2013) • Regia Horațiu Mălăele. Cu: Horațiu Mălăele, Crina Semciuc, Igor Caras-Romanov, Cuzin Toma, Meda Andreea Victor, Adriana Șchiopu, Gheorghe Ifrim, Nicoleta Lefter, Dorina Lazăr, Alexandru Bindea

1983 – A încetat din viață Victor Ciocâltea (16 ianuarie 1932 – 10 septembrie 1983)

Șahist, Maestru internațional (1957), Mare maestru internațional (1978), a câștigat de șapte ori Campionatul național de șah al României și a reprezentat România la 11 Olimpiade de șah; și-a găsit sfârșitul la masa de șah în timpul unui turneu de șah în Spania.

1989 – Catastrofa navei Mogoșoaia

Nava Mogoșoaia, comandată de comandantul Ion Postolache, efectua o cursă de transport pasageri între Galați și comuna Grindu, județul Tulcea. Imediat după părăsirea portului, la Cotul Pisicii, în aval de Galați, în dreptul Milei 79, în condiții de ceață, nava a intrat în coliziune cu un convoi bulgăresc format din șase barje încărcate cu minereu de fier și împingătorul „Petar Karamincev”.

În urma scufundării navei, care avea o capacitate de doar 160 pasageri, au murit 213 pasageri și 9 membri ai echipajului.

1996 – Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare

Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty – CTBT) a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU la 10 septembrie 1996 și deschis pentru semnare la 24 septembrie 2006. România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996 și l-a ratificat la 4 octombrie 1999.

1999 – Inaugurarea, la București, a primului mall din România

Este vorba de București Mall–Vitan, al grupului turc Bayindir Fiba, care reunește zeci de magazine, un complex de cinematografe, restaurante și locuri de joacă pentru copii.

2022 – A încetat din viață Neagu Udroiu (3 aprilie 1940 – 10 septembrie 2022)

Jurnalist, publicist și scriitor, diplomat; redactor-șef la Radioteleviziunea națională; director general la Rompres; ambasador în Finlanda și Estonia.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită