12 Ianuarie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Atacul de la Smârdan – Tablou de Nicolae Grigorescu

 

1483 – Căsătoria dintre Olena și Ivan cel Tânăr

Olena (Elena), numită ulterior de către rușii moscoviți Voloșanca (românca) a fost fiica domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare cu prima sa soție Doamna Evdokia Olelkovici de Kiev. Ivan Ivanovici cel Tânăr (15 februarie 1458–7 martie 1490) era feciorul moștenitor al cneazului Moscovei Ivan III-lea Vasilievici cel Mare cu prima sa soție Maria Borisovna, fiica marelui cneaz de Tveri, Boris Alexandrovici. În calitate de nepot al lui Mihail de Tveri, care nu avea feciori, Ivan cel Tânăr putea pretinde la moștenirea cnezatului Tveri. Din 1471 era asociat la domnia tatălui său. Logodna oficială a avut loc la Suceava. De la eveniment a lipsit mirele, acesta fiind reprezentat de o delegație de boieri ruși care aveau procură de la țar. Olena a părăsit Moldova și a plecat spre țara mirelui, pe care nu îl cunoștea. Abia după ce a ajuns la Moscova și-a cunoscut logodnicul, iar marea căsătorie cu Ivan cel Tânăr a avut loc pe 12 ianuarie 1483. În toamna anului următor, la 10 octombrie 1483, Elena a născut un fiu, botezat Dimitrie.

1669 – A apărut în Franța lucrarea lui Nicolae Milescu Spatarul, Ecrit d’un Seigneur moldave

În 1667, pe când se găsea la Stockholm, la cererea ambasadoruIui Franței în Suedia, marchizul Arnauld de Pomponne, Nicolae Milescu a scris un scurt tratat dogmatic-apologetic, în care expunea învățătura ortodoxă despre prefacerea Sfintelor Daruri. A fost redactat în latină și greacă și intitulat Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens, id est sensus Ecclesiae Orientalis, scilicet graece de transsubstantione Corporis Domini, aliisque controversial… (Manual sau Steaua Răsăritului strălucind în Apus adică părerea Bisericii răsăritene ortodoxe despre prefacerea Trupului Domnului și despre alte controverse…). Trimisă la Paris, lucrarea a fost publicată în versiune latină de Antoine Arnaluld și Pierre Nicole în volumul lor intitulat La perpetuite de la foi de I’EgIise catholique touchant I’Eucharistie (1669), ca răspuns pastorului calvin Jean Claude; era prezentată sub titlul: Ecrit d’un seigneur moldave sur la croyance des grecs. Era a doua operă românească publicată în Apusul Europei, după Mărturisirea Iui Petru Movilă.

1808 – S-a născut Christian Tell

12 ianuarie 1808, Brașov, Imperiul Austriac/România – 4/16 februarie 1884, București

General și om politic, participant la Revoluția de la 1848. Și-a făcut studile la Colegiul Sfântul Sava din București, unde i-a avut profesori pe Gheorghe Lazăr și Ion Heliade Rădulescu, împărtășind abordarea moderată a ultimului, referitoare la afirmarea națională a românilor. S-a înrolat în forțele militare ale Imperiului Otoman, a luptat în războiul ruso-turc (1828–1829), primind gradul de căpitan. În 1830, a intrat în nou-formata armată a Țării Românești, avansând constant în grad. În 1843, împreună cu Ion Ghica și Nicolae Bălcescu, a pus bazele societății secrete Frăția, motorul revoluției de la 1848. La izbucnirea revoluției, a mobilizat trupele pe care le comanda în sprijinul revoluționarilor din Țara Românească, ajungând să fie cunoscut sub numele de sabia revoluției. A fost prezent la adunarea de la 9 iunie 1848, care a emis Proclamația de la Islaz, fiind numit printre cei cinci membri ai guvernului provizoriu înființat în acel moment, iar după 19 iulie 1848 a fost membru al locotenenței domnești (împreună cu Ion Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu). A militat pentru înființarea și înzestrarea Gărzii Naționale, fiind înaintat la gradul de general. După înfrângerea revoluției de la 1848 a plecat în exil, întorcându-se în 1857. A fost participant activ (deputat, coordonator al Comisiei Centrale de la Focșani) în mișcarea unionistă, care a dus la dubla alegere ca domnitor în 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza și la înființarea statului unitar român, a sprijinit Domnitorul în efortul său de a consolida autoritatea publică și de a iniția reforme. A fost ministru al Educației și Culturii în guvernul Nicolae Kretzulescu, și încă o dată, în guvernul condus de Lascăr Catargiu. A fost profund implicat în viața politică de după 1866, bucurându-se de o mare popularitate și de aprecierea sinceră a Regelui Carol I, având o contribuție semnificativă la nivelul relațiilor umane și al promovării principiilor etice în viața politică.

1845 – S-a născut Alexandru Lambrior

12 ianuarie 1845, Fălticeni – 20 septembrie 1883, Iași

Filolog și folclorist, membru al societății Junimea, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. În 1867, a terminat cursurile secundare la Colegiul Național, instituție de învățământ continuatoare a Academiei Mihăilene, fiind șef de promoție, alături de Calistrat Hogaș. În 1872 a absolvit cursurile Facultății de Litere a Universității din Iași. După obținerea licenței, a fost profesor la Liceul „August Treboniu Laurian” din Botoșani și la Liceul Militar, Liceul Internat, iar Liceul Militar și Liceul Național din Iași. A făcut parte din grupul Junimii fiind interesat de folclor și de studiul istoriei economice și sociale a poporului român. A adus contribuții importante la studiul folclorului român și al limbii române, publicând studii de fonetică, de ortografie și gramatică istorică și descriptivă. A colaborat cu articole la revistele România, Convorbiri literare, Revista pentru istorie, arheologie și filologie.

1857 – S-a născut Sabba Ștefănescu

12 ianuarie 1857, Craiova – 16 august 1931, Sinaia

Paleontolog și geolog, profesor de paleontologie la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei de Științe din România, membru corespondent (din 1893) al Academiei Române. A studiat la Paris, unde a obținut licența în științe naturale (1879). Din 1881 a fost profesor de științe naturale la Școala Comercială și la liceul Sf. Sava din București, al cărui director a devenit în 1893, a lucrat la prima hartă geologică a României, întocmită în acea perioadă de Biroul Geologic condus de Grigoriu Ștefănescu. În 1897 a devenit Doctor în Geologie și Paleontologie la Universitatea din Paris. În calitate de titular al unei catedre noi de Paleontologie a Universității din București, una din preocupările sale a fost dezvoltarea unui laborator de paleontologie pe lângă catedră, pe care l-a înzestrat cu colecția sa proprie și din donații. Primele sale cercetări (1882–1886) sunt de geologie, studii preparatoare pentru harta României. A studiat cu deosebită atenție terenurile terțiare românești, ceea ce a făcut obiectul mai multor comunicări către Societatea Geologică a Franței; dintre acestea, studiul stratigrafic al terenurilor – o noutate pentru geologia română de atunci. A continuat cu studiul evoluției mastodonților și elefanților, așa cum rezultă din resturile fosile din pliocen și pleistocen pe care le-a cercetat în țară și în timpul șederii la Paris.

1861 – Înființarea Curții de Casație și Justiție

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea de înființare a Curții de Casație și Justiție. Istoricul Curții de Casație și Justiție începe odată cu Convenția de la Paris din 7 august 1858 în care se menționa, în ceea ce privește puterea judecătorească, necesitatea înființării unei Curți de Casație și Justiție pentru ambele Principate Române, urmând să aibă sediul la Focșani. În anul 1859 a fost inițiat un proiect de lege privind înființarea acesteia. La 12/24 ianuarie 1861 a fost promulgată, de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prima lege organică a Curții de Casație, care a fost publicată în Monitorul Oficial al Moldovei în 23 ianuarie/4 februarie 1861, la Iași și în Monitorul Oficial al Țării Românești în 24 ianuarie/5 februarie, la București. Principala misiune a acestei legi a fost aceea de a contribui la unificarea interpretării prevederilor legale și de a stabili o jurisprudență unitară. La 15/27 martie 1862, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a început activitatea la București.

1864 – S-a născut Constantin Bălescu

12 ianuarie 1864, Turnu Severin – 1929, București

Ofițer de marină de carieră, care a deținut funcția de comandant al Marinei Militare Române. A studiat la Școala Navală franceză din Brest (1881–1883), în calitate de aspirant în marina franceză, efectuând o călătorie în jurul lumii, la bordul navei-școală franceze Reine Blanche. Revenit în România, a fost avansat la gradul de sublocotenent, încadrat în Corpul Flotilei Române, la Inspectoratul Porturilor și apoi îmbarcat pe nava-școală Mircea și șalupele Smârdan și Rahova. Înaintat la gradul de locotenent, a fost îmbarcat pe crucișătorul Elisabeta, iar în 1894, cu nava-școală Mircea a efectuat o campanie de instrucție în Marea Neagră și Marea Mediterană. A condus Școala de Aplicație a Sublocotenenților (Galați), cu gradul de maior apoi a fost comandant al Școlilor Marinei după mutarea acestora de la Galați la Constanța. A editat cursurile Războiul maritim, Cursul de navigație și hidrografie, Morala militară. A fost avansat în 1907 la gradul de comandor, fiind numit succesiv la comanda Arsenalului Marinei și a Diviziei de Dunăre, șef al Secției Marinei din cadrul Ministerului de Război – atât în timpul campaniei militare din 1913, an în care va fi avansat la gradul de contraamiral, cât și în primul an de participare a României la marea conflagrație mondială. În anul 1916 a devenit președinte al Comitetului Executiv al Marinei, în 1918, comandant al Marinei Militare Române (1918–1920), retrăgându-se cu gradul de viceamiral. A fost membru al Societății Geografice Române, președintele Cercului Militar și membru al Tribunalului Maritim.

1874 – S-a născut Paul Negulescu

12 ianuarie 1874, București – 6 mai 1946

Jurist, profesor universitar, membru de onoare (din 1936) al Academiei Române. În 1894 și-a luat licența în Litere cu tema Istoria Legiunii a XIII-a Gemina, iar în 1895, licența în Drept cu tema Depozitul neregulat. La Paris, a urmat cursuri de istorie romană și epigrafie latină la Sorbona, la Școala de Înalte Studii și la College de France. În același timp, a urmat și încheiat, în 1899, sub îndrumarea profesorului E. Cuq, studiile doctorale cu teza Organizarea Daciei romane. Întors în țară, a parcurs treptele carierei didactice de la suplinitor, asistent la Catedra de Drept Public a Universității București, disciplina Drept administrativ, la Catedra Istoria Dreptului Românesc, până la cea de profesor universitar, la Catedra Istoria Dreptului Românesc, apoi la Catedra de Drept Administrativ a Universității București. A înființat, împreună cu G.G. Mironescu, I. Ghika, Iulian Teodorescu și alții, Revista de drept și sociologie. Este considerat unul dintre părinții științei dreptului administrativ, alături de prof. Constantin Dissescu.

1878 – Lupta de la Smârdan

Luptă între trupele armatei române și cele otomane din timpul Asediului de la Vidin (12/24–14/26 ianuarie), cu un rol decisiv în cadrul operațiunii militare. S-a produs în ziua de 12/24 ianuarie și avea ca scop principal cucerirea de către Armata Română a liniei fortificate exterioare a Cetății Vidin și izolarea garnizoanei otomane de liniile de comunicații terestre exterioare. Rezultatul luptei a fost favorabil trupelor atacatoare române, care au ocupat în prima zi, principalele amplasamente disputate, Smârdanul și Inova, precum și Tatargik, Rupcea și Rainovcea.

1884 – A încetat din viață Barbu Bălcescu

1821 sau 1825 – 12 ianuarie 1884

Avocat, revoluționar, fratele mai mic al lui Nicolae Bălcescu. A studiat Dreptul la Paris, după care s-a întors în ţară. A condus Garda Națională înființată la Buzău, în timpul Revoluției din 1848. Pe 8 septembrie 1848 a participat la arderea în public a Regulamentului Organic. A fost membru al Corpului Magistraţilor din Bucureşti (1856), membru al Curţii de Apel din Capitală (1859–1864). În 1864 s-a stabilit la Craiova, unde a practicat avocatura. A fost inspector școlar în Dolj, primar al oraşului Craiova (1874–1875) – a preluat primăria cu o datorie de  un million de lei, dar a reușit să construiască Drumul Gării și să alimenteze orașul cu apă potabilă.

1885 – A încetat din viață Gheorghe Slăniceanu (23 aprilie 1835, București – 12 ianuarie 1885, San Remo, Italia)

General și om politic; ministru de război și șef al Statului Major General; tactician și teoretician, autor de cărți de specialitate

1889 – S-a născut Artur Enășescu

Artur A. Enăcescu; 12 ianuarie 1889, Botoșani – 4 decembrie 1942, București

Poet și jurnalist, numit de criticul Perpessicius „parnasian al boemei”. A urmat doi-trei ani la liceul Național din Iași. Bacalaureatul l-a luat cu mari întârzieri, în 1913, după care a plecat la Paris (1911–1912), pentru studii superioare, unde a audiat cursuri de filosofie. A debutat în 1910 în Convorbiri Critice. În 1914 a fost redactor la Epoca. În timpul primului război mondial a fost pe front, apoi a publicat articole și amintiri de război în ziarul botoșenean Îndrumarea, versuri și cronică literară în Junimea Moldovei de Nord, Luceafărul, unde era și redactor, Răsăritul din Chișinău și Cuvântul liber din București. A publicat de asemenea în Universul literar și a devenit colaborator la Rampa, Propilee literare, Familia. A fost autorul versurilor a numeroase romanțe compuse de Ionel Fernic. În anul 1927, Societatea Scriitorilor Români i-a acordat premiul „Ion Pavelescu” pentru sonetul Afrodita. Din volumele sale de versuri: Pe gânduri, Revolta zeului, Poezii.

Mai mult: Destinul tragic al unui poet genial: Artur Enășescu [De ieri și de azi]

1890 – S-a născut Fritz Kimm

12 ianuarie 1890, Brașov – 5 mai 1979, Lechbruck am See, Germania

Grafician și pictor german, originar din România. Ca elev al liceului german Honterus din Brașov, a primit primele lecții de desen din partea profesorului Ernst Kühlbrandt, un cunoscut pedagog de artă și pictor al orașului său natal. Între 1909–1914 a studiat desenul figurativ cu profesorul Ede Balló, la Academia de Arte din Budapesta. În 1914 a fost decorat cu premiul Nadanyi, drept cel mai bun elev de artă al Ungariei, cât și premiul Harkanyi, drept cel mai bun expozant din 40 de concurenți, și a obținut o bursă de studii a statului maghiar. În timpul primului război mondial, Kimm a activat ca ofițer în armata austro-ungară, apoi și în armata regală română (1918–1920). Fiind prezent și pe scena artistică română, în 1918 a fost decorat cu ordinul regal Pentru Merite Artistice cl.I. În vremea nazismului a participat, printre altele, la controversatele expoziții itinerante ale pictorilor de etnie germană din România, care au fost prezentate în Germania între 1942–1944. Spre sfârșitul celui de al doilea război mondial s-a refugiat din calea Armatei Roșii în direcția vest, a trăit începând cu 1944 în Austria și s-a stabilit în final în 1954 ca grafician și pictor liber profesionist în Germania.

Ilustrații [MutualArt]

1891 – S-a născut Basil Theodorescu

12/24 ianuarie 1891, București – 29 septembrie 1967, București

Medic cardiolog, membru titular (din 1965) al Academiei Române. A urmat studii medicale la București (1908–1909) și Paris (1909–1925), unde, în 1925, a devenit Doctor în Medicină cu teza Le myxœdème syphilitique, distinsă cu Premiul „Levy-Frankel” al Facultății de Medicină din Paris. După o perioadă de stagiu în spitale din Paris (1912–1928), a fost șef al Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colțea, unde a format un centru de cardiologie, și profesor de clinică medicală la Institutul de Medicină și Farmacie din București (1941–1952). În 1947 a pus bazele Societății de Cardiologie din România, a revistelor Clinica, Revue Roumaine de Cardiologie. Unul dintre fondatorii cardiologiei române, a făcut cercetări de clinica și terapeutica afecțiunilor cardio-vasculare, preocupându-se îndeaproape de probleme privitoare la: patogenia și tratamentul anginei de piept, influența factorilor meteorologici asupra afecțiunilor coronariene, igiena bolnavilor de inimă, importanța culturii fizice medicale în afecțiunile cardio-vasculare.

1900 – S-a născut Alexandru Codarcea

12 ianuarie 1900, Vârșeț, Serbia – 28 mai 1974, București

Geolog; membru titular (din 1955) al Academiei Române. Licențiat al Facultății de Științe din București (1922), și-a continuat specializarea în mineralogie și petrografie la Basel. A fost profesor de Mineralogie și Petrografie la Institutul Politehnic (din 1938) și la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București (din 1957), președinte al Comitetului de Stat pentru Geologie. Autor al unor importante lucrări referitoare la geologia, petrografia și tectonica Carpaților Meridionali, a fost laureat al Premiului de Stat (1952), membru al Societății Geologice din Franța, al Asociației Cehoslovace pentru Geologie și Mineralogie. A publicat lucrări ca: Contribuțiuni la studiul petrografic al rocilor eruptive eruptive și șisturilor cristaline de la Racovăț (județul Mehedinți), Apele minerale și balneare din România, Bibliografia geologică a României etc.

1909 – S-a născut Meliusz Jószef

12 ianuarie 1909, Timișoara – 1 decembrie 1995, București

Poet, traducător și publicist de limbă maghiară din România; membru corespondent (din 1974) al Academiei Române. A studiat la Timișoara, Cluj, Budapesta, Zürich. Pe când era la Paris, regimul lui Horthy a cerut extrădarea lui. Lirica sa avea tonalități baladești, cu accente expresioniste: Lupii, Moștenirea lui Ben Hepburn, Înainte de furtună, În furtună, Parisul învolburat, speranța noastră, Cântec despre anul 1437, Cronică în versuri, Soartă și simbol, Împreună cu lumea, Cât cuprind cu ochii, Arena (1968, Premiul Uniunii Scriitorilor), Vânt de Octombrie, File de jurnal, Hai să jucăm teatru, Város a ködben (publicat în limba română sub titlul Orașul pierdut în ceață). A primit titlul de Erou al Muncii Socialiste (1971) și medalia de aur Secera și ciocanul (1971).

1918 – Manifestul Generalului Prezan către locuitorii Basarabiei

Generalul Prezan, șef al Statului Major al Armatei Române, a adresat în 12 ianuarie 1918 o proclamație populației din Republica Democratică Moldovenească, în care a explicat motivele intrării trupelor române în Basarabia: „Voi și țara voastră – ca și a noastră – treceți acum prin ceasuri grele, hotărâtoare pentru soarta voastră. […] În aceste clipe de grea cumpănă și nestatornicie, Sfatul Țării Moldovenești și-a adus aminte de noi și ne-a cerut, prin Comandamentul militar rus, să trecem Prutul: 1. Ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor și 2. Ca să chezășuim transportul celor trebuincioase pentru traiul armatelor rusă și română, care fac paza la hotarele noastre, apărând prin aceasta și hotarele țării voastre. […]”.

Textul integral al manifestului: Manifestul generalului Prezan către locuitorii Basarabiei din 12 ianuarie 1918 [Centenarul României]

1925 – S-a născut Laurențiu Profeta

12 ianuarie 1925, București – 22 august 2006

Compozitor de muzică ușoară, dar și de muzică simfonică, vocal simfonică, instrumentală și corală. A studiat la Universitatea Națională de Muzică din București, cu Ioan Dumitru Chirescu, Paul Constantinescu, Alfred Mendelsohn etc., în particular, cu Alfred Mendelsohn și Florica Musicescu. Datorită rezultatelor foarte bune în facultate, a obținut o bursă de perfecționare la Conservatorul Ceaikovski din Moscova, unde a studiat cu Messner, Golubev, Bercov și Zukerman. A fost pasionat și de filosofie, urmând în paralel și cursurile Facultății de Filosofie din București. A fost director adjunct al Societății Române de Radiodifuziune, apoi șeful Direcției de muzică din cadrul Ministerului Culturii. A publicat articole de literatură și filosofie în Revista Muzica, Studii de Muzicologie, Scînteia, Contemporanul, România Liberă, Flacara etc., a făcut parte din jurii naționale și internaționale de concursuri muzicale, reprezenând Romania la Paris, Roma, Viena, Berlin, Praga, Bruxelles etc. A compus muzică de film: De-aș fi Peter Pan și un musical pentru Teatrul Evreiesc de Stat, despre un cunoscut Păcală iudeu, Hershale. A fost distins cu Premiul „George Enescu” (1946), Premiul III de compoziție „George Enescu” (1953), Ordinul Muncii cl.III (1959), Ordinul Meritul Cultural cl.III (1969), Marele Premiul al Uniunii Compozitorilor (1968, 1969, 1977, 1984), Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1999) etc.

Vin’ la mama de mă cere! – Muzica Laurențiu Profeta • Monica Anghel

1926 – S-a născut Aida Moga

Cornelia Aida Rădulescu; 12 ianuarie 1926, Timișoara – 27 iulie 2001, București

Interpretă de muzică ușoară și de revistă, activă în anii ’50–’60. Sora sa, Lavinia Radulescu, a fost de asemenea cântăreață de muzică ușoară (cunoscută ca Lavinia Slăveanu). Cele două surori au debutat, ca liceene, în calitate de compozitoare, Radio România transmițându-le atunci două compoziții, cântecele Spune drept și Eu cred în tine. Aida a debutat ca interpretă de muzică ușoară în 1955, în spectacolul N-aveți un bilet în plus, în care a interpretat un cuplet și melodia Îmi spuse mie luna de Vasile Veselovschi.

Aşa-mi bate inima! – Ion Vasilescu / Eugen Mirea

A făcut parte din trupe ale Teatrului „Constantin Tănase” (pe scena căruia a apărut în spectacolele: Ca la Revistă, Între noi, femeile!, Pagini alese din revista de altădată și Revista dragostei), Teatrului de Revistă „Ion Vasilescu” și Teatrului Savoy. A fost invitată pentru șase luni la Teatrul de varietăți din Moscova. A colaborat cu mulți compozitori români celebri de muzică ușoară: Vasile Veselovski, Ion Vasilescu, Radu Șerban, Henri Mălineanu, Edmond Deda, Sergiu Malagamba, Temistocle Popa,  lansând melodii ca: Intră lună pe fereastră, O chitară cânta în duet cu Florin Dorian, A fost de-ajuns o melodie, Mâine, Mă mai iubești sau nu?, O floare de salcâm sau Frumoasă-i visarea.

Noru Demetriad / Tică Demetriad – O floare de salcâm

1926 – S-a născut Alexandru Andriescu

12 ianuarie 1926, Gâștești, Iași – 23 ianuarie 2014, Iași

Critic, istoric literar și stilistician. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Iași în 1951, fiind profesor și decan (1985–1990) la aceeași facultate, deținând, concomitent, funcția de director al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași. Timp de trei ani a fost lector al Universității din Dijon. A colaborat la publicațiile Cronica, Revista de istorie și teorie literară, Convorbiri literare, Limba română, Luceafărul, Manuscriptum, România literară, Timpul etc. A debutat în 1950 în lașul nou cu o recenzie și în revista Cum vorbim cu un articol de filologie. A publicat, pe lângă numeroase ediții de opere, studii introductive sau postfețe, și cinci volume de studii care vizează probleme de filologie, stilistică, stil și istorie literară, rod al unei cercetări minuțioase și de durată.

1927 – S-a născut Eugeniu Gh. Proca

12 ianuarie 1927, Godeni, Argeș – 7 martie 2004, București

Medic chirurg, fondator al Societății Române de Urologie, membru de onoare (din 1992) al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Medicină militară din București (1945–1949). După excluderea din Institutul militar, a continuat studiile la Facultatea de Medicină din București (1951–1953). Deși șef de promoție, a funcționat ca medic într-o mină de cărbuni de pe Valea Trotușului. În 1953 a intrat, prin concurs, la Spitalul Panduri. În 1957 și-a susținut teza de Doctorat, Insuficiența renală acută, iar în 1969 a obținut titlul de Doctor Docent. Până în 1965, când a devenit șeful Clinicii de urologie de la Fundeni, a parcurs toate etapele didactice numai prin concurs. A efectuat un stagiu la Institutul de urologie din Londra, iar în 1967 a efectuat cinci luni de stagiu la Boston, la Harvard. A efectuat primele transplanturi renale din România. A fost membru al CC al PCR, fiind ministrul Sănătății în perioada 1978–1985 și membru în Marea Adunare Națională în perioda 1980–1989. În 1989, a reînființat Societatea Romană de Urologie (desființată în 1945), al cărui președinte a fost până în aprilie 1999, dovedindu-se un demn urmaș al profesorilor Herescu și Hortolomei; de asemenea, a reînființat Revista română de urologie.

1929 – Prima emisiune pentru copii la Radiodifuziunea Română, Ora copiilor

Emisiune radiofonică complexă, dedicată copiilor din ciclul primar. O personalitate cvasinecunoscută a fost și prima realizatoare a emisiunii Ora copiilor, Ecaterina Haqué, mai cunoscută sub numele de Titela sau Tanti Radio,care avea să se afle, apoi, la pupitrul emisiunii timp de mai bine de 14 ani. Titela Haqué, scriitoare la bază, era și crainica ce dădea de veste copiilor programul, care cuprindea povești din literatura română și cea universală, prezentate ascultătorilor prin intermediul unor radio-piesete (scurte piese de teatru).

1933 – A demisionat Guvernul Iuliu Maniu (3)

Consiliu de miniștri al PNȚ, prezidat de Iuliu Maniu, care a guvernat între 20 octombrie 1932–12 ianuarie 1933. În timpul acestui mandat, s-a renunțat la politica „porților deschise” prin stabilirea limitelor cantitative ale importului în scopul protejării producției naționale; regele a refuzat să contrasemneze decretele de destituire din funcție a prefectului Poliției și comandantului Jandarmeriei, membri ai camarilei, motiv pentru care ministrul de Interne, I. Mihalache a demisionat; din solidaritate, primul ministru a demisionat la rândul său.

1937 – S-a născut Aurel Storin

12 ianuarie 1937, București – 7 noiembrie 2015, București

Poet și scriitor, textier de muzică ușoară și de revistă, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al UNITER. Între 1955–1959 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București. A scris textele a peste 400 de melodii, marea majoritate devenite șlagăre, premiate la festivaluri și fredonate de-a lungul timpului și până astăzi de toată lumea. A colaborat ca textier cu toți marii compozitori de muzică ușoară care, la rândul lor, au încredințat creațiile devenite imediat șlagăre unor nume care nu mai au nevoie de nici o prezentare. A fost secretar literar al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” (1960–2007), redactor-șef al revistei Realitatea evreiască, publicație a Federației Comunităților Evreiești din România. A scris versuri, proză, piese de teatru, eseuri, în publicații precum Viața românească, România literară, Luceafărul, Adevărul, Realitatea evreiască etc. În 2007 a fost distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate.

Parfumul strazilor – Radu Șerban / Aurel Storin • Mihaela Mihai

1939 – S-a născut Rodica Tapalagă

12 ianuarie 1939, Dorohoi – 18 decembrie 2010, București

Actriță de teatru, film și televiziune, sora actorului Ștefan Tapalagă. A fost absolventă a Institutului de artă teatrală și cinematografică din București, promoția 1959. A creat roluri pe scenele mai multor teatre: Teatrul Național din Craiova, Teatrul „Nottara” și Teatrul Mic din București. Din 1961 până în 2010 (cu o scurtă întrupere între anii 1977–1981 când a jucat la Teatrul Mic) a fost actriță a Teatrului „Bulandra”, fiind ultima actriță angajată personal de Lucia Sturza Bulandra. În film, a debutat în: Alo?… ați greșit numărul! în 1958, urmat de Aproape de soare, Tănase Scatiu, Între oglinzi paralele, Artista, dolarii și ardelenii, Vreau să știu de ce am aripi, Sistemul nervos.

La doctor (1973) Cu Dem Radulescu și Rodica Tapalagă

1939 – A încetat din viață Hariclea Darclée (Hariclea Haricli; 10 iunie 1860, Brăila, Principatele Unite – 12 ianuarie 1939, București)

Cântăreață de operă cu voce de soprană; personalitate marcantă a muzicii românești și europene

1950 – A încetat din viață Petre Dumitrescu (18 februarie 1882, Dobridor–Moțăței, Dolj – 12 ianuarie 1950, București)

General de armată; a participat la primul război mondial, cu gradul de maior și la cel de-al doilea război mondial, la comanda Corpului I de armată, Armatei I și Armatei III; acuzat și anchetat de regimul comunist

1951 – A intrat în vigoare Convenția cu privire la prevenirea și reprimarea genocidului

A fost adoptată de Adunarea Generală a ONU, la 9 decembrie 1948. România a aderat la Convenție la 3 noiembrie 1950. Termenul genocid a fost introdus în 1943 de avocatul evreu de origine poloneză Raphael Lemkin, și provine din grecescul genos (rasă, trib) și latinescul cide (a ucide). Din 1951 Națiunile Unite au recunoscut acuzația de genocid drept crimă, potrivit legislației internaționale.

1957 – S-a născut Vasile Botnaru

12 ianuarie 1957, Cinișeuți, Republica Moldova

Jurnalist și pictor din Republica Moldova.  A făcut studiile la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea „Lomonosov” din Moscova. A lucrat ca fotoreporter, secretar de redacție, comentator politic. Împreună cu alți colegi a fondat în 1992 Agenția de știri Basa-Press. A contribuit la importul și lansarea postului de televiziune Pro TV Chișinău. Este corespondent la Associated Press și directorul biroului din Chișinău al postului Radio Europa Liberă, realizatorul și moderatorul emisiunii Puncte de vedere, Puncte de reper, realizează Minutul lui Vasile Botnaru. Pe lângă jurnalism, Vasile Botnaru mai practică și pictura. Până acum el a realizat câteva expoziții de picturi în vin și cafea. A fost distins cu Ordinul Republicii (2009).

Vasile Botnaru, Pictură în vin [molDeco]

1961 – S-a născut Corin Braga

12 ianuarie 1961, Baia Mare, Maramureș

Profesor de literatură comparată, romancier și critic literar contemporan. A urmat Facultea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Secțiile Limbă și literatură română, Limbă și literatură spaniolă (1981–1985), cu lucrarea de licență Universul imaginar al lui Nichita Stănescu. În 1997 a devenit Doctor în Filologie, cu teza Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare la UBB Cluj, iar în 2008, Doctor în Filosofie, cu teza De l’utopie à l’antiutopie aux XVI-XIXe siècles la Université de Lyon. A fost profesor de limba și literatura română la Liceul „Andrei Mureșanu” din Bistrița, referent literar la Teatrul de Stat din Sibiu, cercetător-asistent la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj (a lucrat la Dicționarul cronologic al romanului românesc), continuând cu o carieră universitară la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj: asistent, lector, conferențiar, profesor (din 2007) de literatură comparată, decan al Facultății de Litere (din 2008). În paralel, a fost director al revistei Echinox (1993–2000) etc. A participat la Dicționarul analitic de opere literare românești (vol. I-IV; coordonat de Ion Pop), Dicționarul scriitorilor români (vol. III și IV; coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu). A semnat circa 200 de studii, eseuri, cronici literare, publicate în revistele Apostrof, Archaeus, Bachelardiana (Franța), Cahiers roumains d’études littéraires, Caietele Echinox, Clouds Magazine (SUA), Contrafort (Moldova), Contrapunct, Cuvântul, El imaginario en el mito clasico (Argentina), Familia, Graphé (Franța), Idei în dialog, Jurnalul literar, Metabasis (Italia), Observator cultural, România literară, Steaua, Viața Românească etc.

1967 – S-a născut Aura Christi

Aura Potlog; 12 ianuarie 1967, Chișinău

Poetă, romancieră, eseistă și traducătoare din Moldova, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este absolventă a Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Chișinău (1990). Debutul absolut a avut loc la 23 octombrie 1983 în Tinerimea Moldovei. În 1993 a redobândit cetățenia română și s-a stabilit la București, în 2009 s-a mutat la Mogoșoaia. Poemele sale au fost traduse și publicate în Germania, Franța, Belgia, Italia, Suedia, Federația Rusă, SUA Bulgaria, Albania, Republica Chineză etc. Tema recurentă a cărților sale a fost exilul geografic și încercarea de a-și afla o patrie în poezie. Volume: De partea cealaltă a umbrei, Ceremonia Orbirii, Cartea ademenirii, Grădini austere, Orbita zeului, Geniul inimii.

1968 – A încetat din viață George Mărutză (1909 – 12 ianuarie 1968, București)

Actor de teatru și film; a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Municipal/„Bulandra” București; cu numeroase colaborări la Teatrul Național Radiofonic; profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București; Artist Emerit .

1971 – S-a născut Florin Bugar

12 ianuarie 1971 – 22 octombrie 2020

Antrenor de fotbal. Cariera sa a fost legată în mare parte de CFR Timișoara. Antrenorul a condus echipa de băieți a clubului de la Gara Mare, pentru ca apoi să preia și formația feminină, înființată în 2012, alături de care, la primul sezon a luat bronzul națonal și a ajuns în semifinalele Cupei României. A condus Echipa Națională feminină U19 a României și, în paralel, echipa Piros Security Arad, pe care a promovat-o în prima ligă.

1983 – A încetat din viață Lucian Predescu (27 iulie 1907, Iași –12 ianuarie 1983, București)

Istoriograf, scriitor și publicist; bibliograf-șef la Academia Română; între 1944–1964, a fost cenzurat, numele i-a fost interzis, iar lucrarea sa, Enciclopedia României, a fost pusă la index, ediția originală devenind azi o raritate bibliofilă

1984 – S-a născut Romeo Surdu

Romeo Constantin Surdu; 12 ianuarie 1984, Brașov

Fotbalist. A început cariera de fotbalist la Romacril Râșnov la vârsta de 6 ani, pe postul de atacant. La vârsta de 14 ani s-a transferat la FC Brașov. A fost inclus în loturile naționale de juniori și tineret ale României (a câștigat o Cupă Balcanică la Bacău alături de echipa națională de juniori a României în anul 2002). A jucat pentru Steaua București –vice-campion în Liga I (2007–2008), Cupa României (2011), 6 meciuri în grupele UEFA Champions League. Apoi a jucat pentru Rapid București, FC Brașov, Milsami Orhei (Campionatul 2014–2015), FCM Târgu Mureș etc., în prezent la Farul Constanța.

1985 – S-au desființat toate studiourile teritoriale ale postului public de radio

Pe baza unui ordin primit prin telefon de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Studiourile teritoriale radio din Cluj, Craiova, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș au fost închise, iar emisiunile în limbile minorităților naționale desființate. Programul 1 și Programul 2 și-au redus emisia la 18 ore pe zi fiecare (între orele 6:00 și 24:00 în fiecare zi), iar Programul 3 la 11 ore (numai între orele 6:30 și 23:30, ulterior). Din 22 decembrie 1989 Radio România și-a redeschis stațiile regionale.

1985 – A încetat din viață Irina Codreanu (Irina Codreanu-King; 17 iulie 1896, București – 12 ianuarie 1985, Nogent-sur-Marne, Franța)

Sculptoriță și desenatoare; între anii 1924–1928 a lucrat în atelierul lui Constantin Brâncuși .

1988 – A încetat din viață Emilia Căldăraru (7 august 1931, Tulcea – 12 ianuarie 1988)

Poetă și prozatoare; autoare, cu precădere, de literatură pentru copii

1990 – Manifestația anticomunistă din Piața Victoriei

Ziua de doliu național în memoria victimelor Revoluției din decembrie 1989 s-a transformat în miting de protest. Participanții au amintit că ucigașii victimelor sunt încă în libertate și au trecut de la regrete la revendicări și proteste îndreptate împotriva guvernului și a membrilor CFSN. Sub presiunea mulțimii ajunse la sediul guvernului, s-au semnat trei decrete: 1) Declararea PCR în afara legii; 2) Organizarea la 28 ianuarie 1990 a unui referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea (abolită la 7 ianuarie 1990, prin Decretul-lege nr. 6); 3) Instituirea unei comisii naționale pentru rezolvarea sesizărilor și doleanțelor tuturor cetățenilor. Tot atunci a eșuat încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului Frontului Salvării Naționale și de a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere. La 17 ianuarie 1990, decretele 1 si 2 vor fi anulate de către CFSN.

1990 – S-a reconstituit Partidul Social Democrat Român, PSDR

La 12 ianuarie 1990 a fost reînființat oficial Partidul Social-Democrat Român, iar primul președinte al acestui partid a fost, între 1990–1999, Sergiu Cunescu.

1991 – A încetat din viață Jorj Voicu (Voicu Jorj; 12 iulie 1938, Cluj – 12 ianuarie 1991, București)

Actor de teatru, film și televiziune; comedian; a jucat la Teatrul Municipal din Turda, la teatrele „Barbu Delavrancea”, Țăndărică și Odeon din capitală

1995 – Prima audiție a lucrării Chimes (Clopote) de Sabin Păutza

Lucrarea Jocuri V–Clopote (Chimes) în memoria lui Martin Luther King Jr. face parte din ciclul Jocuri (I–IX). A fost prezentată la Trenton, New Jersey. A primit Premiul „Martin Luther King Jr.”.

Sabin Păutza – Jocuri • Orchestra Națională de Cameră, Dirijor Cristian Florea

1998 – Protocolul referitor la interzicerea clonării umane

Un numar de 19 țări europene, între care și România, a semnat la Paris primul text de drept internațional constrângător elaborat în acest domeniu. Prin Legea nr. 17/22 februarie 2001, statul român a ratificat Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, Convenția privind drepturile omului și biomedicina, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, și Protocolul adițional la Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, referitor la interzicerea clonării ființelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998.

1998 – A încetat din viață Richard Bartzer (4 aprilie 1926 (sau 1927), Lovrin, Timiș – 12 ianuarie 1998)

Compozitor, dirijor, muzicolog, critic muzical, orchestrator de muzică ușoară și profesor

1999 – A cincea mineriadă – Grevă, proteste, amenițări

În 12 ianuarie, liderii minerilor au cerut venirea președintelui Emil Constantinescu în Valea Jiului. Jurnalul Național anunța că „Minerii se pregătesc să ia startul spre București”. Guvernul a luat toate măsurile pentru ca Miron Cozma să nu vină la București. FPS și Ministerul Industriilor și Comerțului au făcut toate demersurile pentru ca mijloacele de transport aparținînd societăților comerciale cu capital majoritar de stat să nu poată fi folosite pentru deplasarea minerilor la București. Miron Cozma a declarat: „Deocamdată, nu s-a luat decizia de a pleca spre București. Această decizie revine greviștilor. Dacă ei vor spune «Da», eu nu voi avea încotro și mă voi supune. Avem tot dreptul să manifestăm pașnic în Capitală. Nimic nu ne oprește”. Imediat, primul ministru i-a chemat la raport pe Radu Berceanu și pe Nicolai Stăiculescu. Scopul acestei convocări l-au constituit divergențele iscate între Ministerul Industriilor și Ministerul de Finanțe pe tema anulării datoriilor Companiei Naționale a Huilei.

2004 – A încetat din viață Petre Luscalov (16 aprilie 1927, Chișinău – 12 ianuarie 2004, București)

Scriitor, autor de cărți pentru copii și tineri, scenarist de film

2010 – A încetat din viață Hortensia (Puia) Masichievici Mișu (16 septembrie 1917, Chitila-București – 12 ianuarie 2010, București)

Graficiană, pictoriță și prozatoare, membră al Uniunii Artiștilor Plastici din România

2011 – A încetat din viață Theodor Rădulescu (13 august 1932 – 12 ianuarie 2011)

Unul dintre cei mai importanți antrenori de rugby, Maestru al Sportului și Antrenor Emerit; selecționer al echipei naționale de rugby a României

2012 – Proteste de stradă împotriva reformelor sistemului sanitar

12 ianuarie – septembrie 2012

Pe 11 ianuarie 2012, prim-ministrul Emil Boc a semnat demiterea lui Raed Arafat din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, pentru că nu era de acord cu reformele prevăzute în noua lege a sănătății, publicată pe site-ul ministerului. A doua zi, 12 ianuarie, la Târgu Mureș s-a aprins scânteia protestelor. Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a-l susține pe Raed Arafat.

13 ianuarie: Protestele s-au extins în toată țara. La București, manifestanții s-au adunat în Piața Universității, în fața Teatrului Național, iar în jurul orei 19:00, au plecat în marș, din piață spre Palatul Cotroceni. În fața Administrației Prezidențiale erau circa 2.000 de oameni. Ministrul Sănătății a retras din dezbaterea publică proiectul de lege privind organizarea și funcționarea sistemului sanitar din România.

14 ianuarie: Protestele de la București au degenerat în manifestări violente, mai mulți oameni fiind răniți, amenajări publice și mobilier stradal fiind vandalizate. Jandarmeria a ripostat cu gaze lacrimogene.

14 Ianuarie 2012 – Proteste

15 ianuarie: Protestele de la București au devenit din nou violente.

17 ianuarie: Guvernul și Președinția au cedat presiunii, iar Raed Arafat s-a întors în Ministerul Sănătății. Protestele au continuat în toată țara.

18 ianuarie: Protestele au continuat, dar s-a anunțat și un miting politic USL pentru a doua zi.

19 ianuarie: Oameni care au luat parte la protest, dar care susțineau că nu s-au manifestat violent, au fost ridicați și duși cu dubele către secțiile de poliție din Capitală. În Piața Arcului de Triumf a fost organizat un miting USL, dar aceștia au fost primiți cu ostilitate de către protestatarii din Piața Universității.

23 ianuarie: Teodor Baconschi a fost revocat din funcția de ministru al Afacerilor Externe, pentru declarațiile făcute de acesta la adresa manifestanților.

24 ianuarie: Senatorul Iulian Urban și-a dat demisia din PDL după afirmația „Suntem niște viermi care își merită soarta“ pe blogul personal, referitor la decizia președintelui Traian Băsescu de a retrage Legea Sănătății din dezbatere publică. Pe fondul protestelor organizate în București și în alte orașe ale țarii, în care una dintre revendicările formulate de manifestanți viza eliminarea taxei auto, coaliția guvernamentală a decis să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare.

După 25 de zile de proteste, pe 6 februarie 2012, manifestanții au obținut demisia premierului Emil Boc. Timp de o lună, ecourile protestelor de la Universitate au trecut granițele țării, iar mai apoi fenomenul s-a stins încet-încet.

2016 – A încetat din viață Melania Ursu (16 iunie 1940, Sibiu – 12 ianuarie 2016, Cluj-Napoca)

Actriță de teatru și film; a jucat la Teatrul Național din Cluj și la teatrul din Târgu-Mureș; profesoară

2017 – A încetat din viață Ion Truică (Ion Gheorghe Truică; 16 noiembrie 1935, Caracal, Olt – 12 ianuarie 2017)

Grafician, scenograf, ilustrator de carte, scenarist, om de radio și regizor de filme de animație (considerat unul dintre cei mai prolifici din România), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România

2019 – A încetat din viață Alexandru Szentmiklosi (27 septembrie 1971, Timișoara – 12 ianuarie 2019, Timișoara)

Arheolog, cercetător al Epocii Bronzului; șeful Secției de Arheologie a Muzeului Național al Banatului; a pus pe harta descoperirilor arheologice localitatea și cetatea Cornești, contemporană cu perioada Războiului Troian

2020 – A fost anunțat decesul Cristinei Țopescu (4 iulie 1960, Oradea – decembrie 2019, Otopeni)

Jurnalistă și prezentatoare de televiziune; fiica binecunoscutului comentator sportiv, Cristian Țopescu; potrivit medicilor legiști, decesul ar fi survenit în intervalul 28–31 decembrie 2019

2021 – A încetat din viață Eugen Todoran (31 mai 1933, Filea, Mureș – 12 ianuarie 2021)

Actor, regizor de teatru si televiziune, scriitor si om de cultură

2021 – A încetat din viață Radu Ionel (14 august 1952, Vultureni, Vrancea – 12 ianuarie 2021, Brăila)

Pictor; personalitate a artelor vizuale brăilene și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Brăila

2021 – A încetat din viață Bogdan Stanoevici (22 ianuarie 1958, București – 12 ianuarie 2021, București)

Actor de film și televiziune, politician; ministru pentru românii de pretutindeni; director al Circului Metropolitan București

2021 – A încetat din viață Florentin Crihălmeanu (17 septembrie 1959, Iași – 12 ianuarie 2021, Cluj-Napoca)

Cleric unit, din 2002 episcop titular al Episcopiei de Cluj-Gherla; profesor la Institutul Teologic Român Unit „Sfântul Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită