10 Aprilie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: În 1913 s-a deschis calea ferată electrică Arad–Ghioroc–Pâncota, cu linia secundară Ghioroc–Radna, trenul purând numele Săgeata verde

 

1647 – A doua sfințire a Mănăstirii Plumbuita din București

Construcția mănăstirii a fost începută de Voievodul Petru cel Tânăr în anul 1560 și terminată de succesorii la tron, Alexandru al II-lea Mircea și Mihnea Turcitul în 1564. Biserica a suferit mari distrugeri în 1595, iar în 1614 a fost grav afectată de un incendiu care a distrus o mare parte din hrisoavele domnești date acestui așezamant. A ajuns în forma sa actuală după ce a fost ctitorită din nou, în anul 1647. Biserica a fost rezidită din temelii din porunca domnitorului Matei Basarab, după modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, pentru a comemora victoria din 1632 împotriva turcilor. Atunci i s-a adaugat Casa Domnească și a fost întărită cu ziduri mari de apărare. Numele de Plumbuita, dat de localnici, are legendele lui… Una spune că că Matei Basarab, având nevoie de ghiulele în timpul luptei, a dat la topit acoperișul de plumb al mănăstirii pentru a le fabrica. Altă legendă spune că bătălia lui Matei Basarab cu Radu Iliaș, care a avut loc sub zidurile mănăstirii, a fost atât de aprigă, încât mulțimea de ghiulele căzute pe acoperișul bisericii, topindu-se, a dat acoperișului un luciu de plumb.

1849 – Primele tratative între conducătorii români și maghiari ai Revoluției pașoptiste

La sfârșitul lunii martie 1849, combatanții români din Munții Apuseni erau complet înconjurați în munți de trupele ungare. La 10 aprilie 1849, deputatul maghiar Ioan Dragoș a fost trimis de Kossuth pentru a-i convinge pe români să depună armele, pentru că, prin rezistența lor, țineau blocate prea multe trupe maghiare, necesare în alte părți ale Transilvaniei, pentru a se opune trupelor austro-ruse, care pregăteau contraofensiva, din Moldova și Muntenia. După tratative între conducătorii Revoluției române, în frunte cu Avram Iancu, și reprezentanții revoluționarilor maghiari, care au durat câteva zile, la începutul lunii mai, încă nu se ajunsese la un rezultat concret, în afară de un armistițiu convenit pe durata discuțiilor. În acest timp, se pare că independent de misiunea lui Dragoș, maiorul maghiar Hatvani a intrat în Abrud cu trupele sale, încălcând termenii armistițiului.

1877 – Întreruperea relațiilor diplomatice cu Imperiul Otoman

În cadrul războiului de Independență, la 10 aprilie 1877, România a întrerupt relațiile diplomatice cu Poarta, iar la 29 aprilie, ca urmare a provocărilor făcute de Turcia prin începerea bombardamentelor asupra orașelor românești de pe malul Dunării, Adunarea Deputaților a adoptat o moțiune prin care se în declara în stare de război cu Imperiul Otoman.

1881 – S-a instalat Guvernul Dimitrie C. Brătianu

Consiliu de miniștri liberal, prezidat de Dimitrie C. Brătianu, fratele lui Ion C. Brătianu, de la care a preluat guvernarea în perioada 10 aprilie 1881–8 iunie 1881, pentru a-i permite lui Ion C. Brătianu să organizeze ceremonia de încoronare a lui Carol I și a soției sale, Elisabeta, ca suverani ai României. A participat la încheierea Pactului de familie.

 

1884 – A apărut la Iași Revista socială

Prima publicație teoretică socialistă/marxistă din România, a apărut lunar între 10 aprilie 1884–august 1887, cu întreruperi. Printre colaboratorii de seamă ai revistei s-au numărat Ion Nădejde și C. Dobrogeanu Gherea.

1893 – S-a născut Constantin Leancă

10 aprilie 1893, Cuhnești, Bălți, Gubernia Basarabia – 1942, lagăr de muncă forțată sovietic

Om politic. În 1915 a participat la primul război mondial în armata imperială rusă, pe frontul de est. Din 1917, după revoluția din februarie, când a fost abolită monarhia în Rusia, a revenit în Basarabia și a devenit președinte al Zemstvei județene din Bălți. A fost unul dintre autorii scrisorii trimise Sfatului Țării de la Chișinău în care era revendicată Unirea Basarabiei cu România (1918). În perioada interbelică a fost membru al Partidului Țărănesc din Basarabia, apoi al Partidului Național Țărănesc din momentul creării acestuia, prin fuziunea, în 1926, a Partidului Țărănesc (Ion Mihalache) și a Partidului Național din Transilvania (Iuliu Maniu). A fost ales deputat din partea Basarabiei de 7 ori, prima dată în 1919 și ultima dată în 1939. La 28 iunie 1940, când Armata Roșie a ocupat Basarabia, era deputat în Legislativul de la București și se afla la Bălți. Sovieticii l-au declarat „element periculos” și l-au condamnat la ani grei de gulag. S-a stins din viață în timpul detenției.

1898 – S-a născut Stejar Ionescu

10 aprilie 1898, Corbu, Râmnicu Sărat/Măxineni, Brăila – 29 iunie 1928, Slănic Moldova

Avocat, publicist și romancier. A urmat Facultatea de Drept a Universității din Iași, absolvită în 1919, dar scurta carieră de avocat a fost abandonată în favoarea activității redacționale, ziaristicii. A debutat în proză cu schița Frământările domnului Popoiu, publicată în revista Însemnări literare (1919). A publicat reportaje, recenzii, cronici dramatice în ziarul ieșean Opinia și în revistele Viața Românească și Adevărul literar și artistic. Singurul său volum de proză este Domnul de la Murano (1928). A murit la scurt timp într-un accident de mașină.

1902 – S-a născut Dragoș Cotlarciuc

28 martie/10 aprilie 1902, Cernăuți – 1973

Diplomat de carieră. A urmat Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, cursuri post universitare la Universitatea Sorbona din Paris, obținând ulterior titlul de Doctor în Științe Politice al Universității din Cluj. A intrat în diplomația română în 1927, în urma unui concurs. În cei 20 de ani de carieră, a avut pe rând gradele diplomatice de atașat, secretar, consilier, prim consilier de legație, în toate foile calificative anuale fiind apreciat excepțional pentru calitățile profesionale, conduita și activitatea profesională. A îndeplinit misiuni permanente la Legația României din Tirana, Consulatul General al României de la Köln, Legația României la Sofia și Legația României la Budapesta. A fost șef de misiune pe durata mandatului de consul general la Köln și însărcinat cu afaceri ad interim la Sofia și Budapesta. În colaborare cu consulul elvețian de la Budapesta, Carl Lutz, a salvat evrei originari din Transilvania de Nord, eliberându-le pașapoarte românești și punându-i sub protecția diplomatică elvețiană. A emis zeci de mii de vize de tranzit sau pașapoarte și certificate de cetățenie română, cu ajutorul consulului Constantin Țincu. În noiembrie 1947 a fost „comprimat” din diplomația română, în cadrul procesului de comunizare a României. Dosarul de urmărire a sa, deschis de Securitate, redă în limbajul de lemn destinul trist al unui om și diplomat excepțional în „raiul” comunist: „defetist notoriu și anti-sovietic înverșunat”. A fost urmărit intens de Securitate, între 1949–1961, când dosarul de urmărire a fost închis fără a se putea proba vreuna din învinuirile pe care regimul opresiv i le atribuia. A trăit o vreme din vânzările unui mic magazin de consignație, și-a câștigat existența ca normator pe diverse șantiere de construcții până în 1959, când s-a pensionat, dispărând total din viața publică.

1909 – Legea privind arendarea moșiilor statului român către asociațiile țărănești

Legea din 10 aprilie 1909 pentru arendarea moșiilor statului, Casei Școalelor, Casei bisericii, județelor, comunelor și așezămintelor de binefacere și de cultură la asociațiile țărănești sau exploatarea lor prin regie justifică excluderea arendașilor pe considerentul că statul și celelalte instituții – proprietare de moșii – erau un fel de absenteiști, deoarece nu le cultivau niciodată în regie din cauză că ar fi fost necesar un personal numeros, astfel că moșiile respective se găseau în întregime sub un regim arendășesc, apreciat ca mai apăsător pentru țărani decât acel existent pe moșiile particulare.

1912 – S-a născut Anton Breitenhofer

10 aprilie 1912, Reșița – 17 decembrie 1989, București

Scriitor șvab bănățean, demnitar comunist și scriitor proletcultist de limba germană. A muncit 22 de ani ca lăcătuș la Uzinele din Reșița, apoi a absolvit Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. În 1939 a devenit membru al Partidului Comunist din România și a fost în conducerea Comitetului Antifascist German. A fost membru al CC al PCR, ca reprezentant al etniei germane și redactor șef la cotidianul de limbă germană Neuer Weg, deputat în Marea Adunare Națională (în sesiunile din 1952–1975), membru în biroul Uniunii Scriitorilor din România, apoi al comitetului executiv al USR, membru al Consiliului de Stat, membru al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă etc.

1912 – S-a născut Cleopa Ilie

Constantin Ilie; 10 aprilie 1912, Sulița, Botoșani – 2 decembrie 1998, Mănăstirea Sihăstria

Arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinței ortodoxe. În decembrie 1929 s-a alăturat obștii schitului Sihăstria, alături de fratele său mai mare, Vasile. În 1932 cei doi au fost primiți în obștea schitului, Constantin fiind uns în monahism în 1937, cu numele călugăresc Cleopa. A fost numit locțiitor de egumen, apoi ierodiacon, ieromonah și egumen al Schitului Sihăstria. În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Ilie Cleopa a fost hirotesit arhimandrit. Urmărit de Siguranță, s-a retras în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar în 1949 a fost numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava, unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei Patriarhului Justinian Marina. Între 1952–1954, urmărit din nou de Securitate, de data asta s-a retras în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani, a revenit în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian. Dintre scrierile sale: Despre credința ortodoxă, Valoarea sufletului, Despre vise și vedenii, culegeri de predici, numeroase articole în diferite reviste și ziare.

1913 – S-a deschis calea ferată electrică Arad–Ghioroc–Pâncota, cu linia secundară Ghioroc–Radna

Numită și Arad–Podgoria, era o fostă cale ferată privată, fiind prima linie ferată electrificată de pe teritoriul actual al României. Pe o distanță de 58,318 km, a legat orașul Arad de localitățile Ghioroc, Pâncota, din zona viticolă a Munților Zarandului, de podgoriile Aradului și Radna pe Valea Mureșului. Construcția a început la 11 decembrie 1905, la 10 noiembrie 1906 a avut loc prima probă cu o garnitură care funcționa pe benzină, cu o zi înainte de sosirea unei comisii de inspecție tehnică a lucrărilor desfășurate la cale. Darea în exploatare a liniei a avut loc la 30 noiembrie 1906.

În 1910 s-a hotărât electrificarea căii ferate, proces încheiat în 1913; în 4 aprilie, s-a făcut inspecția tehnică a lucrărilor de electrificare de către Comisia Superioară a Ministerului Comerțului din Ungaria, linia deschizându-se în 10 aprilie 1913. Până în anul 1965, a fost singura linie îngustă electrificată. Trenul care circula pe aceasta rută era denumit de locuitorii Aradului Săgeata Verde.

1914 – S-a născut Maria Banuș

10 aprilie 1914, București – 14 iulie 1999, București

Poetă, traducătoare și eseistă. A urmat cursurile Facultății de Drept și apoi pe cele ale Facultății de Litere din cadrul Universității din București. A debutat, în anul 1928, în revista Bilete de papagal, a lui Tudor Arghezi, cu poezia La 14 ani. În perioada interbelică, a colaborat la revista Azi, a lui Zaharia Stancu, precum și la alte publicații, cu poezii având un caracter aproape exlusiv erotic, din care a și alcătuit primul său volum, Țara fetelor apărut în anul 1937, întâmpinat cordial de critică. Din 1939, s-a apropiat de mișcarea muncitorească, activând în organizațiile comuniste create sub egida Partidului Comunist și treptat în versurile sale încep să se facă simțite preocupări de natură socială. Versurile sale din anii ’45–’50 devin proletcultiste, a fost primită în Societatea Scriitorilor Români și nu a protestat la excluderea unor scriitori, considerați „elemente necorespunzătoare” (Tudor Arghezi, de exemplu). Volume publicate: Fiilor mei, Ziua cea mare, Despre pământ, Se-arată lumea, Prin orașul cu minuni, Tocmai ieșeam din arenă, Himera, Orologii cu figuri.

1922 – Conferința economică internațională de la Genova

Conferință economică și politică convocată în Genova, Italia în 10 aprilie–19 mai 1922. Au participat reprezentanții ai 34 de țări, între care și România, care trebuiau să discute problemele financiare apărute după sfârșitul primului război mondial. Printre obiectivele conferinței s-a aflat formularea unei strategii de reconstrucție a Europei Centrale și Răsăritene și a unei poziții a statelor capitaliste europene fața de noul stat bolșevic rus.

1922 – Nicolae C. Paulescu a obținut brevetul de invenție Pancreina și procedeul fabricației ei

Brevetul nr. 8322/1922 a fost eliberat de Oficiul Român de Brevete pentru cercetările care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu a reușit să obțină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el „pancreină’”, cu câteva luni înainte de a fi descoperită de către Frederick Banting și Charles Best, care au denumit-o insulină.

1922 – S-a născut Al.T. Țion

Alexandru Traian Țion; 10 aprilie 1922, Cluj – 17 septembrie 1982, Cluj-Napoca

Poet, pictor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj/Sibiu în 1945, avându-l profesor pe Lucian Blaga. Debutul absolut s-a produs în Vremea (1945). A publicat volumele de versuri: Restituiri (1968, debut editorial), Ierburi si raze.

1922 – S-a născut Florin Comișel

10 aprilie 1922, Ploiești – 7 octombrie 1985, Ploiești

Compozitor, pianist și dirijor de cor și orchestră, culegător de folclor muzical românesc. Între anii 1939–1948 a studiat la Conservatorul de Muzică din București, unde i-a avut profesori pe Marțian Negrea, Constantin Brăiloiu și Ion Ghiga. A fost încadrat cercetător științific la Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români și apoi la Institutul de Folclor din București, profesor de Armonie și Dirijat la Conservator.. A fost dirijor la diverse ansambluri și instituții artistice, printre care Ansamblul Rapsodia Română. A compus 16 operete, dintre care: Culegătorul de stele, Soarele Londrei, Leonard; lucrări simfonice: Suita pentru clarinet și o orchestră, Dans muntenesc; corale: Codrule, frunză galbină, Cine bate potecuța, În țara mea, Cântecul luminii; colinde.

Florin Comișel – Culegătorii de stele • Orchestra Radiodifuziuni Române, Dirijor Carol Litvin, Tenor Nicolae Țăranu

1926 – S-a născut Virgil Chiriac

10 aprilie 1916, Bârlad – 30 martie 2016, București

Scriitor. A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din București (1945–1948), dar fără o carieră ulterioară actoricească. A abordat literatura juvenilă, publicând povestiri în revistele pentru copii și câteva romane cu subiecte școlare; din păcate, realismul socialist a fost prea evident în volumele apărute.

1927 – Tariful vamal de import – Legea Manoilescu

A fost adoptat un nou tarif vamal, net protecționist, pentru apărarea unor produse ale industriei românești. Era minimal pentru țările care aplicau taxe preferențiale produselor românești, pentru celelalte țări taxele vamale ajungeau până la 50% din valoarea în vamă.

1928 – S-a născut Carol Kovacs

10 aprilie 1928, Arad

Operator de film documentar român, de naționalitate maghiară. A colaborat la peste 90 de scurt metraje la studioul „Alexandru Sahia”, dintre care: Eternul feminin, Sub soarele de mai, Hora, Caii de dimineață.

1929 – Primul scriitor străin la microfonul radio

Scriitorul francez André Maurois a fost invitat la microfon, la Radiodifuziunea Română în 10 aprilie 1929.

1930 – S-a născut Modest Iftinchi

10 aprilie 1930, Constanța – 22 septembrie 2003

Violonist și profesor de vioară, autor de manuale și metodist la Universitatea Națională de Muzică din București. A studiat la Conservatorul din Iași și a continuat la Conservatorul din București, cu Alexandru Teodorescu și Garabet Avakian. Cu o formație violonistică solidă, a desfășurat o carieră concertistică susținută, atât în țară cât și în străinătate. A interpretat sonate de Mozart, Handel, Bach, Beethoven, Brahms, Franck, dar și lucrări de mare virtuozitate de Saint-Saens, Pablo de Sarasate, Paganini, Wieniawski etc. A fost profesor la Liceul de Muzică „George Enescu” și mai apoi profesor titular, șef de catedră, la catedra de Vioară a Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București.

1932 – S-a constituit Partidul Național Agrar

Partid de extremă-dreapta în România interbelică, a fost întemeiat de către Octavian Goga, prin desprindere din Partidul Poporului al mareșalului Averescu. Nu a reușit să se afirme în viața politică românească, iar la 14 iulie 1935, prin fuziunea cu Liga Apărării Naționale Creștine a lui A.C. Cuza și formarea Partidului Național Creștin, PNA și-a încheiat existența.

1936 – S-a născut Horia Gane

10 aprilie 1936, Scăieni, Prahova – 6 iulie 2004

Poet și prozator. Fiind evrei, familia sa  a fost deportată în Transnistria (1941–1945). A făcut o calificare în meseria de textilist, lucrând 2 ani la fabrica de postav din Buhuși. A urmat apoi o facultate muncitorească și Facultatea de Limba și Literatura Română la Universitatea București. A fost bibliotecar la Oltenița, Urziceni, corector la revista Ateneu din Bacău, iar din 1976 s-a stabilit în București, funcționar la Federația Comunităților Evreiești. A colaborat la Luceafărul, Ateneu, România literară, Cronica, Viața Românească, Tribuna etc. A debutat publicistic în Scrisul bănățean (1956) și debutul editorial, cu volumul de versuri Lumina întârziată a fost în 1967, urmat de romanul Dimineața noului venit și de volumele de poezii Plante gânditoare, Melior și Puntea de hârtie.

1937 – Principele Nicolae a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale

În urma deciziei Consiliului de Coroană, Regele Carol al II-lea a emis un decret regal de excludere a fratelui său din familia regală, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. Totodată, s-a decis ca fostul prinț să poarte numele Nicolae Brana și să plece în exil. La 10 iulie 1942, Regele Mihai I a luat decizia de a-i oferi din nou dreptul fostului prinț Nicolae de a face parte din familia regală.

1938 – S-a născut Radu Demian

10 aprilie 1938, Cluj – 11 august 2018, București

Rugbyst și antrenor de rugby, supranumit „Gigantul Carpaților”; inginer. Primul contact cu rugbyul l-a avut în prima clasă de liceu (1952). În 1954, junior titular la Știința Cluj, a ajuns cu echipa în semifinalele Campionatului Republican. A jucat apoi la RC Grivița Roșie București, cu care a fost de trei ori campion al României (1962, 1966, 1967) și a participat la două finale de Cupa Campionilor Europeni, cucerind trofeul în 1964. A fost primul rugbyst român care a jucat în străinătate – a ajuns în Franța pentru un stagiu de specializare, ca inginer, pe șantierul naval din La Seyne-sur-Mer (1968), în paralel activând în echipa Rugby club toulonnais din Toulon, cu care în anul 1970 a câștigat Cupa „Yves du Manoir”. A jucat pentru Echipa Națională între 1959–1971. Între anii 1959–1963, a cucerit, cu echipa României, de cinci ori Cupa Păcii (fosta Cupa Victoriei), competiția celor mai bune reprezentative de rugby din țările socialiste. A cucerit, cu echipa națională, prima Cupă a Națiunilor FIRA din istoria rugbyului românesc. Din 1972 a devenit antrenor al naționalei de rugby a României și, în paralel, antrenor secund al echipei Grivița Roșie (cu care a câștigat Cupei României: 1982, 1984, 1985). A fost secretar general al Federației Române de Rugby (1990–1995), secretar general adjunct al FIRA pentru administrație și calendar sportiv. A primit titlurile: Maestru al Sportului (1962), Maestru Emerit al Sportului (1964). A fost menționat în La fabuleuse histoire du rugby a lui Henri Garcia, în lista Gotha International a jucătorilor care au marcat rugbyul internațional. A fost unul din cei mai buni nr.8 din lume în anii ‘60.

1939 – S-a născut Doina Levința

10 aprilie 1939, București

Scenografă, designer de costume și renumită creatoare de modă. I-au plăcut sculptura și teatrul, a studiat la Facultatea de Arhitectură și le-a îmbinat pe toate, devenind pictor scenograf, iar mai târziu s-a lansat cu succes și în modă. A expus prima dată la Paris și la Monte Carlo în 1984, urmând prezentări ale creațiilor sale originale. A fost căsătorită cu Alexandru Bocăneț, cu care colaborat la Televiziunea Română. După moartea tragică a acestuia la cutremurul din 1977, nu a mai putut intra în TVR. A fost furnizor oficial al Casei Regale din România. A susținut prezentări ale brandului care îi poartă numele la Monte Carlo, Paris, Washington, New York, Londra, Praga, Geneva, Madrid, Japonia, China, Berlin, Bruxelles, Chicago. A creat costume pentru filmele: Adio, dragă Nela!, Dincolo de nisipuri, Nu filmăm să ne amuzăm, Profetul, aurul și ardelenii, Ultima noapte de dragoste, Orient Express, Restul e tăcere, Closer to the Moon.

Orient Express (2004) • Sergiu Nicolaescu, Maia Morgenstern, Imola Kézdi, Dan Bittman, Gheorghe Dinică, Valentin Teodosiu, Ioana Moldovan, Vlad Zamfirescu, Daniela Nane etc.

1943 – A încetat din viață Ion Popescu-Pasărea (6 august 1871 – 10 aprilie 1943)

Compozitor de muzică psaltică și profesor de seminar; a publicat colecții și culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie.

1947 – S-a născut Mirela Roznoveanu

10 aprilie 1947, Tulcea

Mirela Roznovschi; 10 aprilie 1947, Tulcea

Critic literar, eseist, romancier, poet, jurnalist, membră a Uniunii Scriitorilor din România. În 1970, s-a licențiat în Filologie la Universitatea din București, cu o lucrare de gramatică istorică și a obținut un Master in Science, cu magna cum laude, în 1996 de la Pratt Institute, School of Information Science, New York. A fost redactor de reviste, cercetător de origine română în dreptul internațional, străin și comparat. Din 1991 trăiește în New York City, SUA. A colaborat la Voice of America, Lumea Liberă Românească, Origini. În 1996 a devenit profesor asistent al Facultății de Drept a New York University (NYU), în funcția de cercetător în dreptul internațional și comparat. Din 2005 a fost redactor-șef al GlobaLex, jurnal online de cercetare juridică, publicat de NYU Hauser Global Program și cercetător cu gradul de profesor asociat. A publicat eseuri, poeme, romane, monografii critice etc. A fost distinsă cu Ordinul Național Serviciul Credincios în rang de Ofițer (2000).

1948 – S-a nascut Elena Ștefănescu

10 aprilie 1948, Zimnicea

Poetă, prozatoare, publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Asociației Scriitorilor din București. A făcut studii liceale la Zimnicea și universitare la București. A publicat inițial în antologii, ca de exemplu, Interferențe (1978 și 1979), Ivirea astrelor (1979) și în reviste: Luceafărul, Tribuna, Cronica, Flacăra etc. având dese apariții și în Revista Literară Radio. A debutat editorial cu cartea Statuile din noi (1980), sub auspiciile Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. A scris cel puțin o carte pe an, fiind „cel mai performant nume literar de după Revoluție” [A. Goci], dintre care: Blesteme esențiale, Casa din subconștient, Doi de treflă, Poeme drăcești – Dialogue with Dracula, Ruleta tranziției etc.

1951 – S-a născut Mircea Scarlat

10 aprilie 1951 Cervenia, Teleorman – 18 decembrie 1987, București

Critic literar. A studiat la Universitatea din București (1971–1975), fiind licențiat în Filologie, specialitatea Română-Franceză. A fost profesor de Limba franceză la Alexandria. A urmat o specializare la Universitatea din Viena (1980–1981), cu o bursă „Herder”, oferită la recomandarea lui Al. Rosetti. A debutat publicistic în 1974 în revista Amfiteatru si editorial în 1976 cu Introducere in opera lui Miron Costin. După un eseu însoțit de antologie, Ion Barbu. Poezie si deziderat, a început publicarea primei Istorii a poeziei românești (1982–1986), primind Premiul Asociației Scriitorilor din București (1982), pentru primul volum. A întocmit repere critice la ediții din Grigore Ureche, Tudor Arghezi, George Bacovia.

1952 – S-a născut Richard Wagner

10 aprilie 1952, Lovrin, Timiș – 14 martie 2023, Berlin, Germania

Scriitor și publicist de limba germană originar din România, al doilea soț al scriitoarei Herta Müller. Școala primară a urmat-o la Periam, iar liceul la Sânnicolau Mare. În timpul liceului a publicat primele lucrări în presa de limbă germană din România. Apoi a urmat studiile de Anglistică și Germanistică la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1971–1975). Din anul 1972, ca student, a devenit membru în PCR. În 1972 a fost cofondator al Aktionsgruppe Banat (Grupul de Acțiune Banat), o grupare a tinerilor autori de limbă germană contestatari din Timișoara, care a existat între anii 1972–1975. A fost profesor de Limba germană la Hunedoara, redactor la revista săptămânală Karpatenrundschau din Brașov, a condus Cercul de literatură „Adam Müller-Guttenbrunn” din Timișoara. În 1983 a fost concediat din jurnalism. În consecință, în toamna anului 1985 Richard Wagner și soția sa, Herta Müller, au a depus cerere de emigrare, care a fost aprobată după doi ani. În februarie 1987 a emigrat în Republica Federală Germania, unde a lucrat ca scriitor și publicist liber-profesionist la Berlin. A scris o serie de articole în revista românească Observator cultural. A publicat poezie, proză scurtă, romane, cărți de călătorie.

1958 – S-a înființat Consiliul Național al Femeilor

Fiind o amenințare pentru partidul conducător, autoritatea Uniunii Femeilor Democrate din România a fost șubrezită prin trecerea acesteia în subordinea directă a secției organelor de Partid, Sindicale și de Tineret. Desființarea propriu-zisă a fost făcută în fapt în ianuarie 1953, an în care s-au desființat și secțiile de Femei de pe lângă CC al PCR. Prin HCM nr. 1088/9 aprilie 1953, s-au înființat Comisiile de Femei de pe lângă Comitetele executive ale Sfaturilor Populare, iar la 10 aprilie 1958 s-a constituit Consiliul Național al Femeilor ca organ de conducere a mișcării de femei din România. Din Comitetul Executiv al Consiliului au făcut parte: Maria Rosetti (președintă), Lucia Demetrius, Maria Groza, Ileana Răceanu, Raluca Ripan etc.

1959 – A încetat din viață Ioan P. Papp (6 august 1878 – 10 aprilie 1959)

Jurist; a avut un rol însemnat în reorganizarea justiției transilvane după 1918; cercetări privind literatura juridică și istorică privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române.

1970 – S-a născut Leonard Doroftei

10 aprilie 1970, Ploiești

Fost pugilist, unul dintre cei mai titrați pugiliști români ai tuturor timpurilor, cu o carieră impresionantă atât la amatori, cât și la profesioniști. A devenit de două ori campion național la juniori (1986, 1988), a obținut cinci titluri la seniori (1992, 1993, 1994, 1996 și 1997). A fost campion mondial în 1995 și campion european în 1996 și 1997, a câștigat două medalii de bronz la Jocurile Olimpice Barcelona 1992 și la Atlanta 1996. Palmaresul său la amatori a fost de 239 de victorii și 15 înfrângeri. După 13 ani de box la amatori, unde a disputat peste 250 de meciuri din care a câștigat 239, a trecut la profesionism. Legitimat la un club canadian, a disputat la profesioniști 24 de partide, terminând învingător de 22 de ori, de opt ori prin K.O., pierzând o dată și obținând un meci egal. Pe 5 ianuarie 2002 a cucerit în premieră centura cu diamante la categoria semiușoară WBA, învingându-l la puncte pe argentinianul Raul Balbi. Peste șase luni și-a recucerit titlul. După ce a pierdut ultimul său meci la profesionism, a renunțat la cariera din sport și a intrat în afaceri. Mai târziu a plecat definitiv cu familia în Canada, unde și-a deschis o sală de box.

1982 – A încetat din viață Victor Preda (20 noiembrie 1912 – 10 aprilie 1982)

Biolog, profesor universitar; membru titular al Academiei Române.

1988 – S-a născut Cristian Ioan Bățagă

10 aprilie 1988, Târgu Mureș

Gimnast artistic laureat cu bronz pe echipe la Campionatul european de gimnastică artistică masculină din 2012. A reprezentat România la Jocurile Olimpice de vară din 2012, unde s-a oprit în calificări. La Jocurile Europene din 2015, s-a calificat în finale la sărituri, clasându-se pe locul 5.

1996 – România a ratificat Acordul statelor NATO privind serviciul militar pe teritoriul unei alte țări

S-a adoptat prin Legea nr. 23/10 aprilie 1996 pentru ratificarea Acordului dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord și celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forțelor lor și a protocolului adițional, încheiate la Bruxelles la 19 iunie 1995.

1997 – Sectorul Agricol Ilfov a redevenit Județul Ilfov

Sectorul Agricol Ilfov era înglobat în municipiul București, din 23 ianuarie 1981, ca al șaptelea sector al Capitalei, fiind alcătuit din 38 de comune și orașul Buftea. În conformitate cu Legea nr. 24/12 aprilie 1996 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 69/1991, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Județul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50/9 aprilie 1997 pentru modificarea articolului 126 din Legea administrației publice locale nr. 69/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr. 61/10 aprilie 1997, „sectorul agricol Ilfov va avea statut de județ, cu denumirea Județul Ilfov, având reședința în municipiul București”.

2002 – Filmul Filantropica a obținut Premiul Publicului la Festivalul de Film de la Paris 2002

Film de comedie regizat de Nae Caranfil după propriul scenariu, având în rolurile principale pe Mircea Diaconu, Gheorghe Dinică, Mara Nicolescu, Viorica Vodă și Florin Zamfirescu. De asemenea, filmul a primit Premiul juriului european pentru tineret la Festivalul Internațional al Filmului de Dragoste de la Mons 2002, Premiul Special al Juriului la Wiesbaden goEast 2002 și Premiul Publicului la Wurzburg International Filmweekend, 2003. A fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 2003.

Filantropica (2002)

2002 – A încetat din viață Cristian Panait (29 martie 1973 – 10 aprilie 2002, București)

Procuror în cadrul Parchetului Curții Supreme de Justiție, a cărui sinucidere, la vârsta de 29 de ani, a fost intens mediatizată, din cauza suspiciunilor referitoare la presiunile la care ar fi fost supus.

2010 – A încetat din viață George Vasilievici (3 iunie 1978 – 10 aprilie 2010)

Poet și scriitor; s-a sinucis la 32 de ani.

 

Ziua Sportului Curat

Ziua Sportului Curat este marcată în fiecare an la data de 10 aprilie, pentru a evidenţia lupta împotriva dopajului, un flagel care afectează nu doar sportul, ci întreaga societate. Dedicată luptei împotriva dopajului în sport; inițiativa a aparținut Agenției Naționale Anti-Doping și a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 240/6 aprilie 2016 pentru stabilirea zilei de 10 aprilie ca „Ziua Sportului Curat”. Prin Legea 367/2 octombrie 2006 pentru acceptarea de către România a Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferintei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţa şi Cultura, la Paris la 19 octombrie 2005, România a aderat la prevederile Convenției internaționale împotriva dopajului în sport și a Codului Mondial Anti-Doping, angajându-se astfel să transpună, la nivel național, măsurile legislative în domeniul anti-doping, precum și politicile anti-doping la nivel mondial.

Pentru marcarea acestei zile sunt organizate acţiuni de educare, informare, prevenire şi combatere a dopajului în sport, adresate îndeosebi tinerilor, cu precădere sportivi şi practicanţi ai sportului recreativ, precum şi personalului din anturajul acestora. Scopul este acela de a avertiza cu privire la pericolele utilizării substanţelor interzise.

 

2017 – A încetat din viață Smaranda Jelescu (15 decembrie 1942 – 10 Aprilie 2017)

Realizatoare de televiziune, poetă, prozatoare și eseistă; a lucrat peste 20 de ani în Televiziunea Română, realizând aproape 3.000 de emisiuni de televiziune.

2020 – A încetat din viață Olga Bucătaru (27 martie 1942 – 10 aprilie 2020)

Actriță de film, radio, televiziune, scenă și voce; a jucat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț și la Teatrul Odeon din București.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită