11 Septembrie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: S-a publicat Abecedarul lui Creangă

 

1752 – A început domnia lui Matei Ghica în Țara Românească

Matei Ghica (1728 – 8/19 februarie 1756) a fost fiul lui Grigore al II-lea Ghica și Domn al Țării Românești (11 septembrie 1752–22 iunie 1753) și al Moldovei (22 iunie 1753–8 februarie 1756). A fost cerut în scaunul Țării Românești de boierii țării, după moartea tatălui său. În numai trei luni după venirea sa la domnia Țării Românești, Matei Ghica a numit 30 de stolnici, 20 de paharnici și 50 de serdari. Aceste numiri sunt o dovadă a marii corupții a domniilor fanariote, deoarece caftanul era un mijloc foarte bun de a aduna bani de la doritorii de dregătorii. Asuprindu-i ca domn, tot boierii i-au obținut și înlocuirea. În timpul domniei lui în Moldova s-a scris Cronica Ghiculeștilor.

1789 – Bătălia de la Râmnic

A avut loc la 11/22 septembrie 1789 în Țara Românească, în apropiere de Râmnicu Sărat, sub un deal de lângă satul Căiata, la o milă de Târgu Cucului/Dumbrăveni și la o milă de apa Râmnicului (de fapt, Râmna), în timpul războiului ruso–austro–turc din 1787–1792. Generalul rus Aleksandr Suvorov, acționând împreună cu generalul prinț austriac Josias de Saxa-Coburg, a atacat principala armată otomană condusă de marele vizir Cenaze Hasan Pașa.

Rezultatul a fost o victorie zdrobitoare ruso-austriacă. În acel timp, Țara Românească se afla sub „stăpânirea domnului Necolae Mavroghene, orânduit de împărățiia otomanicească cu mulți ostași turci asupra nemților [avea] acia bătălie pă vârful munților [și] pă cine găsea, măcar și creștin, îl tăia, îi luoa capul și îl duce la Mavroghene. [Domnul valah răsplătea cu generozitate aceste acte de bravură ostășească, oferind] celanguri dă argint și capoate roșii [chiar dacă printre victime erau și] dă ai noștri” [Ilie Corfus – Însemnări de demult].

1851 – Emigrația română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra

Eșecul revoluțiilor din 1848–1849 a forțat mulți revoluționari să se exileze pentru a scăpa de persecuții sau arestări, dar și pentru a continua demersurile revoluționare. În iunie 1850 s-a format la Londra, la inițiativa italianului Giuseppe Mazzini, Comitetul Central Democratic European (CCDE), la care au aderat și francezul Alexandre Ledru-Rollin, germanul Arnold Ruge și polonezul Albert Darasz. La sfârșitul lunii iunie, cei patru membri ai Comitetului au adresat un manifest către „populațiile Române”, pentru ca la 11 septembrie să fie publicat răspunsul Comitetului Revoluționar Român și Dumitru Brătianu a fost cel care a semnat actul de adeziune. După 1852, prin numeroase memorii adresate Parisului și Londrei, ca și prin articolele publicate în presa franceză, engleză și italiană, emigrația română a reușit să creeze un puternic curent de simpatie și susținere pentru cauza românilor.

1853 – Telegraful electric a fost utilizat pentru prima dată pe teritoriul românesc

În anul 1852 au fost demarate lucrările de construcție ale primei linii telegrafice în sistem Morse, pe traseul Viena–Timișoara–Sibiu. Aceasta a fost finalizată în 1853, iar posturile telegrafice erau instalate de către Austria, care asigura atât aparatura, cât și specialiștii. Aceasta a fost prima linie telegrafică din Transilvania, deservind numai interese militare.

1858 – S-a născut Nicolae D. Xenopol

Nicolae Dimitrie Xenopol; 11 septembrie 1858, Iași, Moldova – 5/18 decembrie 1917, Tōkyō, Japonia

Critic literar, eseist, om de cultură, diplomat, politician și ministru, ambasador. A fost fratele mai mic al istoricului A.D. Xenopol și, ca și el, membru al societății Junimea. După terminarea studiilor liceale la Iași (1877), ajutat de Junimea, a studiat Filosofia la Berlin, a absolvit Universitatea din Paris și a obținut titlul de Doctor în Drept la Universitatea din Liège. A debutat ca romancier cu lucrarea umoristică Păsurile unui american în România, serializată în Convorbiri Literare (1879–1880) și editorial, cu volumul Brazi și putregai în 1880. Mai târziu, a devenit un disident al „junimismului„, pozitivist și susținător al realismului literar. A scris două romane realiste, care criticau mediul social al zilelor sale. Campania sa pentru realism și poziția lui pozitivă față de civilizația urbană l-au făcut un adversar al lui Mihai Eminescu. A fost autor de versuri și proză, cronici satirice sau portrete de oameni. Din punct de vedere politic, s-a îndepărtat de conservatorism și a îmbrățișat curentul liberal, fiind și redactor-șef a două ziare liberale: Românul și Voința Națională, director al ziarului Drapelul și al revistei Țara Nouă, a întemeiat revista Le Mouvement économique, pe care a condus-o împreună cu A.D. Xenopol și Mihail Dragomirescu. A fost șef de cabinet al lui I.C. Brătianu, apoi deputat, a avut o carieră de succes în politică, inițial în PNL, mai târziu în Partidul Conservator-Democrat. A fost ministru al Industriei și Comerțului în cabinetul Take Ionescu, contribuind la crearea Academiei de Studii Economice din București. A sprijinit implicarea României în primul război mondial alături de Puterile Antantei. Numit primul reprezentant diplomatic al României în Japonia, a murit în timpul misiunii la Tokyo.

1867 – Societatea Academică a adoptat proiectul de ortografie al lui Timotei Cipariu

După îndelungi dezbateri, Societatea Academică a adoptat proiectul de ortografie susținut de Timotei Cipariu „[…] bazat pe principiul etimologic temperat cu cel fonetic și caracterizat prin lipsa semnelor diacritice la vocalele și consoanele ce reprezintă sunetele modificate, după necesități fonetice, față de cele de origine”.

1868 – Abecedarul lui Creangă

A apărut la Iași manualul Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară de Ion Creangă. Cunoscută și ca Abecedarul lui Creangă, a fost o lucrare didactică redactată de Ion Creangă, în colaborare cu colegii săi institutori C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu. Încă din primii ani de institutorat, Creangă a început să strângă material pentru redactarea unui manual destinat învățării scrierii și citirii. A făcut-o, probabil, la îndemnul lui Maiorescu și mai ales datorită nevoii grabnice de cărți școlare din acea perioadă. Colaboratorii și-au împărțit sarcinile, Creangă păstrându-și „partea literară și dreptul de a trece prin ciur totul din punctul de vedere al corectei vorbiri”. A fost prima carte didactică pentru elevii de clasa întâi, cu ajutorul căreia puteau să scrie şi să citească în limba română și a făcut tranziţia de la scrierea cu caractere chirilice la cea cu caractere latine. Prima ediție a fost publicată pe cheltuiala Societății pentru învățătura poporului român la Iași la tipografia H. Goldner, în data de 8 iulie 1868, într-un număr de 4.000 de exemplare și s-a bucurat de mare succes la vremea respectivă.

Imediat după prima apariție, lucrarea a fost aprobată și adoptată ca manual („carte didactică”) pentru clasa I din școlile primare, prin decizia Ministerului Instrucțiunei Publice și al Cultelor nr. 10.099/11 septembrie 1868, publicată în Monitorul Oficial nr. 208/1868. În 1876, ea a fost aprobată și prin decretul domnesc al Domnitorului Carol I, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 14/20 ianuarie 1876. De la cele 4.000 de exemplare tipărite iniţiale, s-a ajuns în câţiva ani la 23 de ediţii succesive şi la 500.000 de exemplare distribuite în mii de şcoli până în 1893.

Abecedarul i-a adus lui Ion Creangă un câştig substanţial, care i-a permis să-şi cumpere bojdeuca de la marginea Iaşiului, care a devenit peste zeci de ani prima casă memorială din România.

1876 – S-a născut Ella Negruzzi

Elena Negruzzi; 11 septembrie 1876, Hermeziu, Iași – 19 decembrie 1949, București

Juristă, o figură proeminentă în mișcarea feministă din România, fiica scriitorului și omului politic ieșean Leon C. Negruzzi. A urmat cursurile Facultății de Drept la Iași. După absolvire, a cerut, să fie admisă în Baroul Iași (1914), dar cererea i-a fost respinsă pe motiv că nu are drept de vot (fiind femeie), iar avocații trebuiau să aibă drept de vot. După mai multe procese care au durat aproape șase ani, Ella Negruzzi a devenit prima femeie avocat din Romania. A profesat ca avocat în Baroul Covurlui–Galați și din 1919, în Baroul București. În perioada interbelică s-a remarcat ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele Asociației Emanciparea femeii, a cărei președintă a fost. Asociația a urmărit emanciparea femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile și ocuparea de funcții în raport cu pregătirea și capacitatea fiecăreia. Și-a concentrat atenția asupra femeilor de la sate, inițiind cercuri culturale și fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum să-și organizeze gospodăria și cum să-și educe copiii. După instaurarea fascismului în Germania, a fost luptătoare împotriva războiului, făcând parte din organizația Grupul avocaților democrați, înființată în 1935, a înființat organizația Frontul feminin (1936), organizând numeroase întruniri și conferințe menite să contribuie la antrenarea femeilor în acțiunile pentru apărarea drepturilor lor economice, politice, sociale și culturale. S-a remarcat și în publicistică.

1893 – S-a născut Oszkár Nagy

11 septembrie 1893, Pecica, Austro-Ungaria/Arad, România – 1 martie 1965, Baia Mare

Pictor și grafician român de origine maghiară. A studiat la Baia Mare în 1912, apoi între 1913–1915 a urmat Colegiul de Arte Plastice din Ungaria, unde a fost elev al lui Károly Ferenczy. S-a înrolat în armată pe frontul italian în timpul primului război mondial și a fost capturat în Italia în 1917. S-a întors acasă la Arad în 1919, apoi a lucrat la colonia de artiști din Szolnok cu Adolf Fényes, iar în 1920 la colonia de artiști din Kecskemét cu Béla Iványi-Grünwald. Între 1920 și 1922 a plecat în Italia cu o bursă acordată de la Ministerul Culturii din România. Ulterior a trăit și a lucrat în Baia Mare timp de patru decenii. La începutul anilor 1920 în Baia Sprie, aproape de Baia Mare a vrut să fondeze o colonie de artiști. Din 1922 a apărut în expoziții personale la Satu Mare, Oradea și Timișoara. A deschis expoziții personale: Artă nud (Satu Mare, 1922), Clubul de Jurnalism, cu Laura Mándy (Satu Mare, 1930), Hotel Carlton (Timișoara, 1936), Sala de sticlă a Primăriei Județene Cluj (1940), Biblioteca Universitară Cluj (1942), Chioșcul Széchenyi tér (Oradea, 1944), Galeria timpului nostru (Cluj, 1980), Galeria Miskolc (Miskolc, 1993). Lucrările sale sunt în mare parte compoziții figurative (în principal teme miniere), interioare, naturi moarte și peisaje din Baia Mare.

Galerie de picturi: Nagy, Oszkár [KIESELBACH]

1911 – S-a născut Aurel Chirescu

11 septembrie 1911, Craiova – 23 iunie 1996

Poet, epigramist, membru al Societății Scriitorilor Români. A studiat la Facultatea de Literatură și Filosofie a Universității din București, absolvind cu Magna cum laude; printre profesorii săi se numărau Nicolae Cartojan, Ovid Densușianu, Mihail Dragomirescu, Tudor Vianu și Alexandru Rosetti. Din 1935, a predat la diferite licee din București. Încă din liceu, a debutat în revista școlii, Amicii culturii, pe care a editat-o el însuși; prima sa lucrare într-o publicație a apărut în 1928 în revista Arhivele Olteniei. Prima sa carte a fost volumul de versuri Finisterul (1939, Premiul Tinerilor Scriitori al Fundației Academice „Carol I”). Din 1933 a editat revista Litere, cu un real impact la acea vreme. A colaborat la Gândirea, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, România Literară și Convorbiri Literare. Înainte de sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a publicat alte două volume de poezie, Stinsa oglindire (1943, Premiul Academiei Române) și Ospățul de taină (1944). Alte volume: Finister 2, Metafore, Pasărea de cenușă și Brâncuși (2 vol.).

1914 – A încetat din viață Mircea Demetriade (2 septembrie 1861 – 11 septembrie 1914)

Poet simbolist, dramaturg și actor, director la Revista poporului.

1924 – Primul incident al rebeliunii bolșevice de la Tatar-Bunar

Răscoala de la Tatar-Bunar a fost o revoltă țărănească armată de inspirație bolșevică, orchestrată de URSS, care a avut loc în zilele de 11–18 septembrie 1924, în împrejurimile localității Tatar-Bunar din Bugeac (Basarabia de Sud), care făcea pe atunci parte din România.

Un grup înarmat condus de Ivan Bejanovici, alias Kolțov, a comis un atac banditesc în localitatea basarabeană Nicolaevka. „Rebeliunea”, care în mod oficial avea un scop politic, a degenerat treptat în jafuri, tâlhării, omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici. Grupul înarmat era coordonat de un centru revoluționar din URSS, aflat la Odesa, și a atacat târgul Nicolaevka, Ismail, tăind firele telefonice, omorând primarul și doi jandarmi, incendiind clădiri publice și difuzând manifeste prin care îndemnau populația să se ridice la luptă „revoluționară”, impotriva autorităților române. Faza culminantă a diversiunii sovietice din Tatar-Bunar s-a consumat între 15–18 septembrie.

1924 – S-a născut Ion Rotaru

11 septembrie 1924, Valea lui Ion, Bacău – 18 decembrie 2006, București

Critic și istoric literar, stilistician, profesor universitar. A urmat Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1948–1952). În paralel cu pregătirea doctoratului, a devenit colaborator extern la Istitutul de Lingvistică al Academiei. A devenit Doctor în Litere în 1964 cu teza Eminescu și poezia populară. A fost cooptat în anul 1953 la catedra de Literatură română a Facultății de Filologie a Universității din București, trecând prin toate gradele didactice, pînă la cel de profesor. A debutat ca lingvist cu un studiu referitor la graiul de pe valea Bistriției, Cum vorbim, în 1952, iar editorial cu o biografie comentată despre Ion Creangă (1959). Prima sa carte de critică a fost Eminescu și poezia populară, urmată de: Literatura română veche, O istorie a literaturii române de la origini până în 1940. 

1928 – S-a născut Teodora Popa-Mazilu

11 septembrie 1928, Galați – 16 noiembrie 2007

Poetă, prozatoare și traducătoare. A urmat Facultatea de Drept la București (1948–1953) și a fost, succesiv, redactor la Radiodifuziunea Română, la Editura pentru Literatură și Editura Eminescu. A publicat volume de versuri: Curcubeul (debut, 1987), Sunetul luminii, AI cincilea anotimp; a compus texte pentru melodii de muzică ușoară, și a scris romanul Ispita, o variantă românească a romanelor populare europene de aventuri și dragoste. S-a dedicat, timp de trei decenii, tălmăcirilor din literatura franceză clasică și contemporană, cu rezultate notabile mai ales în transpunerea unor scrieri de Charles Perrault, Cardinalul de Retz, Adele de Boigne, George Sand, Al. Dumas-tatăl, Emile Zola. A tradus și câteva romane populare din secolele al XIX-lea și al XX-lea, aparținând lui Eugene Sue, Frederic Soulie.

Florin Bogardo/Teodora Popa Mazilu – Cum plouă azi peste iubirea noastră • Stela Enache

1930 – S-a născut Szábo Gyulla

11 septembrie 1930, Merești, Harghita – 24 decembrie 2004, Merești

Prozator român de limbă maghiară, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A absolvit Facultatea de Litere Cluj în 1954. A publicat volumele: Gondos atyafisag (Neamul Gondoșilor, 3 vol.), Annyi baj legyen (Pagubă-n ciuperci), A szüloföld szimfoniaja (Simfonia pământului natal), Fuhúzo aprilis (Aprilie, când crește iarba), Szerelmünk havaban (Zodia iubirii noastre), Húgom, Zsuzsika (Sora mea, Zsuzsika), Golya szallt a csurre (Barza de pe șură), A satan labdai (Mingile satanei, 5 vol.), Harom a tanc (Trei dansuri), Tarsaim (Prietenii mei), Ostorod volt-e Rodosto? (Rodosto sau invers?), Kegyetlen kegyelet (Amintiri necruțătoare), Kepek a Kutyaszorítobol (Imagini din capcană, memorii, 4 vol.). Traduceri din romanele și nuvelele sale au apărut și în românește.

1932 – S-a născut Gavril Dejeu

11 septembrie 1932, Poieni, Cluj

Avocat, om politic țărănist, deputat, ministru; fratele lui Alexandru Dejeu, unul din liderii rezistenței anticomuniste din Munții Apuseni. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB). S-a alăturat Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) în 1989, în urma Revoluției Române. A fost ministru de Interne în două guverne, demisionând din această funcție când minerii, angajați în Mineriada din ianuarie 1999, au trecut de barajele constituite de forțelor de ordine în Defileul Jiului. A fost ales deputat pe listele Convenției Democrate Române, CDR (1992–1996; 1996–2000), iar în perioada 30 martie–17 aprilie 1998 a fost prim-ministru interimar. Din anul 2000 s-a retras din politică și a părăsit Bucureștiul pentru Sibiu. A publicat volumele România pe orbita reformei, Pe firul evenimentelor.

1933 – S-a născut Cornel Pelmuș

11 septembrie 1933, București – 24 noiembrie 2017

Scrimer olimpic, specializat pe sabie. A fost pregătit de antrenorul Angelo Pellegrini la sabie și la floretă la Clubul bancar Progresul. A fost campion național la individual de trei ori la rând în 1957, 1958 și 1959. A luat parte la proba de sabie pe echipe la Jocurile Olimpice de vară din 1960 de la Roma. După ce s-a retras, a devenit antrenor la cluburi sportive școlare din București, unde a pregătit-o pe Viorica Țurcanu, printre altele. Apoi a devenit profesor de cultură fizică medicală la Spitalul Clinic de Urgență București.

1936 – S-a născut Eugenia Todorașcu

11 septembrie 1936, Hlinaia, Slobozia, RSSM – 20 iulie 2010, Chișinău, R. Moldova

Actriță de teatru și film din Moldova, laureată a Premiului de stat. A urmat Școala teatrală „B. Șciukin” (Studioul Național Moldovenesc) de la Moscova. După absolvirea facultății, a început cariera artistică la teatrul Luceafărul, unde a jucat timp de 27 de ani (1960–1987). A jucat și la Teatrul Dramatic Rus „A. Cehov” (1987–1993), Teatrul național „Mihai Eminescu” (1993–2003), Teatrul Dramatic de Stat. A fost profesoară de Arta actorului la Liceul Teatral orășenesc. În film, a debutat în 1970 în rolul Lelea Vera în Povîrnișul regizat de I. Burghiu. În anul 1975 i s-a oferit titlul de Artistă a Poporului din RSS Moldovenească.

Viața și activitatea actriței Eugenia Todorașcu

1938 – S-a născut Ilie Dan

11 septembrie 1938, Pârteștii de Jos, Suceava – 23 martie 2014

Filolog, istoric literar, profesor universitar, poet și editor. A urmat Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” Iași (1956–1961), absolvind șef de promoție, devenind Doctor în Filologie cu teza Toponimia Văii Solonețului (județul Suceava) în 1976.  La catedra de Limba Română a aceleiași facultăți a parcurs toate treptele universitare, fiind, din 1993, profesor titular. A fost lector de Limbă, literatură și civilizație românească la Universitatea Aix-en-Provence, Franța (1975–1978). A debutat în Iașul literar (1963), a scris și publicat mai multe cărți de lingvistică și de istorie literară: Contribuția, Confluențe, Toponimie și continuitate în Moldova de Nord, Anton Pann; de versuri: Cumpăna gândului, Semnul zăpezii, Furtuna unui anotimp; numeroase studii și articole, recenzii și ediții critice sau de referință etc. A tradus cartea lui Alphonse Daudet, Tartarin din Tarascon.

1939 – S-au înființat Armata 2, Armata 3 și Armata 4

Armata 3 a fost formată prin transformarea Inspectoratului general de armată nr. 1 dislocat la Iași, având în subordine Corpurile 4, 8 și 10 Armată; Armata 4 avea sarcina inițială de a apăra granița de NV, alături de Armata 1.

1939 – S-a născut Josef Jakob

11 septembrie 1939, Carani–Sânandrei, Timiș

Fost jucător și antrenor de handbal german, șvab bănățean din România. A jucat pe postul de extremă dreaptă la echipele Electromotor, Progresul și Tehnometal din Timișoara, Steaua București, cu care a participat la Spartachiada militară de vară 1962, a câștigat campionatul național de 4 ori (1968–1971), Cupa Campionilor Europeni (1968). Din 1964 a jucat 45 de meciuri pentru echipa națională a României și a marcat 121 de goluri. A câștigat titlul mondial la Praga 1964, iar în 1968, Jakob (împreună cu Gheorghe Gruia) a fost ales în selecționata lumii. În 1971 a rămas în RFG, fiind condamnat în contumacie la 5 ani închisoare pentru dezertare. A activat ca jucător-antrenor timp de 4 ani, ulterior a jucat/antrenat echipele HTV Remscheid și RTV Remscheid, a antrenat echipele TS Esslingen, Wernauer Sportfreunde, Neuhausen-Fildern, Bernhausen, RSK Esslingen, TSV Denkendorf. După pensionare, s-a retras în comuna Bodman-Ludwigshafen, din landul Baden-Württemberg.

1943 – A fost inaugurată linia ferată București–Făurei–Galați

Linia CF București Nord–Urziceni–Făurei este o cale ferată simplă, neelectrificată, făcând parte din magistrala feroviară 700.

1944 – A început ofensiva trupelor germano-ungare în retragere, în zonele Crișana și Banat

„În zilele de 10–11 septembrie, aproape concomitent cu oprirea ofensivei adverse în Podișul Transilvaniei, trupele hitleristo–horthyste au declanșat ofensiva pe frontul din Banat și Crișana, unități de infanterie, blindate și aviație atacând inițial în sud-vestul țării. Ulterior, la 13 septembrie 1944, puternice grupări de forțe ungare și germane au trecut la ofensivă, depunând eforturi considerabile la flancul drept și la centrul dispozitivului de apărare al Armatei 1 române. La flancul drept al acesteia, pe valea Crișului Negru, unde se apăra Divizia 3 Munte, a atacat Divizia 12 Infanterie din Corpul 4 Armată ungar. Străpungerea pozițiilor române și luarea sub control a Munților Apuseni ar fi putut periclita în cel mai înalt grad și securitatea flancului stâng al Armatei 4 române din Podișul Transilvaniei” [România în anii celui de-al doilea război mondial].

1945 – Întrunire a miniștrilor de externe britanic, sovietic și american

Au avut loc la Londra, între 11 septembrie–2 octombrie 1945, convorbiri privind măsuri necesare în urma războiului. În privința României, s-a decis reorganizarea guvernului Groza, prin includerea a câte unui reprezentant din Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, după care „noul” guvern urma să organizeze alegeri libere.

1947 – S-a născut Alexa Visarion

11 septembrie 1947, Bălușeni, Botoșani

Regizor și scenarist de teatru și film, profesor universitar. A absolvit cu Magna cum laude IATC „I.L. Caragiale”, București, în 1971 la clasa Radu Penciulescu. A devenit Doctor în Artele Spectacolului în 2001, cu disertația Spectacolul ascuns – valențe interpretative și spectaculare ale teatrului shakespearian, apreciată cu Summa cum laude. A montat în țară și în străinătate peste 100 de spectacole, în special din dramaturgia lui I.L. Caragiale, A.P. Cehov, Shakespeare sau Eugene O’Neill. A realizat, ca scenarist și regizor, 7 filme artistice de lung metraj. A susținut cursuri în domeniul filmului la universități din Statele Unite ale Americii. Dintre filmele sale: Înainte de tăcere, Înghițitorul de săbii, Năpasta, Vinovatul, Luna Verde, Ana. A fost distins cu numeroase premii: Premiul revistei Teatrul pentru cea mai bună regie acordat spectacolului Trei surori de Cehov, Teatrul Național Timișoara (1988); Premiul pentru cel mai bun spectacol și pentru regia spectacolului Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Festivalul Național de Comedie (1994); Premiul UNITER pentru regia serialului radiofonic Un duel în ziua nunții dupa A.P. Cehov (2005); Premiul UNITER de Regie pentru întreaga activitate (2005); Premiul „Aristizza Romanescu” al Academiei Române pentru întreaga creație teatrală și cinematografică (2008).

Năpasta (1985) • Regia Alexa Visarion. Cu: Dorina Lazăr, Corneliu Dumitraș, Florin Zamfirescu

1954 – S-a născut Vasilica Ghiță Ene

11 septembrie 1954, Făcăeni, Ialomița

Poetă, jurnalistă și folcloristă, realizatoare de emisiuni radio. Cunoscută pentru emisiunile sale radiofonice dedicate satului românesc, Vasilica Ghiță Ene a devenit poetă, fiind chiar supranumită „Poeta Bărăganului” în urma publicării volumului Deșteapta Familiei, urmat de Odaia mea din dos și 31.03.

1956 – A încetat din viață Elie Dăianu (Ilie Dăianu; 9 martie 1868 – 11 septembrie 1956)

Scriitor, critic literar, traducător, publicist, om politic; protopop greco-catolic al Clujului (1902–1940); deputat și vicepreședinte al Camerei Deputaților.

1960 – A încetat din viață Mihail Gușuleac (12 octombrie 1887 – 11 septembrie 1960)

Botanist, profesor la Facultatea de Științe București; membru titular al Academiei de Științe din România; membru corespondent al Academiei Române.

1963 – S-a născut Mihail Gălățanu

11 septembrie 1963, Galați

Poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Fizică-Matematică la Universitatea București, specializarea Bazele Cercetării Experimentale (BCE) în 1988, apoi școala postuniversitară de Relații Internaționale (Paris); a fost bursier al Guvernului francez și al Comunității Europene (2004–2005). A lucrat în cercetare, în Politehnica București, pentru revista bilingvă Europe/Europ a Uniunii Europene, redactor-șef la Flacăra, Playboy, Flagrant etc. A fost membru al cenaclului Universitas. Adjunct al lui Cornel Nistorescu la Expres și, mai târziu, Evenimentul zilei, de unde a plecat în martie 2004. A fost director al revistei Flacăra, membru în Consiliul director al trustului de presă Publicațiile Flacăra, membru în Clubul Român de Presă, PEN CLUB și în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala ASB. A debutat cu un grupaj de versuri în Suplimentul Literar Artistic al Scînteii Tineretului, SLAST (1983), cu o prefață de Alex Ștefănescu. A debutat editorial cu volumul Știri despre mine în 1987, urmat de: Bunicul Kennedy, Evanghelia lui Barabas, Mireasa tuturor, Inima de diamant, Poeme amniotice, Mortul îndrăgostit, Văzătorii cu inima etc.

1969 – S-a născut Dana Bunescu

Dana Lucreția Bunescu; 11 septembrie 1969, Craiova

Inginer de sunet, monteur de film și designer de sunet pentru cea mai mare parte din filmele românești de cinema, după anul 2000. A urmat Facultatea de Fizică, specializare Optotehnică și Tehnologii Laser a Universității Bucuresti (1988–1993) și Academia de Teatru si Film „I.L. Caragiale” Bucuresti, secția Multimedia – montaj, sunet și grafică computerizată (1996–2000). A realizat montajde sunet sau imagine pentru: Nu (1999), Binecuvântată fii, închisoare, Marele jaf comunist, După dealuri, Trece și prin perete, Aferim!, Moromeții 2, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, Tipografic Majuscul, Almanah Cinema. Șase filme scurte și multe altele; a regizat: 3000 Euro, negociabil, Distanța dintre mine și mine, Pocalul. Despre fii și fiice; a jucat în Cealaltă Irina, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”.

Dana Bunescu despre Distanța dintre mine si mine

1971 – S-a născut Nicoleta Grasu

Nicoleta Grădinaru; 11 septembrie 1971, Secuieni, Neamț

Aruncătoare de disc. În perioada 1993–2012 a participat la Campionatele Europene, Campionatele Mondiale și la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice. A câștigat două medalii de argint – CM Edmonton 2001 și CE Barcelona 2010 și cinci medalii de bronz – CE Budapesta1999, CM Sevillia 1999, CE Göteborg 2006, CM Osaka 2007 și CM Berlin 2009. Recordul său personal este de 68.80 metri și datează din 1999 (Poiana Brașov).

1971 – A încetat din viață Nicolae Bănescu (16 decembrie 1878 – 11 septembrie 1971)

Istoric, bizantolog; membru titular și vicepreședinte al Academiei Române.

1974 – A încetat din viață Ion Popescu-Sibiu

1901, Sibiu – 11 septembrie 1974, București

Medic, psihiatru și psihanalist; unul dintre fondatorii psihanalizei freudiene în România. A studiat psihologia la Viena, unde a obținut și titlul de Doctor, fiind considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți a psihanalizei după Sigmund Freud din România. A avut chiar o relație profesională complexă cu Sigmund Freud, purtând corespondență. Unul dintre cei mai competenți psihanaliști din perioada interbelică din România, în 1927 și-a obținut consacrarea prin publicarea lucrării sale de doctorat, Doctrina lui Freud – psihoanaliza. A editat Revista Română de Psihanaliză (1935) alături de Constantin Vlad și a fondat Societatea Românăa de Psihopatologie și Psihoterapie (1946), a participat la numeroase conferințe internaționale, precum Congresul de Psihoterapie de la Paris (1937). După 1945 psihanaliza a devenit clandestină (fiind condamnată de catre regimul comunist și chiar de Academia Română, în 1952) iar Dr. Popescu a fost marginalizat. Și-a continuat activitatea, deși asta a determinat persecuții ale regimului.

1981 – A încetat din viață Mihai Moldovan (5 noiembrie 1937 – 11 septembrie 1981)

Compozitor; editor muzical la Electrecord, Radioteleviziunea română și revista Muzica.

1985 – A încetat din viață Ion Frunzetti (20 ianuarie 1918, Bacău – 11 septembrie 1985, București)

Critic și istoric de artă, poet, publicist, eseist și traducător.

1987 – A încetat din viață Ludovic Feldman (25 mai 1893 – 11 septembrie 1987)

Violonist și compozitor, ale cărui lucrări au o tematică de inspirație folclorică transpusă într-un limbaj de factură modernă.

1995 – A încetat din viață Tiberiu Nicorescu (3 februarie 1927 – 11 septembrie 1995)

Grafician specializat în grafica de carte, publicitară (afișe turistice, de teatru și cinema) și de șevalet, gravor.

1997 – A încetat din viață Dinu Stelian (12 aprilie 1912 – 11 septembrie 1997)

Compozitor, dirijor și profesor; general-maior al Armatei Române; Maestru Emerit al Artei.

2001 – A încetat din viață Angel Grigoriu (17 februarie 1925 – 11 septembrie 2001)

Textier de muzică ușoară, cântăreț, producător, membru al grupului Trio Grigoriu.

2001 – A încetat din viață George Văsii (23 iunie 1935 – 11 septembrie 2001)

Arhitect, scriitor; membru al organizației isihaste Rugul aprins de la Mănăstirea Antim; deținut politic al regimului comunist.

2007 – A încetat din viață Ioan Mihăilescu (24 martie 1949 – 11 septembrie 2007)

Sociolog, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București; prorector și rector al Universității (1996–2007).

2015 – A încetat din viață Oana Ioachim (17 iulie 1967 – 11 septembrie 2015)

Actriță de teatru și film; a jucat două decenii pe scena Teatrului Mic; fiica dramaturgului Paul Ioachim.

2017 – A încetat din viață Dan Pătrașcu (23 decembrie 1937 – 11/12 septembrie 2017)

Jurnalist sportiv; a participat la patru edițiii ale Campionatelor Mondiale de fotbal și la Jocurile Olimpice de la Barcelona.

2019 – A încetat din viață Nicolae Tertulian (Nathan Veinstein; 12 martie 1929 – 11 septembrie 2019)

Estetician, eseist și critic literar; unul dintre supraviețuitorii pogromului de la Iași (1941); stabilit la Paris din anii ’80.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită