12 Iulie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Biblioteca Centrală a Universității București

 

1475 – Tratatul dintre Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei și Matia Corvin, Regele Ungariei

Prevăzând o nouă invazie a turcilor în Moldova, Ștefan cel Mare a acceptat suzeranitatea regelui Ungariei, Matia Corvin pentru a-și asigura ajutorul acestuia în viitorul război. În lupta cu Imperiul Otoman, Ștefan cel Mare a fost constrâns să-și îndrepte speranțele unui sprijin către regele Matia Corvin al Ungariei, pe care îl învinsese în lupta de la Baia din 1467. Prin documentul semnat la 12 iulie 1475, Ștefan cel Mare făgăduia „credință veșnică” regelui Matei Corvin, care „ne-a primit pe noi și țara noastră în grație și bunăvoință”. Ștefan se angaja să participe la campaniile suzeranului său împotriva Imperiului Otoman, să nu tolereze pe teritoriul Moldovei prezența opozanților regelui, să recurgă la negocieri etc. Matia Corvin se obliga să-l sprijine pe domnitorul Moldovei în lupta împotriva turcilor, printr-un act care a fost emis, la Buda, în 15 august 1475.

1711 – Pacea de la Vadu Hușilor

Forțele ruso-moldovene au fost învinse de turci, țarul Petru I al Rusiei fiind constrâns să semneze Pacea la Vadu Hușilor (12/23 iulie). Pacea încheiată îi permitea țarului să se retragă din Moldova cu toată oastea și cu armele.

După înfrângerea de la Stănilești s-a sfârșit și domnia lui Dimitrie Cantemir, fiind lăsat să plece în Rusia. El a părăsit pentru totdeauna orașul Iași, a trecut Jijia la Popricani și s-a întâlnit cu Petru cel Mare la Zagarancea. Printre demnitarii care au pribegit cu domnul peste hotare s-au aflat: hatmanul Ion Neculce, marele ban Savin Zmuncilă, marele paharnic Gheorghiță Mitre, marele portar Iordachi Aristarh, marele comis Pavel Rugină, vornicul Ilie Abaza, serdarul Mogâlde etc. Petru cel Mare a refuzat să-l predea pe aliatul său către turcii victorioși la Stănilești și l-a luat cu el în Rusia, unde a stat doisprezece ani, până la moarte, în 1723. A devenit consilier secret al lui Petru I pentru problemele Orientului și membru al senatului și a desfășurat o activitate științifică rodnică.

1859 – Oficiul Central de Statistică Administrativă

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Ordonanța de înființare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, actul de naștere al statisticii oficiale în Romania. Este una dintre primele instituții publice create după Unirea de la 24 ianuarie 1859 și unul dintre cele mai vechi oficii statistice din Europa, precursor al actualului Institut Național de Statistică. De acest moment își leagă numele doi eminenți economiști români ai veacului al XIX-lea, Dionisie Pop Marțian, care va conduce instituția, și Ion Ionescu de la Brad. Imediat după înființare, a fost realizat și primul recensământ al populației, desfășurat între 1859–1860, care a oferit primele date referitoare la populație și la aspecte ale vieții social-economice din cele două provincii românești unite.

1882 – S-a născut Traian Lalescu

12/24 iulie 1882, București – 15 iunie 1929, București

Matematician, profesor universitar, membru post-mortem (din 1990) al Academiei Române. A studiat matematicile la Iași și București, având profesori pe Gheorghe Țițeica, Spiru Haret, Ermil Pangrati, Anton Davidoglu și Nicolae Coculescu. În 1903 a obținut licența în Matematici, după care a intrat profesor suplinitor la Institutul Pompilian și s-a pregătit pentru specializare. În 1905 a plecat la Paris ca să studieze, cu o bursă modestă din partea filantropului Vasile Adamachi; a susținut, la Sorbona, teza de doctorat Sur l’equation de Volterra (Despre ecuația lui Volterra, 1908), lucrare considerată prima contribuție de seamă în domeniul ecuațiilor integrale, care îi va aduce stima marelui matematician Vito Volterra. Tot la Paris a obținut și diploma de inginer la Școala Superioară de Electricitate. A militat pentru înființarea Școlii Politehnice din Timișoara al cărei prim rector a fost în 1920. S-a ocupat în special de teoria ecuațiilor integrale și de aplicarea lor în rezolvarea unor probleme din teoria ecuațiilor diferențiale, a publicat în 1911 cel dintâi tratat din lume asupra ecuațiilor integrale, Introducere la teoria ecuațiunilor integrale. Personalitate proeminentă a școlii matematice românești, are contribuții în multiple domenii ale matematicii pure și aplicate, este unul dintre fondatorii teoriei ecuațiilor integrale, a lăsat numeroase studii în domeniile ecuațiilor funcționale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.

1885 – A încetat din viață Mihail Cristodulo Cerchez (8 iunie 1839 – 12 iulie 1885)

General al Armatei Române, care a condus trupele române în războiul de Independență la Grivița, Bucov, Opanez, Smârdan, Plevna, Vidin.

1887 – A încetat din viață Florian Aaron (21 ianuarie 1805 – 12 iulie 1887)

Istoric, profesor universitar și publicist; a realizat prima periodizare și a atras atenția asupra științelor auxiliare ale istoriei (genealogia, heraldica, numismatica, epigrafia, diplomatica, știința sigiliilor); participant la Revoluția de la 1848.

1889 – Primele tramvaie electrice la Timișoara

Din 12 iulie 1889, la Timișoara a început alimentarea cu energie electrică a tramvaielor care, până atunci, erau trase de cai.

1905 – A încetat din viață Gheorghe Popovici (8 noiembrie 1863 – 12 iulie 1905)

Jurist, istoric și poet; membru corespondent al Academiei Române.

1906 – S-a înființat Loteria de Stat

La inițiativa medicului chirurg Thoma Ionescu și a prim ministrului Gheorghe Grigore Cantacuzino, Regele Carol I a promulgat, în 29 mai 1906, Legea pentru constituirea unui fond al asistenței sanitare a sătenilor, publicată la 12 iulie în Monitorul Oficial. Fondul sanitar astfel constituit se alimenta din venitul anual net al Loteriei de Stat, care a devenit principala sursă de finanțare a unui program sanitar rural pentru înființarea, înzestrarea și întreținerea spitalelor rurale, ospiciilor și sanatoriilor pentru țărani, clădirea de circumscripții medicale, inclusiv a unor băi publice. Era un program care cuprindea măsuri de prevenire și combatere a diferitelor maladii frecvente la sate, având în vedere între altele organizarea unor infirmerii ambulante. În mai puțin de un an, a apărut și primul regulament, Regulamentul pentru tragerile loteriei privilegiate pe clase ale Regatului Român. Legea a fost modificată în anul 1931 prin Legea pentru înființarea și organizarea Loteriei de Stat pe clase, în 1934 a luat naștere Regia Loteriei de Stat, care organiza loteriile în colaborare cu instituțiile culturale, în 1950 s-au lansat emisiunile Lozuri în plic. Inițial, jocurile erau organizate de biserici, iar banii erau donați oamenilor în nevoie.

1909 – S-a născut Constantin Noica

12/25 iulie 1909, Vitănești, Teleorman – 4 decembrie 1987, Păltiniș, Sibiu

Filosof, poet, eseist, publicist și scriitor, membru post-mortem (din 1990) al Academiei Române. A debutat în revista liceului, Vlăstarul, în 1927 cu eseuri care au fost publicate în volumul Mathesis sau bucuriile simple (1934). A absolvit în 1931 Facultatea de Filosofie și Litere din București, cu teza de licență Problema lucrului în sine la Kant. Deși a frecventat societatea culturală Criterion, ai căror membri, sub influența lui Nae Ionescu, vor deveni legionari, fidel ideii că lupta culturală și nu cea politică este calea pentru reînvierea culturală a României, a refuzat să intre în mișcarea legionară.

În mai 1940 a devenit Doctor în Filosofie, cu teza Schiță pentru istoria lui „Cum e cu putință ceva nou?”. A fost referent de Filosofie la Institutul Româno-German din Berlin (1940–1944). În paralel, împreună cu Constantin Floru și Mircea Vulcănescu a editat patru cursuri universtare și anuarul Isvoare de Filosofie. În perioada 1949–1958 a avut domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel, unde și-a găsit ideea filosofică și totodată și principalele coordonate ale filosofiei sale de mai târziu. În 1958 a fost arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi; a executat la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare. Alături de el au fost arestați toți participanții la seminariile sale private de la Câmpulung, sub numele de grupul Noica. Ultimii ani din viață (din 1975) și i-a petrecut la Păltiniș, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi. Din opera sa: Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz și Kant, Pagini despre sufletul românesc, Douăzeci și șapte de trepte ale realului, Rostirea filozofică românească, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Sentimentul românesc al ființei, Devenirea întru ființă, Scrisori despre logica lui Hermes.

1925 – S-a născut Radu Enescu

12 iulie 1925, Satu Mare – 22 iulie 1994, Oradea

Eseist și critic literar, jurnalist. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie, specialitatea Filosofie, a Universității din Cluj (1944–1948). A fost bibliotecar la Universitatea din Cluj, profesor de Educație fizică, apoi redactor la revistele Tribuna, Steaua și Familia. A debutat publicistic în Revista Cercului Literar din Sibiu (1945), apoi a publicat eseuri și articole de critică literară în paginile revistelor Tribuna, Steaua, Familia, Secolul 20, România literară, Cahiers roumains d’études littéraires, Luceafărul, Scrisul bănățean, Libertatea din Panciova (Iugoslavia) etc. Volumul său de debut, monografia Franz Kafka, a fost distins cu Premiul revistei Secolul 20 (1968). A publicat apoi două volume de eseuri critice: Critică și valoare și Ab urbe condita, plus volumul Între două oceane (1986), în care a prezentat impresiile unei călătorii în Statele Unite ale Americii, pe care a efectuat-o în 1978. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj (1978).

1927 – S-a născut George Ciucu

12 iulie 1927, Cristian, Brașov – 15 februarie 1990, București

Matematician, profesor universitar; rector al Universității din București; membru corespondent (din 1974) și secretar general (1974–1990) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Științe din București (facultate care a devenit Facultatea de Matematică și Fizică, din 1948), în 1950 luându-și licența în Matematici. A pregătit doctoratul (1954–1957), susținând lucrarea: Proprietăți ergodice ale unor lanțuri cu legături complete (Ergodic Properties of some Chains with complete Connections). În 1950 a fost numit asistent la Facultatea de Matematică și Fizică din București, fiind avansat lector, apoi conferențiar și profesor titular la catedra de Calcul al probabilităților și Statistică matematică. S-a preocupat de teoria probabilităților, statistică matematică, teoria jocurilor și a așteptării; printre rezultatele cercetărilor sale se numără introducerea noilor clase de lanțuri cu legături complete de tip B, cărora le-a determinat proprietățile asimptotice, enunțând o teoremă pentru „legea normală” și o alta pentru „legea algoritmului iterat”; a studiat funcția caracteristică a variabilei și a rezolvat probleme privind legile limită din teoria lanțurilor cu legături complete; a rezolvat unele probleme de teoria jocurilor sau teoria așteptării.

1930 – S-a născut Janina Ianoși

Jeanina-Maria Calfe-Jánosi; 12 iulie 1930, București – 16 ianuarie 2017, București

Traducătoare și eseistă, membră al Uniunii Scriitorilor (din 1986), profesoară de Filozofie și de limbi străine la Universitatea din București, soția filosofului Ion Ianoși. A studiat un an la Facultatea de Filosofie a Universității din București, apoi la Facultatea de Filosofie a Universității din Leningrad/Sankt Petersburg (absolvită în 1955). A lucrat la Facultatea de Filosofie și la Facultatea de Limbi străine, secția Limbi germanice, a Universității din București, ca asistent, lector, conferențiar. A devenit Doctor în Filosofie, cu teza Optimism și pesimism istoric (1972), ulterior singura sa carte de autor. Toate celelalte cărți, patruzeci în total, le-a realizat ca traducătoare, din rusă, franceză și germană. A fost distinsă cu Premiul revistei Sfera politicii, pentru cea mai buna traducere de știință politică a anului 1998 pentru Sfera publică și transformarea ei structurală de Jürgen Habermas; Premiul revistei Poesis 2005, pentru volumul Roman epistolar 1926 de Rilke–Țvetaieva–Pasternak; Premiul revistei Convorbiri literare 2008, pentru volumul Proză de Marina Țvetaieva.

1933 – S-a născut Alexandru Ivasiuc

12 iulie 1933, Sighet – 4 martie 1977, București

Prozator și eseist. După absolvirea liceului a fost admis la Facultatea de Filosofie din București, de unde a fost exmatriculat după doi ani de studii, din motive ideologice, s-a înscris la Facultatea de Medicină Generală din cadrul Institutului Medico-Farmaceutic din București. Când era student în anul IV, a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956, fiind printre organizatorii unui miting de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956; a fost arestat (4 noiembrie 1956), fiind judecat în lotul care îi purta numele; condamnat la 5 ani închisoare corecțională pe care a executat-o la Jilava, Gherla și în lagărele de muncă Periprava, Stoenești și Salcia. A fost eliberat, după executarea sentinței, cu domiciliu obligatoriu pentru doi ani în Bărăgan, în localitatea Rubla. În 1963, la terminarea pedepsei, a revenit la București unde a lucrat, la fabrica de medicamente Sintofarm și s-a căsătorit cu ziarista Tita Chiper. Spre mirarea cunoscuților, deși avea cazier, a fost transferat la Ambasada SUA, unde a lucrat până în 1968. Apoi a beneficiat de o bursă în SUA, unde a ținut o serie de conferințe la Columbia, Berkeley, călătorind și în Anglia, unde a susținut conferințe la Oxford. A fost redactor șef și director adjunct al editurii Cartea Românească, secretar al Uniunii Scriitorilor, director al Casei de Filme 1. A publicat mai multe romane: Vestibul, Interval, Cunoaștere de noapte, Păsările, Apa, Iluminări, Racul. A murit lângă blocul Scala, care s-a prăbușit la cutremur.

1934 – S-a născut Lucky Marinescu

Lucreția Marinescu; 12 iulie 1934, Cahul, Republica Moldova – 10 ianuarie 2018

Interpretă de muzică ușoară și moderatoare TV. În anul 1940 s-a stabilit cu familia la Cluj. A debutat la 17 ani. A urmat Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj, secția Canto, după care a lucrat la Teatrul de Operetă, și mai apoi la Teatrul „Constantin Tănase” din București (1959), unde a debutat în Călătorie pe note, dirijat de Sergiu Malagamba. A fost, ani de-a rândul, parteneră de scenă pentru Cornel Constantiniu, Aurelian Andreescu și Dan Spătaru, fiind una dintre cele mai apreciate cântărețe de muzică ușoară ale epocii.

Lucky Marinescu – Doar tu!

1938 – S-a născut Jorj Voicu

Voicu Jorj; 12 iulie 1938, Cluj – 12 ianuarie 1991, București

Actor de teatru, film și televiziune, comedian. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie din București în 1961, la clasa Ion Finteșteanu, a studiat la Paris Pantomima cu Jacque Lecqoc. A jucat la Teatrul Municipal din Turda, la teatrele „Barbu Delavrancea”, Țăndărică și Odeon din capitală. Printre spectacolele în care a fost distribuit: O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Visul unei nopți de vară și Poveste de iarnă de William Shakespeare, Școala nevestelor de Moliere, comedia Un nasture sau absolutul de Radu Cosașu, Woyzeck de Georg Büchner, Șapte inși într-o căruță de Paul Anghel, Escu de Tudor Mușatescu, Războiul de Goldoni, Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini etc. A debutat pe marele ecran în 1966, în filmul Zodia Fecioarei, apoi a jucat în Faust XX, Un film cu o fată fermecătoare, De trei ori București, B.D. în alertă, Păcală, Comedie fantastică, scurt metrajul pentru televiziune Un text cu bucluc, Ediție specială, Întoarcerea la dragostea dintâi, De ce trag clopotele, Mitică?, Melodii la Costinești, Concurs, Rămășagul, Amadeus, Escu. La Teatrul Radiofonic a jucat în Capul de rățoi de George Ciprian, Apostolii de Liviu Rebreanu, Jocul Sfantului Nicolae și Zadarnicele necazuri de iubire de W. Shakespeare, Nunta lui Figaro de Beaumarchais, Pasărea albastră de Maurice Maeterlinck etc.

Faust XX (1966) • Regia Ion Popescu-Gopo. Cu: Emil Botta, Iurie Darie, Jorj Voicu, Stela Popescu, Puiu Călinescu

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică

Regimentul 25 Infaterie a atacat trupele sovietice infiltrate pe direcția Lăpușna și le-a obligat să se retragă în debandadă spre Hîncești, capturând 250 de prizonieri. Bătălia pe frontul central-sudic a atins punctul culminant. Armata Roșie a atacat cu două divizii de pușcași și o divizie de infanterie, sprijinite de tancuri și aviație, bombardând trupele române la Tigheci, Lărguța, Răzești și Cociulia. Divizia de Gardă a fost puternic presată, asaltul durând 16 ore. Cele două regimente și-au menținut pozițiile cu mare dificultate. Toate rezervele au fost aruncate în luptă, pionierii și chiar grupurile de comandă. Violența a fost extremă, luptele corp la corp fiind frecvente. Exemplul Batalionului III/Regimentul 1/2 Vânători Gardă este elocvent. Acesta era aproape complet încercuit pe Dealul Cania, dar a continuat să reziste pe pozițiile sale. Pe flancul drept, Divizia 21 Infanterie, redusă numeric la practic numai 4 batalioane, a respins atacurile a două divizii sovietice. Gruparea Aeriană de Luptă a jucat un rol important în înfrângerea ofensivei sovietice la Țiganca. Între 8:50 și 17:30, aproape 37 de tone de bombe au fost lansate asupra pozițiilor de artilerie și concentrațiilor de trupe sovietice.

S-au executat 120 ieșiri/avion, din care 59 au fost bombardiere. Prizonierii capturați au declarat că atacurile aeriene au cauzat pierderi de până la 40% trupelor Armatei Roșii din zonă. Doi piloți au primit Ordinul Mihai Viteazul cl.III post-mortem pentru faptele lor din acea zi: lt. av. (r) Ioan Lașcu, din Grupul 5 Vânători, ucis în timpul unui atac la sol asupra trupelor sovietice din Valea Lărguței, și slt. av. Vasile Claru, din Grupul 8 Vânători, ucis într-o luptă aeriană deasupra satului Țiganca. Atacurile sovietice au continuat până pe 14 iulie, dar cu intensitate mai mică. În aceeași zi, Regimentul I Mehedinți nr. 17 din Divizia 1 Infanterie a fost adus pentru a întări Divizia 21 Infanterie. Pentru depășirea impasului creat în sectorul Armatei a 4-a, Marele Cartier General a conceput o manevră de învăluire. Astfel, Corpul 54 german urma să atace cu Divizia 50 Infanterie germană și Diviziile 5 Infanterie și 1 Blindată române pe direcția Zăicani–Orhei–Chișinău și cu Divizia 72 Infanterie germană pe direcțiile Ungheni–Bucovăț și Cornești–Călărași. Divizia 35 Infanterie Rezervă trebuia să înainteze pe direcția Boldurești–Vorniceni și de acolo spre Chișinău. Iar pe 14 iulie urma să intre în acțiune și Corpul 3 al Armatei a 4-a, cu Divizia 15 Infanterie pe direcția Lăpușna–Ialoveni, cu Diviziile de Grăniceri și 11 Infanterie pe direcția Cărpineni–Costești și cu Brigada 7 Cavalerie pe flancul sudic spre Sărăteni. Doar Corpul 5 rămânea în defensivă.

1943 – S-a născut Radu F. Alexandru

Radu Alexandru Feldman; 12 iulie 1943, București

Dramaturg, prozator și politician, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, membru titular al Uniunii Cineaștilor din România. A fost licențiat al Facultăților de Matematică și de Filosofie, a urmat cursuri postuniversitare de Regie de teatru. A fost profesor-asociat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC), secretar general al Asociației Ziariștilor Liber-Profesioniști. A scris piese de teatru: Dilema, Dinu, Saltimbancii, Mansarda, Iubiri, O șansă pentru fiecare, Omul care face minuni, Privind în jur cu ochi fără lumină, Nimic despre Hamlet, Domnul Sisif și scenarii de film: La capătul liniei, Punct. Și de la capăt, Omul zilei, Damen-Tangou, Second Hand, Șarada.

La capătul liniei (1982) • Regia Dinu Tănase. Cu: Mircea Albulescu, Dan Condurache, Ioana Crăciunescu

1945 – S-a născut Paula Ionescu

12 iulie 1945 – 11 februarie 2018

Actriță; a jucat ani la rând pe scena Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov. A jucat în A douăsprezecea noapte, Cum vă place și Nevestele vesele din Winsor de William Shakespreare, D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, Gâlcevile din Chioggia și Hangița de Carlo Goldoni, Interviu de Ecaterina Oproiu, Trei surori și Pescărușul de A.P. Cehov, Alibi de Ion Băieșu, Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian, Examenul de Jan Pawel Gawlik, Între etaje de Dumitru Solomon, Tango de Slawomir Mrožek, Cameristele de Jean Genet, Elisabeta, din întâmplare o femeie de Dario Fo, Tartuffe de Molière, Gaițele de Al. Kirițescu etc. Timp de doi ani, între 1993–1995 s-a aflat la conducerea Teatrului brașovean.

1948 – Înființarea Bibliotecii Centrale a Universității din București

Prin Decretul nr. 136/12 iulie 1948 pentru înființarea Bibliotecii Centrale a Universității din București, publicat în Monitorul Oficial nr. 160/14 iulie 1948, Biblioteca Fundației Universitare „Carol I” a fost desființată, iar patrimoniul ei a trecut în proprietatea statului. Instituției nou înființate i s-a atribuit statutul de Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București. BCU a devenit, astfel, centrul coordonator al rețelei de biblioteci de facultate a Universității din București.

1951 – S-a născut Petru Bogatu

12 iulie 1951, Sucleia, Slobozia, R. Moldova – 22 martie 2020, Chișinău

Jurnalist, eseist, analist politic și scriitor, de orientare unionistă și prooccidentală, editorialist, profesor universitar. A absolvit Institutul pedagogic din Bălți și Școala de înalte studii politice din Rostov-pe-Don, URSS. A fost unul din fondatorii Frontului Popular, vicepreședinte al FPM, a condus publicația Țara, a fost columnist la cotidianul Ziua (București), editorialist și redactor șef al cotidianului național Flux. Din 2000 a fost profesor la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova, autor de articole, eseuri și studii în materie de jurnalism și teoria comunicării, editorialist la Jurnal de Chișinău, la Radio Vocea Basarabiei. Împreună cu Nicolae Negru a realizat emisiunea Negru și Bogatu la postul Jurnal TV, apoi autor și realizator al emisiunii Cronica lui Bogatu la canalul TV Prime. Între 1995–2000 a fost desemnat cel mai popular jurnalist din Republica Moldova. A fost distins cu Ordinul Republicii în Moldova (2009) și Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor în România (2014).

1956 – S-a născut Paul Ciuci

Paul Csucsi; 12 iulie 1956, Câmpia Turzii

Muzician, vocalist, chitarist și compozitor al formației Compact. A început să cânte la 9 ani, când a primit în dar de la mama sa o chitară. Și-a început cariera muzicală în anii ’70, în grupul Telegraf din Turda, alături de prietenul său din copilărie Aurel Vasilescu (Leluț) – baterist. Formația a câștigat numeroase premii în țară. La finele anilor ‘70, Paul și Leluț au fost remarcați de Teo Peter și Costi Cămărășan, membri ai trupei rock Compact din Cluj, la festivalul Cântarea României. În 1981, după un concert la Mediaș, Paul și Leluț s-au alaturat trupei Compact. În 1983 a apărut primul mare succes al lui Paul, Fata din vis, care a adus notorietatea fromației. A urmat numeroase turnee în țară și străinătate, în Europa și SUA. După mai bine de 30 de ani pe scenă, Paul Ciuci continuă să fie foarte iubit și apreciat de public.

COMPACT – Doare al naibii de tare Muzică, text, chitară, voce: Paul Ciuci

1957 – S-a născut Maria-Eugenia Olaru

Maria-Eugenia Oală; 12 iulie 1957, București

Poetă și prozatoare, alte modalități de exprimare ale sale fiind grafica, ilustrația grafică și ceramica. A fost canotoare de performanță, campioană a României la Canotaj Academic (1974, 1975) și câștigătoare a numeroase alte titluri și premii la concursuri de canotaj-academic interne și internationale (1973–1977). A frecventat numeroase cenacluri literare bucureștene: Cenaclul de Luni, Cenaclul „Ienăchiță Văcărescu”, Cenaclul „Bacovia” și altele. A fost membră fondatoare a Societății Literare și Teologale LOGOS (1990), care a reunit, pentru o nouă democrație și libertate de expresie, atât prestigioși profesori universitari și literați din Universitatea București, cât și înalte personalități teologice ale Bisericii Ortodoxe Române. A fost director fondator al Revistei on-line de literatură creștină, artă digitală și viață creștină Odgon. Volume publicate: Țipătul înstelare sonoră, Cortul de lână, Golgota din vârful creionului. Moonlight – muzica sferelor, Stare lirică de justiție.

1985 – A încetat din viață Alexandru Bidirel (5 decembrie 1918 – 12 iulie 1985)

Rapsod popular instrumentist, virtuoz al viorii din Bucovina.

1986 – A încetat din viață George Calboreanu (3 ianuarie 1896  – 12 iulie 1986)

Mare actor de teatru și film; societar al Teatrului Național din București.

1989 – A încetat din viață Irimie Staicu (1 aprilie 1905 – 12 iulie 1989)

Inginer agronom, agrotehnician; profesor la Facultatea de Agricultură din București și Timișoara, la Facultatea de Biologie a Universității din București și la Institutul Agronomic din București; membru corespondent al Academiei Române.

1995 – A încetat din viață Mircea Cristescu (22 noiembrie 1928 – 12 iulie 1995)

Dirijor, profesor; fondator al Orchestrei Medicilor din București.

1999 – A încetat din viață Mircea Nedelciu (12 noiembrie 1950 – 12 iulie 1999)

Prozator și eseist, considerat a fi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai curentului optzecist și ai postmodernismului în literatura română.

1999 – A încetat din viață Carmen Demea (8 iulie 1959 – 12 iulie 1999)

Poetă; stabilită în Germania.

2003 – S-a lansat versiunea localizată Wikipedia în limba română

Versiunile inițiale ale proiectului ro.wp, pagina principală și primele articole au fost scrise pe 12 iulie 2003. În 15 iulie Bogdan Stăncescu a primit statutul de administrator și a început să traducă interfața din limba engleză. Tot el a făcut primele eforturi de atragere a contribuitorilor, adresându-se prin e-mail mai multor universități și Academiei Române. Aceste demersuri au fost curând remarcate de presă și au avut ca urmare publicarea unor articole de prezentare a Wikipediei.

2004 – A încetat din viață Mioara Avram (4 februarie 1932 – 12 iulie 2004)

Lingvistă, cu un rol esențial în analiza, normarea și popularizarea diferitelor aspecte din gramatica limbii române și ortografiei.

2010 – A încetat din viață Lucia Mureșan (31 ianuarie 1938 – 12 iulie 2010)

Actriță de teatru și film, televiziune și radio; a lecturat timp de mulți ani texte documentare prezentate în emisiunea Teleenciclopedia.

2011 – A încetat din viață Alexandru Gromov (Alexandru Gofman; 22 aprilie 1925 – 12 iulie 2011)

Scriitor de anticipație, jurnalist, publicist, scenarist, redactor, critic de cinema, traducător din Republica Moldova; autor de scrieri științifico-fantastice pentru copii și tineret.

2012 – A încetat din viață Dimitrie Gavrilean (22 octombrie 1942 – 12 Iulie 2012)

Pictor, profesor al Universității de Arte „George Enescu” din Iași, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

2017 – A încetat din viață Liviu Giurgian (26 iulie 1962 – 12 iulie 2017)

Atlet, specializat în probele de garduri (60 mg și 110 mg); a participat la patru ediții ale campionatelor mondiale de atletism și la mai multe ediții ale campionatelor europene.

2020 – A încetat din viață Alexandru Ionescu (24 iunie 1932, Oltenița – 12 iulie 2020)

Biolog; cercetător științific principal la Institutul de Biologie al Academiei Române; profesor universitar; membru al Academiei de Știinte din Illinois și al Academiei de Știinte din New York (SUA) și al Academiei Naționale de Științe Ecologice din Republica Moldova.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită