11 Ianuarie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Ziua Națională a Artei Fotografice în România: Academia din Bucureșci de Carol Popp de Szathmári (prima fotografie a Universității)

 

1600 – Împăratul Rudolf al II-lea a primit solia lui Mihai Viteazul

Solia a fost compusă din banul Mihalcea și marele vistier Stoichiță Rioșeanu și a ajuns la Praga din decembrie 1599, cerând recunoașterea domnului român ca principe al Transilvaniei și apoi al Moldovei. Solia românească a mers cu mare alai la Viena, printre daruri remarcându-se calul de paradă al cardinalului Andrei Bathory și șapte steaguri. Prin intermediul celor doi boieri, Mihai Viteazul cerea „[…] de a fi întărit și menținut în starea în care se află”, întregind provincia „cu înapoierea și adaosul cetăților Huszt, Șimlău, Baia Mare, Oradea și alte locuri ce se țin de ele”. Românii cereau bani pentru o gardă personală de 4.000 de ostași. Vizita celor doi boieri la Praga s-a prelungit. În 11 ianuarie, ei prezentau împăratului și alte doleanțe ale lor: „Mihai voievod cu tocmeala lui și cu pieire de mulți voinici, au luat Ardealul și l-au închinat cinstit împăratului” dar „să-i socotească pentru această slujbă și nevoința ce s-au nevoit să-l lase Țara Românească și Țara Ardealului să-i fie moșie lui”. Refugiul domnitorului era util dacă „ar fi să se întâmple o nenorocire, el și urmașii lui să aibă ca loc de retragere moșii cu venit de 100.000 de taleri pe an. În caz că ar fi prins, împăratul să-l răscumpere”. Solii și-au îndeplinit misiunea abia la 20 martie, când au revenit la Alba Iulia cu scrisorile împărătești.

1812 – S-a născut Carol Popp de Szathmári

11 ianuarie 1812, Cluj, Imperiul Austriac/România – 3 iulie 1887, București

Pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român. După Colegiul Reformat din Cluj, a studiat Dreptul și a lucrat o vreme ca funcționar la Sibiu. Supranumele de Popp și l-a atribuit cu referire la profesia tatălui său, pastor reformat. În tinerețe a avut o legătură romantică cu artistocrata Maria Văcărescu, viitoarea soție a spătarului Costache Ghica și a doua soție a prințului Gheorghe Bibescu. Pe urmele acestei pasiuni a vizitat prima dată Țara Românească în anul 1831, dar abia din 1843 a început să activeze la București. În pictură, limbajul său era migălos și greoi, dar vădind spirit de observație ascuțit, mai ales în scenele reprezentând bâlciuri sau târguri. Ca litograf, a lăsat un Album cu vederi din Transilvania (1841), portretele deputaților din Dieta Transilvaniei, o hartă topografică a țării, cromolitografii și acuarele înfățișând tipuri și porturi populare cu un caracter exclusiv documentar. În anul 1843 a realizat primele dagherotipii. În 1863 a fost desemnat pictor și fotograf oficial al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și a realizat portretele oficiale ale domnitorului și ale Prințesei Elena. În același an a realizat un album de fotografii cu peisaje luate în jurul Bucureștiului, pentru Prințesa Elena. În perioada 1860–1870 a publicat un volum cu 100 de fotografii, fiind printre primii 10 fotografi din Europa și a realizat primul reportaj fotografic de război din lume în timpul Războiului Crimeii. Prin aceasta, el este recunoscut ca primul foto-jurnalist de război. A deținut un atelier de fotografie pe Podul Mogoșoaiei, vis-a-vis de Biserica Sărindar.

Biografie ilustrată [artavizuala21]

 1830 – S-a constituit la Iași Cercul de cetire medicinală

Jakob Czihak, medic ceh de formație germană și medic șef al Miliției din Moldova, împreună cu doctorul Mihai Zotta, protomedic al orașului Iași și cu Gheorghe Asachi au inițiat o societate care, prin contribuția tuturor membrilor, să facă abonamente la periodice medicale, pe care să le citească împreună, într-un cerc de lectură. Actul de constituire a fost scris în limba germană și datat 11 ianuarie 1830, cu titlul Iassyer medicinische Lesevereine. „Sunt subscriși în el 21 de aderenți care se obligă a plăti fiecare câte trei ruble de argint pe trimestru, cu care sumă să se poată abona la 11 reviste germane și una franceză”. Activitatea acestuia se desfășura în casa lui Czihak.

Primii membrii ai cercului au fost 11 medici (Czihak, Zotta, Eustație Rolla, Jumette, Huber, Viola, Metz, Samurcaș, Kornhofer, Ilasciuc, Teodori), 5 farmaciști (Pădure, Johann Binder, J. Kraus, A. Abrahamfi, I. Vasiliu) și 7 membri aparținând altor profesii (Asachi, Wieckmann, Anton Winkler, Hyp. Wolanski, Hatman Bogdan, Al. Ghica și N. Ghica). S-au pus astfel bazele celei dintâi societăți științifice din România, denumită inițial Societatea Doftoricească Moldo-Romanikă, viitoarea Societate de Medici și Naturaliști.

1838 – Marele cutremur din 1838

În seara de 11/23 ianuarie, la ora 20:45, a avut loc un cutremur foarte puternic, cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter. A fost al doilea cutremur ca ordin de mărime produs în zona Vrancea după cel din anul 1802, afectând Transilvania, Țara Românească și Moldova și a fost resimțit inclusiv în țările vecine. Ziarul România scria la acea vreme că „în seara zilei de 11 ianuarie, la ora 9 fără un sfert, clătinarea pământului a fost precedată de un șuier și un vâjâit atât de mare care au înghețat inimile tuturor de spaimă”. Cutremurul a fost urmat de 3 șocuri puternice, conform lui Schuller (geologul în serviciul Ducelui de Saxonia). La Galați s-a produs fenomenul de lichefiere a solului. În Moldova, printre alte consecințe, s-a produs o masivă alunecare de teren. În Țara Românească s-au prăbușit 217 biserici, cele mai multe în Râmnicu Vâlcea și Craiova. În București, conform unui raport oficial, s-au prăbușit 36 de clădiri inclusiv Hanul lui Manuc și Biserica Sf. Silvestru. Șeful poliției București, Manolache Florescu a prezentat un raport care arăta că 73 de persoane au fost ucise și 14 rănite. Chateaugiron, consulul francez la București, a raportat că au murit peste 720 de persoane, și că „dezastrele cauzate în acest oraș de acest eveniment sunt imense și nu pot fi evaluate”.

1846 – Premiera comediei Băcălia ambițioasă de Alecu Russo

Comedie-vodevil într-un act, cea dintâi lucrare dramatică a lui Alecu Russo, a avut premiera la 11 ianuarie 1846, pe scena Teatrului Național din Iași. Cuprindea o satiră la adresa burgheziei, dornică de a parveni și de a se situa pe aceeași treaptă cu boierimea, ceea ce i-a atras autorului exilul la mănăstirea Soveja. Manuscrisul s-a pierdut.

1865 – A încetat din viață Alexandru Depărățeanu (25 februarie 1835, Deparați–Trivalea-Moșteni, Teleorman – 11 ianuarie 1865, București)

Poet, dramaturg și politician; deputat

1872 – S-a născut Leonida Colescu

11 ianuarie 1872, București – 1940

Statistician, demograf, economist. S-a licențiat în Drept în 1892 la Universitatea din București. A studiat mai departe la Paris, München și Bruxelles, unde a obținut în 1897 titlul de Doctor în Științe Economice și Financiare. A fost director general al Serviciului Statisticii Generale a Statului, pentru nu mai puțin de 23 de ani, ceea ce îl face cel mai longeviv conducător al statisticii oficiale. În această calitate, a prezidat Consiliul Superior al Statisticii, a editat Buletinul Statistic al României (1899–1922), a organizat și condus primele recensăminte ale populației din România, în 1899 și 1912, precum și ancheta industrială din 1901–1902, a înființat Biblioteca Economică Română (1910). Începând cu 1923 a fost administrator al Institutului Economic Român. Ca profesor, a predat demografia la Școala de Statistică înființată în 1930. Sub conducerea lui, Serviciul de statistică a elaborat statistici oficiale care au stat la fundamentul conducerii moderne a statului român pe bază de date obținute în mod științific (recensămintele populației, recensăminte agricole, Buletinul Statistic General al României, statistica profesiunilor etc.).

1878 – S-a născut Zaharia Bârsan

11 ianuarie 1878, Sânpetru, Brașov – 13 decembrie 1948, Cluj

Poet, prozator, dramaturg și actor, fondatorul Teatrului Național din Cluj și primul său director. A urmat Conservatorul de Artă Dramatică, audiind și cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. A debutat în ianuarie 1897 la Convorbiri literare cu poezia În zori. Distribuit, încă de pe băncile Conservatorului, în diferite roluri, a absolvit în 1901 clasa de Declamație condusă de C. Nottara. Împreună cu o mică trupă de diletanți, a început, din 1903, o serie lungă de turnee teatrale în principalele orașe ale Transilvaniei. Inițiativa sa a trezit un interes deosebit în epocă. Societatea pentru fond de teatru român i-a acordat prima sa bursă de perfecționare, condiționată de organizarea și instruirea ulterioară a diletanților din această parte a țării. Bursa i-a facilitat contacte profesionale la Viena și la Berlin, după care, în stagiunea 1905–1906, a practicat o scurtă asistență pe lângă actorul Ermete Novelli, la Florența. A debutat editorial cu volumul de versuri Visuri de noroc (1903). Cea mai importantă operă a sa este poemul dramatic în trei acte, în versuri, Trandafirii roșii (1915).

1883 – S-a născut Ion Bârlea

11 ianuarie 1883, Berbești, Maramureș – 12 mai 1969, București

Preot, culegător de folclor din Maramureș. A fost preot în leud, Călinești și Sighet, apoi profesor de religie la Sighet, Cluj și la Colegiul Sf. Sava din București. Președinte al Ligii culturale din Maramureș cu sediul la Sighet, membru corespondent al secțiilor de istorie și folclor ale ASTRA, a condus Gazeta Maramureșană din Sighet, prin care urmărea ridicarea culturală a românilor din Maramureș (1912–1932), a colaborat la Gazeta Transilvania, Neamul Românesc, Poporul Român din Budapesta, Unirea din Blaj, Șezătoarea din Fălticeni, Almanahul Presei Române etc. A fost autorul celei mai bogate și valoroase culegeri de folclor din Maramureș, realizată între anii 1905–1909 și 1910–1913, parțial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu și Bela Bartok.

1904 – S-a născut Grigore Ionescu

11 ianuarie 1904, Florești, Prahova – 26 iunie 1992, București

Arhitect, profesor universitar, membru titular (din 1992) al Academiei Române. A urmat cursurile Academiei de Arhitectură din București și, ca bursier, pe ale Școlii Române din Roma (1931–1933). A fost profesor la Institutul de arhitectură „Ion Mincu” din București. Printre lucrările sale se numără Spitalul „Emilia Irza” din București, clădirea Facultății de drumuri și poduri a Institutului de construcții din București, sanatoriul TBC Bârnova, Iași etc. Activitatea sa majoră s-a desfășurat în jurul istoriei arhitecturii și a patrimoniului național românesc. Este autorul lucrării Istoria Arhitecturii Românești, prima lucrare de acest gen apărută în literatura română de specialitate. A fost distins cu Ordinul Meritul Științific cl.I (1971). Alte scrieri ale sale: București. Ghid istoric și artistic, Curtea de Argeș, istoria orașului prin minunile lui, Byzance et l’architecture religeuse en Roumanie, Arhitectura populară românească, Arhitectura în Valahia, Moldova și Transilvania în veacurile XII–XIX, Arhitectura în România, perioada anilor 1944–1969 etc.

Biografie ilustrată [Turnul Sfatului]

1909 – S-a născut Nicolae Patrichi

11 ianuarie 1909, Oituz, Bacău – 5 septembrie 1983

Compozitor de muzică ușoară și de balet, dirijor și pianist. A urmat cursurile Conservatorului din București (1927–1932), având profesori pe Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu. A fost dirijor și pianist în orchestra teatrului Alhambra, dirijor la Teatrul Cărăbuș, Teatrul Gioconda, Teatrul satiric-muzical „Constantin Tănase”, director și dirijor la Ansamblul Perinița, toate din București. A dirijat concerte și spectacole în țară și peste hotare, în Polonia, Turcia, Egipt, Liban, Israel, Cehoslovacia, Bulgaria, China, Brazilia, Iugloslavia, Tunisia, Algeria etc. A compus muzică de teatru, simfonică și ușoară.

1910 – A încetat din viață Teohari Antonescu (1 septembrie 1866, București – 11 ianuarie 1910, Iași)

Arheolog, istoric și profesor universitar; membru al societății Junimea .

1915 – A încetat din viață Oscar Obedeanu (14 aprilie 1868, București – 11 ianuarie 1915, București)

Artist plastic, pictor; a imortalizat scene de război

1918 – Decret pentru acordarea drepturilor cetățenești

Decretul-lege nr. 3.902 din 29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 privind acordarea drepturilor cetățenești stabilea că toți locuitorii României, majori, fără deosebire de religie, se vor bucura de toate drepturile cetățenești și vor putea să le exercite dacă vor face dovadă că au fost născuți în țară și au fost sau nu supuși unui stat străin. A fost publicat în Monitorul oficial nr. 223 din 30 decembrie/12 ianuarie 1918.

1925 – S-a născut Eugen Jianu

Eugeniu Ionel Popescu; 11 ianuarie 1925, Timiș – 20 februarie 2006

Scriitor, profesor universitar. Licențiat în Agronomie, Filosofie și Științe juridice, Doctor în Economie Agrară, a fost profesor universitar în București. Pasionat de vânătoare și de frumusețile naturii, s-a remarcat prin literatură pentru copii, cu intenția de a-i iniția în tainele naturii. A debutat cu povestirea Căprioara din copilărie. Din scrierile sale: Cărări de frumusețe, Pădurea, dragostea mea, Locuitorii pădurii, Casa lui Moș Vuia, Prin fâneață, prin verdeață, Păcăleala bursucului.

1926 – S-a născut Leonid Dimov

Leonid Mordcovici; 11 ianuarie 1926, Ismail, Basarabia – 5 decembrie 1987, București

Poet și traducător, unul dintre precursorii postmodernismului românesc, membru marcant al grupului onirist. A absolvit Colegiul Sfântul Sava din București (1944), continuând cu studii de trei ani la Facultatea de Filologie din București, pe care a abandonat-o, însă. La fel, a studiat 3 ani de zile Biologia, fără a-și lua licența. A mai studiat în paralel, câte un an sau doi, Dreptul, Teologia și Matematica. A fost redactor al revistei România literară. În 1959 l-a cunoscut pe Dumitru Țepeneag, alături de care a teoretizat onirismul estetic. Grupul oniric îi va include pe Emil Brumaru, Sorin Titel, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Iulian Neacșu, Florin Gabrea, Vintilă Ivănceanu. Din operele sale: Pe malul Stixului, Carte de vise, Deschideri, Dialectica vârstelor, Veșnica reîntoarcere.

1929 – S-a născut Ștefan Bitan

11 ianuarie 1929, Sălsig, Maramureș – 1 februarie 2019, Cluj-Napoca

Critic și istoric literar, profesor universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în 1953 și în 1969 a susținut teza de doctorat Esenin și lirica europeană. A fost profesor de Literatură universală și comparată al Facultății de Filologie (Litere) a Universității „Babeș-Bolyai” și profesor la Catedra de Limbă și Civilizație Românească a Facultății de Litere a Universității din Lisabona (1975–1980), dar și redactor la Tribuna. A debutat în Almanahul literar (1954). A publicat: Serghei Esenin, Labiș. Albatrosul ucis, Istoria literaturii universale. Sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea etc. și a tradus din Manuel Alegre, José Augusto Seabra, Gramatică greacă, Serghei Esenin, Fernando Pessoa.

1931 – Garda de Fier a fost dizolvată

A avut loc prima dizolvare a Gărzii de Fier, prin Decretul guvernului român, semnat de Ion Mihalache, ministru de Interne în Guvernul G.G. Mironescu. Înainte de sfârșitul lunii ianuarie, șeful Gărzii de Fier, căpitanul Corneliu Zelea Codreanu, a fost arestat. În februarie, însă, justiția a decis în favoarea lui Codreanu și a organizației sale. Guvernul Iorga-Argetoianu a reînnoit în martie 1932 decretul de dizolvare.

1931 – S-a născut Ioan Saizu

11 ianuarie 1931, Iași – 18 august 2005

Istoric și poet, cercetător științific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. În 1962 a obținut titlul de Doctor în Istorie. Și-a canalizat preocupările în direcția istoriei moderne românești, a evoluției statului român și a marilor evenimente social-politice din secolul al XX-lea. A realizat 13 monografii și peste 150 de studii și articole de specialitate. Ca poet a debutat cu volumul 77 dedicații pentru statornica demnitate (1977), după care au urmat: Ca o pasăre plăpândă, Eu știu că îngerii nu plâng, Fântâni cerești, Singur la altarul vieții, Armonii din orgi divine. A publicat, de asemenea, volume de eseuri și jurnalul memorialistic Însemnări și reflecții.

1932 – Premiera filmului Chemarea dragostei (Rapsodia Română)

Regia: Jean Mihail, cu: Panait Stoianov, Paul Constantin, Emma Romano, Ion Constantinescu, Lucy Hudson, Stroe Atanasiu, Ștefania Popescu, Lisette Claudette, Grit Dorescu, D. Ionescu, Bimbo Mărculescu. Prezintă povestea unei tinere țărănci care se îndrăgostește de un tânăr boier iar dragostea ei pătimașă o atrage către oraș unde e cât pe ce să o apuce pe drumul pierzaniei. E salvată de un consătean care o readuce în sat. Zbuciumul fecioarei abandonate era punctat de diverse arii de operă și pagini folclorice asigurate de popularul Zavaidoc. Premiera filmului a avut loc, la cinematografele Capitol și Roxy în seara de luni, 11 ianuarie 1932. A rulat în aceste cinematografe până duminică 17 ianuarie, respectiv 25 ianuarie. Filmul s-a pierdut.

1935 – S-a născut Domițian Cesereanu

11 ianuarie 1935, Copru, Cluj; pseudonim C.D. Teodoziu

Critic și istoric literar, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A absolvit Facultatea de Filologie, secția Română-Franceză a Universității din București (1958). A fost redactor la Tribuna, secretar literar la Teatrul de Stat din Turda, redactor la Steaua și din nou la Tribuna, redactor principal. A debutat în 1958, la Radio București, cu note de lectură și, în același an, în Viața românească, cu textul O imitație sadoveniană. Debutul său editorial îl reprezintă volumul Arghezi și folclorul (1966). A colaborat la Luceafărul, Gazeta literară, România literară, Revista română (edițiile în limbi străine), Steaua, Almanahul Tribuna. A semnat prefețe și studii introductive la ediții din operele unor scriitori români, comentarii despre personalități importante ale culturii românești (Constantin Brâncuși) și studii de folclor. A fost distins cu Medalia Meritul Cultural cl.I (1969).

1937 – S-a născut Ion Apetroaie

11 ianuarie 1937, Lișna, Botoșani – 24 august 1997, Iași

Critic și istoric literar. A urmat Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași (1955–1960). A făcut o carieră didactică strălucită la Catedra de Literatură română și comparată a Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al.I. Cuza” Iași, (1960–1997). A fost apoi lector de limbă și civilizație românească la Universitatea „Paul Valery” din Montpellier și la Sorbona. A debutat cu articole de critică literară în revista Iașul literar (1960). A colaborat la Ateneu, Gazeta literară, Convorbiri literare, Cronica, Steaua, Tribuna, Tomis, Ramuri, Orizont etc. Activitatea sa științifică însumează cinci volume de studii, eseuri și articole, șase ediții de scriitori și critici români, nouă prefețe și postfețe, precum și circa 360 de studii, articole, cronici literare și recenzii, axate în principal pe probleme de literatură română.

1939 – S-a născut Niculae Tache

11 ianuarie 1939, Crevedia, Dâmbovița – 1990, Crevedia

Poet, autor de versuri, textier pentru copii, membru al Uniunii Scriitorilor din 1996. A debutat literar în 1959 în Revista Albina, cu poezie. A colaborat la: Albina, Luminiţa, Cutezătorii, Sănătatea, Foaia Noastră (Ungaria), Cutezătorii, Rebus, Flacăra, Informaţia Bucureştiului, Caleidoscop, Dimineaţa, Luceafărul Copiilor, Mihaela, Moftul Român, Radio România Actualităţi, TVR 1, Realitatea TV și multe altele. A scris texte pentru compozitorii: Dan Beizadea, Romeo Vanica, Marius Micu, Emil Gavriş. Din volumele sale: De ce nu vine Făt Frumos, Şapte Albe ca Zăpada, Un robot venea călare, Cartea isteţilor, Dino şi prietenii săi, Legenda fluturaşului, Alfabetul vesel, Poeme astrale, Prinţul flăcării albastre, Sinonime, omonime şi antonime prinse-n rime etc. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1984), Premiul Consiliului Culturii (1988), Premiul Festivalului de Umor „Constantin Tănase” (Vaslui, 1986) etc.

1943 – S-a născut Florin Manolescu

11 ianuarie 1943, București – 13 decembrie 2015, București

Critic, istoric literar și prozator. A studiat filologie română si germană la Facultatea de Litere a Universității din București (1963–1968). Din 1968, a ocupat diverse grade didactice la Facultatea de Litere a Universității din București și a fost profesor la Seminarul de romanistică al Universității Ruhr din Bochum, Germania. A fost autor, în 1978, al primei teze de doctorat din România despre literatura S.F. A semnat rubrici permanente sau cronici literare în Amfiteatru, România literară, Flacăra, Contemporanul, Caietele Teatrului Național, Luceafărul, Viața Românească. Volume publicate: Poezia criticilor, Literatura S.F., Litere în tranziție, Enciclopedia exilului literar românesc. 1945–1989. Scriitori, reviste, instituții, organizații, Cu ochii pe mine. Jurnal român-german.

1946 – S-a născut Eugen Uricaru

11 ianuarie 1946, Buhuși, Bacău

Prozator, traducător, poet, scenarist de film, diplomat, istoric. A studiat filologia la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În facultate a participat la fondarea și redactarea ulterioară a revistei Echinox, alături de Marian Papahagi, Ion Pop și Ion Vartic. A fost primul redactor-șef al acestei publicații, în paginile căreia aveau să se afirme de-a lungul anilor mulți scriitori, istorici, filosofi de valoare. Între anii 2001–2005 a fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat editorial în 1974 cu volumul de povestiri Despre purpură. În 2003 a fost, pentru o scurtă vreme, director al postului de radio România Cultural din Cadrul Societății Române de Radiodifuziune. A fost atașat cultural și secretar de stat în MAE. Dintre romanele publicate: Antonia, Rug și flacără, Mierea, Așteptându-i pe învingători, Memoria, Glorie, Așteptându-i pe barbari, Vladia, 1784 – Vreme în schimbare, Stăpânirea de sine, Glorie, Pentimento, Navigare, Cât ar cântări un înger, Plan de rezervă etc. Este de asemenea traducător din limbile italiană (Curzio Malaparte, Italo Calvino) și rusă (Alexandr Soljenițîn), precum și autor de scenarii de film. Filmele Rug și flacără și Stare de fapt (realizate după scenariile sale) au fost distinse cu Marele Premiu la Festivalurile de la Santa Rem (Portugalia, 1979) și respectiv San Marino (1995). A fost de două ori laureat al Premiului Academiei Române (1985), a primit de două ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru roman (1980, 1985), Premiul Internațional pentru roman Balkanika, Premiul „Mihail Sadoveanu”, Premiul revistei Ateneu pentru roman, Premiul Național „Ion Creangă”.

Rug și flacără (1980) • Ion Caramitru, Florin Piersic, Teofil Vîlcu, Ilarion Ciobanu, Dorel Vișan, Geo Saizescu, Dinu Cocea etc.

1947 – S-a născut Viorel Grimalschi

11 ianuarie 1947, Podoleni, Neamț

Pictor, grafician, monumentalist și profesor universitar, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din 1975. În anul 1971 a absolvit Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu”, București, Secția Pictură Monumentală, clasa Gheorghe Labin, Gheorghe Popescu, Radu Jora, Ion Grigore. Între 1970–1990 a participat la toate expozițiile de pictură: republicane și municipale din București. A fost profesor de Arte Plastice la Liceul de Arte din Buzău, profesor la Secția de Artă Murală din cadrul Universității de Arte București. A avut expoziții personale la Galeria Orizont, Atelier 35 (1974), Galeria Simeza (1990), Primăria Sectorului 3, Centrul Cultural Mogoșoaia (2003). Opera sa artistică include lucrări de pictură, grafică, restaurare bisericească, desen și icoane.

Imagini [Artindex]

1954 – S-a născut Doru Tureanu

11 ianuarie 1954, București – 11 martie 2014, București

Hocheist, multiplu campion național cu Dinamo și unul dintre cei doi români incluși în Hall of Fame-ul hocheiului pe gheață, după Eduard Pană. A evoluat în cariera sa numai la Dinamo București (1969–1987), unde a debutat la 14 ani și i-a ajutat să câștige șase campionate (1971, 1972, 1973, 1976, 1979 și 1981). A fost un membru cheie al Echipei naționale de hochei pe gheață a României, cu care a luat parte la 17 Campionate Mondiale de Hochei pe Gheață (1971–1987) și la Jocurile Olimpice de iarnă (Innsbruck 1976 și Lake Placid 1980). Este considerat, neoficial, cel mai bun jucător pe care l-a avut România vreodată, fiind marcatorul all-time al naționalei, cu 112 puncte (74 de goluri și 39 de pase decisive).

1957 – A încetat din viață Ion U. Soricu (Ioan Urs Soricu; 16 iunie 1882, Săcele, Brașov – 11 ianuarie 1957, București)

Poet, publicist, folclorist, autor de literatură pentru copii

1958 – Revolta țărănească de la Cudalbi

În comuna Cudalbi din județul Galați a avut loc una dintre cele mai ample mișcări țărănești împotriva procesului de colectivizare. Câteva sute de persoane au protestat împotriva sosirii „de la București” a unui inginer de cadastru, care urma să facă măsurători pentru comasări, și au cerut președintelui Sfatului Popular să le dea înapoi declarațiile de înscriere. Președintele a refuzat și, când se pregătea să închidă sediul și să plece, a fost bătut. Sediul Sfatului Popular și al GAC-urilor Drumul lui Lenin și Tudor Vladimirescu au fost devastate, iar cererile de adeziune la colectiv au fost rupte și incendiate. Trupele de Securitate sosite de la Galați au făcut arestări, urmate de anchetă și proces. În urma intervenției autorităților comuniste, zeci de țărani au fost arestați. 27 de persoane au primit condamnări cuprinse între 6 ani închisoare corecțională și 25 de ani muncă silnică, fiind acuzate de delictul de „uneltire contra ordinii sociale” sau de „acte de teroare”.

Mai mult: Gheorghe Dodu, participant la revolta țărănească de la Cudalbi (11 ianuarie 1958) [MemorialSighet.ro]

1958 – Ion Gheorghe Maurer ales președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale

A ocupat această funcție între 11 ianuarie 1958–21 martie 1961. Ulterior, Ion Gheorghe Maurer a fost și prim-ministru al României (1961–1974).

1972 – A încetat din viață Eugeniu Speranția (6/18 mai 1888, București – 11/12 ianuarie 1972, București)

Poet, estetician și eseist; profesor de Filosofia dreptului și de Sociologie la Universitatea din Cluj; profesor la Academia de Drept din Oradea și director al învățământului superior pentru Cluj; fiul folcloristului Theodor D. Speranția

1986 – S-a născut Oana Ban

Oana Mihaela Ban; 11 ianuarie 1986, Cluj-Napoca

Gimnastă de valoare mondială, retrasă din activitate. A început să se antreneze la clubul Viitorul din Cluj-Napoca, ajungând una dintre gimnastele junioare internaționale. A concurat la primul ei campionat în 1998 și a câștigat proba la sol. Invitată la lotul național, a lucrat cu antrenorii Octavian Belu și Mariana Bitang la Deva. A câștigat primul loc la turneul Gym top în Belgia (1999). În 2002 a debutat internațional la senioare. La Campionatele Mondiale de la Debrecen 2002 a câștigat o medalie de argint la bârnă, și locul al patrulea în finala de la sol, contribuind la câștigarea medaliei de argint a echipei României la Campionatele Mondiale 2003. La Jocurile Olimpice de vară de la Atena 2004, echipa României a câștigat medalia de aur în concursul pe echipe, iar Ban a contribuit în mare măsură la victoria românească, la paralele, bârnă și sol din finala pe echipe. S-a retras din gimnastică după Jocurile Olimpice și este antrenoare de gimnastică în orașul ei natal.

Oana Ban – Exercițiu la sol – Jocurile Olimpice 2004 Finala pe echipe

1988 – A încetat din viață Radu Botezatu (8 ianuarie 1921, Iași – 11 ianuarie 1988, București)

Geofizician, profesor, cercetător în domeniul prospecțiunilor și cercetărilor geofizice aplicate în geologie, urmate de elaborarea unor noi metode și procedee de analiză și interpretare fizică a anomaliilor câmpurilor potențiale; membru corespondent al Academiei Române

1990 – Tribunalul Municipiului București a autorizat funcționarea PNȚCD

La 8 ianuarie 1990, Tribunalul Municipiului București a înregistrat prima cerere de înscriere a unui partid, aceea a Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), partidul fiind înregistrat oficial la 11 ianuarie. Corneliu Coposu, personalitate emblematică a rezistenței anticomuniste, a devenit președintele partidului.

1995 – Relații diplomatice România – Republica Macedonia de Nord

România a recunoscut acest stat în 1992 sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). În noiembrie 1993 s-a deschis un Oficiu consular și comercial la Skopje. La 11 ianuarie 1995, misiunea a fost ridicată la rang de ambasadă, condusă de un însărcinat cu afaceri, iar de la 1 aprilie 1996, de un ambasador. Ca urmare a schimbării denumirii constituționale a țării la 12 februarie 2019, survenită în contextul intrării în vigoare a Acordului de la Prespa și a notificării primite pe cale diplomatică, la 14 februarie 2019, România utilizează începând cu data notificării, în cadrul relațiilor bilaterale, denumirea Republica Macedonia de Nord.

2004 – A încetat din viață Sorin Holban (6 februarie 1933, Iași – 11 ianuarie 2004)

Gazetar și scriitor; director al săptămânalului Jurnalul de București .

 

Ziua Națională a Artei Fotografice în România

A fost declarată prin H.G. nr. 458/5 mai 2010, 11 ianuarie fiind ziua de naștere a lui Carol Popp de Szathmári (11 ianuarie 1812 – 3 iulie 1887), recunoscut ca primul fotograf al României, precum și unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii.

2012 – A încetat din viață Ion Focșa (14 februarie 1925, Peceneaga, Tulcea – 11 ianuarie 2012, Pitești)

Actor de teatru și film, regizor; a jucat la la Teatrul Național din București, Teatrul Muncă și Voie bună, Comedia, Teatrul Mic, Teatrul Nostru, Alhambra, Teatrul Tineretului, Studioul actorului de film „C.I. Nottara”, Teatrul din Galați și Teatrul „Al. Davila” din Pitești; membru al UNITER

2014 – A încetat din viață Mora Windt–Martini (Mora Windt; 7 august 1937, Brașov – 11 ianuarie 2014, Haag, Germania)

Handbalistă de origine germană din România care a evoluat pe postul de atacant central, jucătoare de mâna stângă; a făcut parte din echipa națională a României medaliată cu aur la Campionatul Mondial de Handbal Feminin în 11 din 1956

2014 – A încetat din viață Iancu Băcioiu (12 februarie 1945 – 11 ianuarie 2014)

Fost internațional de rugby, triplu campion național cu echipa Farul Constanța, participant la echipa națională timp de un deceniu; a câștigat Campionatul European FIRA

2016 – A încetat din viață Sava Stoianov (Sava Borislav Stoianov; 4 aprilie 1951, Timișoara – 11 ianuarie 2016, București)

Sculptor în piatră, lemn, marmură sau bronz; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România

2017 – A încetat din viață Daniel Dimitriu (17 iulie 1945, Simeria – 11 ianuarie 2017, Iași)

Critic literar, traducător și profesor; redactor al revistei Convorbiri literare timp de 20 de ani

2018 – A încetat din viață Elisabeta Isanos (Elisabeta Camilar; 8 iulie 1941, București – 11 ianuarie 2018, București)

Poetă și prozatoare, profesoară; fiica scriitorilor Magda Isanos și Eusebiu Camilar

2021 – A încetat din viață Bogdan-Iulian Macovei (3 martie 1953, Drăgoiești, Suceava – 11 ianuarie 2021, Timișoara)

Handbalist și antrenor principal; autor de cărți de specialitate; lector la Federația Europeană de Handbal; antrenor emerit

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită