12 Mai în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Columna lui Traian

 

113 – A fost inaugurată Columna lui Traian

Columna lui Traian, ridicată la Roma, într-un forum nou construit, este unul dintre cele mai importante monumente ale antichității europene și un izvor istoric de o mare ȋnsemnătate. O ilustrare practică a Comentariilor lui Traian și atribuită lui Apollodor din Damasc, monumentul reprezintă o prețioasă cronică vizuală a războiului daco-roman. Columna a fost ridicată atât pentru a comemora victoriile lui Traian, fiind o adevărată istorie gravată în piatră, cât și pentru a servi ca mausoleu (după deces, cenușa împăratului a fost depusă în încăperea de la baza columnei). Columna a fost restaurată ȋn a doua jumătate a secolului al XVI-lea de celebrul arhitect Fontana. Ȋn 1598, din ordinul papei Sixtus al V-lea, ȋn vârful Columnei a fost așezată o statuie de bronz a Sfântului Petru. Inițial, columna avea ȋn vârf o statuie a lui Traian, care ȋnsă dispăruse ȋntre timp. Legenda spune că acest monument a fost salvat de la demolare, de Papa Grigore cel Mare, care ar fi fost atât de mișcat de un relief reprezentându-l pe împaratul Traian ajutând mama unui soldat mort, că l-a implorat pe Dumnezeu să salveze sufletul păgânului Traian din iad, iar Dumnezeu i-ar fi revelat papei că sufletul lui Traian a fost salvat. Zona din jurul coloanei a fost declarată sacră, coloana fiind astfel salvată de la distrugere.

O copie ȋn mărime naturală a Columnei, realizată ȋntre anii 1939–1943, se află expusă din 1972 la Muzeul Național de Istorie a României din București. Cele 124 de episoade care ilustrează războaiele daco–romane, constituie un original act de naștere a poporului român.

1425 – Prima atestare documentară a clucerului în Moldova

Clucerul a fost un dregător din Moldova și Țara Românească din evul mediu, însărcinat cu păstrarea cheilor de la cămările unde se păstrau proviziile. La început a făcut parte dintre marii dregători, membru al sfatului domnesc. Marele clucer se ocupa de aprovizionarea Curții domnești cu grâu, vin și alte alimente necesare. După reforma lui Constantin Mavrocordat din 1739, atribuțiile marelui clucer au fost suprimate, dar acesta a rămas la rang de mare boier și i-a fost plătită leafă în continuare. Și-a păstrat dreptul de a participa la divanul domnesc. Treptat, clucerul a decăzut din rang.

1581 – A fost fondată Universitatea din Cluj

Principele Transilvaniei, Ștefan Báthory a emis la Vilnius, în Lituania, Diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu), confirmată peste un an de Papa Grigore al XIII-lea, care avea rang de Academie.
Colegiul primea clădiri și teren în interiorul zidurilor orașului medieval, mai precis pe Platea Luporum (strada Mihail Kogălniceanu de azi). Primul rector al Colegiului a fost călugărul iezuit de origine poloneză Jacobus Wujek. Limba de predare a Academiei a fost latina și au existat în structură trei facultăți: Teologie, Filosofie și Drept, iar absolvenții căpătau toate gradele, ca la orice altă instituție similară de învățământ din Italia, Franța, Spania sau Germania. Exista un ciclu inferior cu cinci trepte și unul superior cu două trepte. Se predau Gramatica, Retorica, Dialectica, Greaca, Filosofia, Teologia, Istoria, de profesori renumiți ai vremii (Jacobus Witek, Antonio Possevino, Stephanus Arator), care au asigurat un nivel de erudiție de tip european.

1600 – Campania lui Mihai Viteazul în Moldova – Suceava

La 12 mai, Mihai Viteazul a ajuns la Suceava. Documentele consemnează o răscoală a ostașilor moldoveni care, după ce au omorât 400 de poloni, au trecut de partea lui Mihai. Apărătorii Cetății Sucevei i-au deschis porțile și s-au predat fără luptă.

Unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazul, Ioan Kapturi, a fost numit noul pârcălab al cetății. La 25 mai, el a jurat credință, în calitate de pârcălab, noului domnitor. Mihai Viteazul a lăsat în cetate o garnizoană.

1841 – S-a născut Karl Schäffer

12 mai 1841, Beșenova Nouă, Sânandrei, Banat, Ungaria/Dudeștii Noi, Timiș – 19 mai 1912, Timișoara

Învățător, întemeietorul învățământului pentru surzi din Timișoara. A urmat școala primară la Timișoara, liceul la Szeged și Școala Normală de Învățători la Budapesta, luând bacalaureatul cu Diplomă de Merit (1860). În ultimul an de studii (1859–1860), împreună cu ceilalți 35 de colegi, a urmat și cursurile de pedagogie a surzilor ținute la Budapesta de directorul Institutului de Surdomuți din Viena, Alexander Venus, care l-a invitat să predea la institutul din Viena, în anul școlar 1861–1862. Din păcate, la Viena s-a înbolnăvit, fiind nevoit să se reîntoarcă acasă. După o lungă convalescență, în toamna anului 1863 s-a angajat învățător la Școala Elementară din cartierul timișorean Josefin. Vestea că aici se afla un specialist în educarea surzilor s-a răspândit și, în același an, a preluat pentru educare privată primul copil surd, Steiner Moritz, de 7 ani. L-a educat până în 1874, timp în care copilul a absolvit cele 8 clase ale învățământului public, plus o școală profesională de tâmplărie. În perioada 1863–1885 a educat privat un număr de șapte copii surzi. În anul 1885 Primăria a înființat Școala de Surdomuți a orașului Timișoara, care în 1889 și-a format o secție de învățare a meseriilor, iar în 1893 a fost ridicată la rangul de institut. Schäffer a condus această instituție de învățământ până la pensionarea sa, în 1906.

1848 – Programul–legământ Prințipiile noastre pentru reformarea patriei

În data de 12/24 mai 1848, revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania au elaborat, la Brașov, programul în șase puncte intitulat „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”, fiind documentul care sintetiza dezideratele românești. Iată care erau tezele pașoptiștilor moldoveni: „1. Desființarea boierescului și a orice alte dări a lăcuitorilor săteni către proprietari. 2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului șoselelor si a tuturor împovărărilor fără plată către stăpânire. 3. Împroprietărirea lăcuitorilor săteni fără nici un fel de răscumpărare din partea lor. 4. Nimicirea tuturor privilegiilor si, prin urmare, deopotrivă purtare a sarcinilor statului de către tot poporul îndeobște, precum și de o potrivă împărtășire a lui la toate driturile politice si țivile. 5. Întemeierea instituțiilor tării pe toate prințipiile de libertate de egalitate si de frățietate, dezvoltate în toată întinderea lor. 6. Unirea Moldovei si a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc”.

Mai mult: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei (Brașov, mai 1848) [Tipărituri vechi românești]

1863 – Prima adunare generală a Asociației Naționale Arădane pentru Cultură și Conservarea Poporului Român

Asociație regională din Crișana și Banat pentru promovarea culturii românilor, apărută după modelul ASTRA din Sibiu, pe fondul unei conjuncturi politice favorabile, epoca liberalismului în Imperiul Habsburgic. Înființată din 5/17 septembrie 1862, la 30 aprilie/12 mai 1863 a avut loc prima adunare generală la Hotelul Crucea Albă din Arad. Președinte a fost ales episcopul ortodox Procopie Ivașcovici, vicepreședinți, canonicul greco-catolic Mihail Naghi din Lugoj și Gheorghe Popa de Teiuș, ca director prim a fost ales Anton Mocioni, iar ca director secund Sigismund Popovici.

1881 – Conferința națională de unificare a Partidului Național Român de la Sibiu

Partidul Național Român din Banat și Ungaria a fuzionat cu Partidul Național Român din Transilvania, sub numele celui din urmă. Partidul Național Român (PNR, numit și Partida Națională) a fost partidul politic care a reprezentat interesele națiunii române din Transilvania, întregul Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina, în perioada dualismului. Până la conferința de unificare de la Sibiu din 30 aprilie/12 mai–2/14 mai 1881 au activat două partide naționale: PNR din Banat și Ungaria și PNR din Transilvania. Crearea partidului și adoptarea programului său au grupat pentru prima dată toate elementele politice din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, pe baza unei platforme programatice și de acțiune comune. PNR a pus la loc de frunte în programul său necesitatea redobândirii autonomiei Transilvaniei, la care se adăugau dezideratele esențiale: introducerea limbii române în administrație și justiție, numirea de funcționari români în teritoriile locuite de populația majoritară românească, revizuirea legii naționalităților din 1868 etc. PNR a avut un rol important în înfăptuirea actului unirii Transilvaniei cu România și în pregătirea, împreună cu Partidul Social-Democrat din Transilvania, a Adunării Naționale de la Alba Iulia.

1885 – S-a născut Franz Kräuter

12 mai 1885, Vucova, Chevereșu Mare, Timiș, Austro-Ungaria – 21 martie 1969, Freiburg im Breisgau, RFG

Pedagog șvab bănățean, deputat în Parlamentul României, inspector școlar general al școlilor germane din România, deținut politic. A absolvit Liceul Romano-Catolic din Lugoj, după care a studiat la Universitatea din Budapesta, unde a primit titlul de Doctor în Filologie în 1907. Până în 1923 a fost directorul Școlii Pedagogice Catolice Germane (Katholisch-Deutsche Lehrerbildungsanstalt) din cartierul timișorean Fabric, devenită ulterior Liceul Banatia. Sub episcopul Augustin Pacha a fost consilierul Diecezei de Timișoara în chestiuni de învățământ. În 1939 a fost numit inspector general al sistemului școlar german din România. Deoarece nu a dorit să colaboreze cu național-socialiștii, a demisionat în 1940. Politic, a făcut parte din cercul creștin-democrat șvăbesc al Partidului German din România, alături de Kaspar Muth, fondatorul grupării. A fost ales deputat de Timiș-Torontal în 1920, fiind reales de șapte ori, până la instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea în 1938. În 1951 a fost arestat, după Augustin Pacha și Joseph Nischbach, în 1952 fiind condamnat la 25 de ani de închisoare pentru „înaltă trădare și spionaj pentru Vatican”. Și-a executat pedeapsa în închisorile Jilava, Aiud, Ocnele Mari, Pitești și Făgăraș până la eliberarea din motive de sănătate în 1959. La 1 iunie 1959, în urma negocierilor dintre Republica Populară Română și Republica Federală Germania, el împreună cu călugărițele Hildegardis Wulff și Patricia Zimmermann au fost schimbați cu doi spioni români, pe Podul Glienicke din Berlin (Podul spionilor). S-a stabiit în Freiburg im Breisgau din 1959 până la moartea sa.

1897 – S-a născut Emil Serghie

12 mai 1897, Hudești, Botoșani – 5 februarie 1977, București

Poet, ziarist și traducător din literaturile franceză și rusă. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept la Universitatea „AL.I. Cuza” din Iași. A debutat cu un articol în Unirea (1916) și cu versuri în Zorile (1919). A fost redactor la Gândul nostru, Lumea și Dreptatea. A colaborat cu versuri, eseuri, articole diverse și cronici dramatice la Rampa, Adevărul, Teatrul, Lumea, Libertatea etc. A fost director al Teatrului Național din Iași (1933–1937), apoi ziarist la: Jurnalul, Momentul (director, 1945), Revista română din București, preocupat și de traduceri din literatura universală; în 1944 a fost numit director general al teatrelor. A făcut parte din Societatea Ziariștilor Progresiști și din asociația Amicii Iașului. A publicat volumul Poeme (1923) și a tradus din Guy de Maupassant, Emile Zola, Wilkie Collins, Mulud Feraun, Louis Aragon etc.

1909 – S-a născut Anton Golopenția

12 mai 1909, Prigor, Caraș-Severin – 26 mai 1951, închisoarea Văcărești

Sociolog, geopolitician și statistician, unul din fondatorii școlii românești de geopolitică; membru post-mortem (din 2017) al Academiei Române. A fost o personalitate științifică complexă, licențiat în Drept și Filosofie, cu doctoratul obținut în Germania, unde primise o bursă și unde a intrat în contact cu lucrările geopoliticienilor germani. În perioada 1947–1948 a fost director general la Institutul Central de Statistică. A colaborat cu Dimitrie Gusti la elaborarea de studii de sociologie și filozofie. Sub conducerea lui Dimitrie Gusti, a turnat, împreună cu Henri Stahl, filmul sociologic Un sat basarabean – Cornova (1931). A fost unul din membrii fondatori ai revistei Geopolitică și geoistorie. În 1950 a fost arestat pe motive politice, în dosarul Pătrășcanu; a murit, un an și jumătate mai târziu în închisoarea Văcărești.

1916 – S-a născut Constantin Ciopraga

12 mai 1916, Pașcani, Iași – 2 februarie 2009, Iași

Critic și istoric literar, poet, memorialist, profesor universitar, scriitor, membru de onoare (din 1993) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași (1937–1942). A debutat în revista Luminița din Pașcani (1931). A fost profesor la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi“ din Iași, la Liceul mixt din Pașcani, apoi a urmat treptele profesionale la Facultatea de Filologie a Universității din Iași, de la asistent la profesor, apoi șeful catedrei de Literatură română și comparată, rector al Institutului Pedagogic din Suceava, director al revistei Cronica. A colaborat la revistele Curentul literar, Curier ieșean, Viața Basarabiei. Din operele sale: Portrete și reflecții literare, Personalitatea literaturii române, Între Ulysse și Don Quijote, Nisipul, Caietele privitorului tăcut.

1921 – Primul articol al lui Mircea Eliade

Elev la Liceul „Spiru Haret”, Mircea Eliade era pasionat de științele naturii, preferând să studieze plantele și, din regnul animal, insectele, reptilele și batracienii. A trimis către Biblioteca pentru toți un mic volum numit Gâze și gângănii, mai târziu apreciind faptul că nu-i fusese publicată „încercarea” de la 13 ani. Totuși, această pasiune s-a concretizat prin apariția, pe 24 mai 1921, a articolului Dușmanul viermelui de mătase, în Ziarul științelor populare și al călătoriilor nr. 21, sub numele Eliade Gh. Mircea, urmat de articolul Musca albastră a cadavrelor. În același an a câștigat un concurs organizat tot de Ziarul științelor populare și al călătoriilor, cu o scurtă povestire fantastică, Cum am găsit piatra filozofală, adevăratul său debut literar. A abandonat entomologia doi ani mai târziu.

1921 – S-a născut Marin Porumbescu

12 mai 1921, București – 21 octombrie 1994, Constanța

Scriitor, publicist. A urmat studii juridice (1945–1947) și a fost sublocotenent de rezervă în Al Doilea Război Mondial. A fost redactor al revistei de front InterArma, funcționar la Ministerul Comerțului Exterior, ofițer în armată, activist cultural la Casa regionala a creației populare Dobrogea, secretar al Cenaclului „Ovidius”, inițiator și responsabil al Studioului experimental Teatrul de duminică. A debutat cu proză în revista Mugurul a Liceului „Mihai Viteazul” și în Alma mater (1941). A colaborat la Gazeta literară, Luceafărul, Viața Românească, Steaua, Ateneu, România literară, Astra, Familia, Tomis, Tribuna etc. A debutat editorial cu volumul Constanța și împrejurimile ei (reportaj monografic, în colaborare). A fost autor al unor volume de proză scurtă: Ucigașul de papagali, Gușterii și patru pipe, Păsări subterane, Orașul viu.

1922 – Premiera piesei Suflete tari

Suflete tari este prima piesă de teatru a scriitorului Camil Petrescu care a văzut lumina rampei. Premiera a avut loc la Teatrul Național din București, în regia lui Paul Gusty, având în distribuție pe Maria Filotti și George Ciprian. Spectacolul a fost reluat și în stagiunile din următorii doi ani. În 1925, piesa a fost publicată în volum la Editura Casei Școalelor.

Camil Petrescu – Suflete tari Teatru TV • Regia Cornel Todea. Cu: Irina Petrescu, Valeria Seciu, Tamara Crețulescu, Ion Caramitru, Mircea Angelescu, Traian Stănescu, Alexandru Repan, Costel Constantin, Gheorghe Pufulete, Ovidiu Schumacher

1922 – A încetat din viață Alexandru Bogdan-Pitești (13 iunie 1870 – 12 mai 1922)

Om de cultură, poet, eseist, critic de artă, colecționar de artă; a înființat Salonul Independenților și Societatea Ileana.

1925 – S-a născut Emilia Petrescu

12 mai 1925 – 28 octombrie 2003, Mănăstirea Pasărea

Soprană, profesoară universitară. A absolvit Conservatorul din București. A fost membră a Corului Radiodifuziunii Române, prim solistă a Filarmonicii „George Enescu” din București și profesoară la propria clasă de Lied și oratoriu din cadrul Universității Naționale de Muzică. Este considerată una dintre cele mai importante soprane postbelice. „[…] cinci decenii de glorioasă carieră, din 1945 pînă în 1995 […] Concerte memorabile, dirijori de anvergură mondială – G. Weissenborn, Herbert Kegel, J. Jurgens, Igor Markevitch, Erich Bergel, Constantin Silvestri, George Poinar, parteneri de scenă de același calibru, între care dr. Konrad Ameln, Karl Vöterle, Fischer Dieskau, Ionel Pantea” [Grigore Constantinescu – EMILIA PETRESCU. Regina cîntului vocal concertant].

Mozart – Missa în Do „Et incarnatus est”, KV 427 • Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu” din București, Dirijor Constantin Silvestri; cu: soprană Emilia Petrescu, mezzosoprană Elena Cernei, tenor Aurel Alexandrescu, bas Alexandru Voinescu

1928 – S-a născut Florica Holban

12 mai 1928, București – 5 mai 1996, București

Prima femeie operator de imagine din România și regizor de film documentar. A absolvit Școala de Specializare Cinematografică din cadrul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică.în 1951, în prima generație de cineaști. Încă din 1949 lucra ca redactor la Jurnalul de actualități produs de Romfilm și apoi de Studioul „Alexandru Sahia”, iar la absolvirea facultății a fost angajată operator. Timp de zece ani, a filmat peste 500 de subiecte de jurnal. Din 1962 s-a specializat în Regie de film, fiind timp de doi ani asistenta regizorului Mirel Ilieșiu. În 1963 a regizat primul său film documentar, Oameni și măști, după un scenariu scris în colaborare cu Virgil Calotescu, Următorul film, A cui e vina? a fost premiat la Festivalurile de Film de la Leipzig și Mamaia (1965). Pe parcursul următorilor 20 de ani, a semnat regia și scenariul a peste 100 de filme documentare, reportaje, anchete, filme comandă (de protecția muncii, filme reclamă), având o predilecție pentru tematica socială, în special pentru subiecte legate de creșterea și educația copiilor, cărora le este dedicată o mare parte din filmografia sa. Alte documentare ale sale au fost premiate: Copiii… iar copiii (Festivalul de la Mamaia 1966), Noi unde ne jucăm? (Festivalul de Film de la Leipzig 1968), Mi-a spus o vecină (Festivalul de Film de la Oberhausen 1970), Să treacă vara (ACIN 1972). În 1982 i s-a conferit Premiul ACIN pentru întreaga activitate.

1929 – A fost înființat Radio-Clubul Român

Clubul, apărut din inițiativa unor pionieri ai radiofoniei românești: Dragomir Hurmuzescu, Ghron Netta, C. Muller, care contribuiseră esențial și la înființarea Radiodifuziunii, avea ca principal obiectiv răspândirea și organizarea radiofoniei în țară.

1933 – A încetat din viață Jean Bart (Eugeniu P. Botez; 28 noiembrie 1874 – 12 mai 1933)

Scriitor, ofițer naval; autorul primului jurnal de bord și al primei schițe marine din literatura română; membru corespondent al Academiei Române.

1934 – S-a născut Lucian Raicu

Bernard Leibovici, 12 mai 1934, Iași – 22 noiembrie 2006, Paris

Eseist, critic literar și scriitor român stabilit, după 1986, în Franța. A studiat în perioada 1952–1954 la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, apoi la Facultatea de Litere a Universității din București pe care a absolvit-o în 1958. A fost redactor la Viața Românească, Gazeta literară, România literară, precum și la Europa Liberă și Radio France International. A publicat monografii despre Gogol, Liviu Rebreanu, Nicolae Labiș, culegeri de cronici de carte, dar cele mai importante contribuții ale sale rămân eseurile despre mecanismele profunde ale creației: Reflecții asupra spiritului creator, Critica – formă de viață etc.

1934 – S-a născut Zsolt Kerestely

12 mai 1934, Șiclod, Harghita

Compozitor de muzică ușoară, instrumentist și dirijor, membru al Uniunii Compozitorilor. Printre cele mai cunoscute piese ale sale sunt cele intitulate Copacul, interpretată de Aurelian Andreescu, Lumea de dragoste, interpretată de Angela Similea și Tăcutele iubiri, interpretată de Eva Kiss. În 1985 a participat la înregistrările albumului Tainicul vârtej al formației Florian din Transilvania. Pe 25 mai 2009 a fost sărbătorit la Sala Palatului în spectacolul O viață pentru muzică. O primă audiție din acel spectacol a fost El te așteaptă interpretată de Margareta Pâslaru. A fost distins cu Premiul de excelență pentru întreaga activitate profesională la Festivalul Mamaia 2001, Ordinul Meritul cultural în grad de cavaler (2004).

Zsolt Kerestely / Ovidiu Dumitru – Copacul • Angela Gheorghiu

1936 – S-a născut Stela Rădulescu Vinițchi

12 mai 1936

Poetă româno-americană; stabilită, din 1983, în SUA În România a scris și a publicat pentru prima oară poezie și critică literară. A publicat poeme în revistele Astra, Luceafărul, România Literară și Vatra, iar în străinatate în revistele românești Limite (redactată de Virgil Ierunca), Argo (redactată de Alexandru Lungu) și Don Quichote (redactată de Ion Caraion). A obținut un doctorat în filologie la Universitatea din București și deține și un master în Limba franceză la Universitatea Illinois din Chicago. În prezent locuiește în Chicago și predă Limba și Literatura Franceză la Universitatea Northwestern. În România, a publicat volumele de poezie: Între clipă si vreme și Variațiuni pe o umbră. De asemenea este autoarea mai multor volume de poezie publicate în Statele Unite ale Americii și Franța. Scrie în engleză, franceză și română, iar poeziile sale au apărut în Asheville Poetry Review, Pleiades, Luisville Review, Laurel Review, Rhino, Wallace Stevens Journal, Seneca Review etc., Belgia, Luxemburg și România. Ultima ei colecție de poezie, I scrape the window of nothingness – new & selected poems, a fost publicată în 1015.

1938 – S-a născut Dumitru Fărcaș

12 mai 1938, Groșii Băii Mari, Maramureș – 7 august 2018, Cluj-Napoca

Taragotist de muzică populară. A crescut într-o familie cu tradiție muzicală, a urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de Oboi. După absolvirea academiei clujene, a învățat autodidact taragotul, împrumutând unele tehnici din cele specifice oboiului. Și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului Maramureșul din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul Mărțișorul al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu care a obținut numeroase premii naționale și internaționale. A fost distins cu Premiul I al Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților – Helsinki 1962; Discul de aur decernat de Academia „Charles Cros” din Paris, 1972; Laureat al Festivalului Smithsonian Folklive Festival Washington, 1999; Crucea națională Serviciul Credincios cl.III (2002).

Doina

1942 – S-a născut Aurelian Andreescu

12 mai 1942, București – 22 iulie 1986, Constanța

Interpret de muzică ușoară. A debutat la Festivalul Național de Muzică Mamaia, la prima ediție din 1963 cu melodia În tot ce e frumos pe lume de Elly Roman. A fost unul din cei mai curtați interpreți de muzică ușoară de către compozitorii vremii, susținând programe muzicale la cele mai selecte baruri și cluburi de noapte din București și de pe litoral. A lucrat la Teatrul „Constantin Tănase” având turnee în mai multe țări din Europa, precum și în Israel, Cuba, Turcia. A făcut parte din echipa României alături de Aura Urziceanu și Mihaela Mihai care a cucerit Cupa Europei la Concursul de la Knokke, Belgia în anul 1971. În anul 1973 Aurelian Andreescu a reprezentat România la Olimpiada Cântecului de la Atena, cu melodia Alerg printre Stele a compozitorului Radu-Eugeniu Gheorghiu și a deschis recitalul lui Johnny Hallyday. De-a lungul carierei, a înregistrat peste 200 de melodii: Ai trecut iar pe strada mea, Cântă-mi să uit dragostea, Cu cine semeni dumneata?, Dorul, În tot ce e frumos pe lume, Oameni.

Marius Țeicu / Ovidiu Dumitru – Oameni

1945 – Armata Română a încheiat participarea la cel de-al doilea război mondial

După 25 octombrie 1944, când s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan, ostașii români au luptat pentru obținerea victoriei finale asupra Germaniei naziste, în Ungaria, Cehoslovacia și a unor zone din Austria.

Pentru eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei, România a mobilizat aproximativ 567.000 de soldați. Cele mai grele lupte s-au dat în asediul Budapestei și în munții Tatra, soldate cu mari pierderi de vieți omenești. Cele 260 de zile de participare la războiul antihitlerist s-au încheiat la 12 mai 1945, timp în care s-a întărit influența sovietică în România.

1947 – S-a născut Gabriela Omăt

12 mai 1947, Turnu Măgurele – 1 august 2019, București

Editoare, publicistă, istoric literar. A absolvit Facultatea de Limba și literatura română a Universității bucureștene în 1970. A devenit Doctor în Științe Filologice în 2015, cu teza Lupte literare interbelice: Polemici, campanii și controverse asupra canonului literar românesc în secolul XX, deceniile IV–V. A fost redactor la Editura Minerva, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“ al Academiei Române. A colaborat la România literară (unde a debutat în 1969) și la Echinox, Viața românească, Revista de istorie și teorie literară, Caiete critice, Familia, Observator cultural. A realizat antologii din Ion Minulescu – Versuri, Dimitrie Bolintineanu – Poezii, dar partea cea mai importantă a activității sale a fost îngrijirea de ediții: Alexandru Ivasiuc – Cunoaștere de noapte, E. Lovinescu – „Sburătorul”. Agende literare (6 vol.; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru antologii, dicționare și ediții critice, 2001), Memorii. Aqua forte, Mihail Sebastian – Jurnal (1935–1944) (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediții critice, 1996), Hortensia Papadat-Bengescu – Opere, I, II, III, romane. A publicat lucrarea Modernismul literar românesc în date (1880–2000) și texte (1880–1947) (2 vol.).

1949 – S-a născut Anghel Mora

Mihai Diaconescu, 12 mai 1949, Turnu Severin – 18 noiembrie 2000, București

Regizor de film, scenarist, actor, cântăreț folk, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A cântat o perioadă de vreme la Cenaclul Flacăra. A fost directorul agenției de publicitate Lettera. A fost o victimă a mineriadei din 1990. A regizat documentare de lung metraj: Recorduri, lauri, amintiri, Imn pentru primăvara țării, filme artistice: Rezerva la start, Flori de gheață, Kilometrul 36, a scris scenariu de film: Să mori din dragoste de viață și a jucat în Balanța. Scrieri: Misivă între anotimpuri, Geometria iluziei, Oglinzile au două fețe.

Kilometrul 36 (1989) • Regia Anghel Mora. Cu Dan Condurache, Tora Vasilescu, Gheorghe Visu, Mircea Anca, Tudorel Filimon, Ion Besoiu, Medeea Marinescu

1958 – S-a născut Valeriu Mladin

12 mai 1958, Lipova, Arad

Artist vizual, lector în cadrul Universității Naționale de Arte București. S-a format în mediul artistic al Timișoarei anilor ’80 (mediu fertil tuturor fomelor de artă, de la clasică la cea experimentală). Între 1978–1982 a studiat la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj-Napoca, la clasa Virgil Salvanu. A experimentat și expus de-a lungul timpului de la pictură în ulei la performance și de la design la foto-video sau instalație, remarcabile fiind lucrările: Baia, ulei pe pânză, Poliția E cu Noi, Cine A Tras în Noi ?, Este prea mult, Fast Food. În anul 2010 a obținut titlul de Doctor în Arte Vizuale al Universității Naționale de Arte București, cu teza Aspecte ale reprezentării Edenului în artă. În prezent este lector universitar la Catedra de Foto-Video și Procesare Computerizată a Imaginii din cadrul Universității Naționale de Arte București.

Biografie ilustrată: Mladin Valeriu [Artindex]; Valeriu Mladin  [mladinvaleriu.blogspot]

1962 – A încetat din viață Horia Petra-Petrescu (Horia Dumitru Septimiu Petra-Petrescu; 26 octombrie 1884 – 12 mai 1962)

Poet, prozator, autor dramatic și gazetar; membru al delegației române la Conferința de Pace de la Paris (1919).

1966 – S-a născut Petru Birău

Petru-Ilie Birău; 12 mai 1966, Cimpa, Hunedoara – 4 noiembrie 2021

Pictor, scriitor, publicist; membru în Uniunea Artiștilor Plastici din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Asociația Scriitorilor din județul Hunedoara etc. A absolvit Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu, profilul Arte Plastice și Decorative, specializarea Pedagogia Artelor Plastice și Decorative. A obținut titlul de Doctor în Arte vizuale la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte și Design, cu teza Arhetip și expresie artistică în costumul popular românesc – surse în creația proprie. A participat la numeroase expoziții colective și a vernisat expoziții personale la Muzeul satului (1993) și Casa Matei Corvin (1994) în Cluj, Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroșani (1997), Galeria de artă Concordia a Casei de Cultură Hunedoara (1990), Galeria de artă Forma a UAP Deva (2004), sediul Ambasadei României din Paris, Salonul de aur al Palatului Behague (2007), Capelle des Penitents Bleus Narbonne, Casa de Cultură Armissan și sediul Primăriei Gruissan (ultimele trei, împreună cu Linda Bastide), Galeriile municipale de artă Târgu- Jiu (2011) etc.

Biografie ilustrată: Birău Petru-Ilie [Artindex]

1967 – A încetat din viață Liviu Deleanu (Lipe Kligman; 8/21 februarie 1911 – 12 mai 1967)

Poet, publicist; a scris și literatură pentru copii, texe pentru muzică.

1969 – A încetat din viață Ion Bârlea (11 ianuarie 1883 – 12 mai 1969)

Preot, scriitor; culegător de folclor din Maramureș; autorul celei mai bogate și valoroase culegeri de folclor din Maramureș.

1970 – A început a 24-a sesiune a Comitetului de Ajutor Economic Reciproc (CAER)

CAER a fost creat la inițiativa URSS, în 1949, ca răspuns al URSS la Planul Marshall, cu misiunea de a stimula comerțul dintre țările din blocul estic. În realitate, URSS nu a putut oferi țărilor comuniste un ajutor comparabil cu cel acordat de SUA țărilor occidentale, dimpotrivă, a profitat de economiile acestor state. A 24-a sesiune CAER s-a desfășurat la Varșovia, între 12–14 mai; din partea României a participat o delegație condusă de Ion Gheorghe Maurer.

A 24-a sesiune CAER s-a desfășurat la Varșovia, între 12–14 mai; din partea României a participat o delegație condusă de Ion Gheorghe Maurer.

1973 – S-a născut Mirela Oprișor

12 mai 1973, Brașov

Actriță de teatru, televiziune, voce și film. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București în anul 2000, la clasa Florin Zamfirescu. S-a angajat la Teatrul de Comedie după terminarea facultății, jucând în piese ca A douăsprezecea noapte, Chirița of Bârzoieni, Delir în doi, Peste tot acasă, Țara lui Abuliu, All inclusive și Pe o pânză de păianjen. La Teatrul Act din București a jucat în Dumnezeul de a doua zi, Flori, fete, filme sau băieți etc. De asemenea, a apărut în filme pe marele ecran: Fragile, La bani, la cap, la oase, Marți, după Crăciun, Ajutoare umanitare și de TV: Numai iubirea, Las Fierbinți. Pentru rolul Adrianei Hanganu din filmul Marți, după Craciun, regizat de Radu Muntean, a primit și Premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Film de la Sarajevo 2010. Este căsătorită cu actorul și scriitorul Mimi Brănescu și au împreună o fiică.

La bani, la cap, la oase (2010) • Regia Cristian Comeagă. Cu: Ovidiu Niculescu, Zane Jarcu, Grațiela Teohari, Ilie Gâlea, Valentin Teodosiu, Ion Haiduc, Mirela Oprișor, Petre Lupu, Doina Stan

1978 – S-a născut Dragoș Burlacu

12 mai 1978, Bacău

Pictor și grafician. În anul 2002 a absolvit Academia de Artă Luceafărul București și a urmat un master la Universitatea Națională de Artă București. Traiește și lucrează în Bacău și București. La origine, a fost pictor, dar experimentează cu o mulțime de alte tehnici, cum ar fi colajul, grafica și fotografia, creând piese-manifest. A participat la expoziții colective și a vernisat expozitii personale: Trafic, Galeria Alfa Bacău (2002), Insomnia, Galeria Apollo București (2003), 1234…, Galeria Velea Bacău (2004), Insomnia 2, Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu” Bacău (2006), Gloria pictura, Galeria Frunzetti Bacău (2008), Understanding History, Cărturești București (2009), etc.

Biografie ilustrată: Burlacu Dragoș [Artindex]

1992 – România a devenit membră a Pen Club

Abreviere de la Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists, o asociație internațională a scriitorilor, editorilor și traducătorilor, fondată de C.A. Dawson Scott. Primul președinte a fost John Galsworthy. România a aderat la PEN Club în 1992.

1993 – A încetat din viață Ion Banu (16 iunie 1913 – 12 mai 1993)

Filozof și teoretician român de origine evreiască; membru corespondent al Academiei Române.

1995 – A încetat din viață Piști Kovacs (Kovács István/Ștefan Kovacs; 2 octombrie – 12 mai 1995)

Fost fotbalist; antrenorul echipei Steaua București, cu care a câștigat campionatul în 1968 și două cupe ale României.

 

Ziua adolescentului 2024

Marcată, anual, în a doua duminică a lunii mai. Actorul George Mihăiță este cel care a propus, în 1994, Camerei Deputaților și Parlamentului României proiectul de lege privind Ziua adolescentului, care s-a sărbătorit începând cu anul 1997. Cu prilejul sărbătoririi Zilei adolescentului se organizează activități cultural-artistice și sportive și se difuzează, prin mijloace de informare în masă, materiale publicistice vizând problematica fenomenului adolescentin.

 

1999 – A încetat din viață Saul Steinberg (15 iunie 1914 – 12 mai 1999)

Desenator și grafician american de origine română; cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale din revista The New Yorker pentru aproape șase decenii.

2001 – A încetat din viață Cornel Omescu (24 septembrie 1936 – 12 mai 2001)

Prozator, a scris schițe, nuvele, romane.

2008 – A încetat din viață Simion Pop (25 septembrie 1930 – 12 mai 2008)

Scriitor, jurnalist și diplomat; vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România.

2009 – A încetat din viață Petre Mihai Bănărescu (15 septembrie 1921 – 12 mai 2009)

Zoolog și biogeograf specializat în ihtiologie; membru titular al Academiei Române.

2009 – A încetat din viață Margareta Bărbuță (11 februarie 1922 – 12 mai 2009)

Critic de teatru; secretara Secției române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT).

 

Ziua Tatălui în România 2024

Conform Legii 319/13 octombrie 2009 pentru instituirea Zilei mamei şi a Zilei tatălui, ziua tatălui se sărbătorește în a doua duminică a lunii mai. A fost sărbătorită oficial, pentru prima dată în România, în data de 9 mai 2010.

2011 – A încetat din viață Silvia Kaposztai

Silvia Dumitrescu; 1953, Rădăuți – 12 mai 2011, Arad

Atletă, campioană europeană la tir sportiv. A evoluat pentru cluburile UTA Arad şi Steaua Bucureşti. A participat la cinci ediţii ale Campionatelor Europene, unde a obţinut şapte medalii, dintre care trei de aur, trei de argint şi una de bronz. A fost Maestră emerită a sportului.

2013 – Societatea Română de Radiodifuziune a primit înalta decorație Nihil Sine Deo

Acordată în cadrul unei ceremonii oficiale la Palatul Elisabeta în prezența membrilor Casei Regale, „pentru serviciile aduse publicului românesc aflat în lumea întreagă, pentru probitatea, patriotismul și profesionalismul demonstrate în cei 85 de ani de emisie”.

2013 – A încetat din viață Anghel Dumbrăveanu (21 noiembrie 1933 – 12 mai 2013)

Poet, prozator, publicist și traducător al generației anilor ’60.

 

Ziua Națională a Portului Tradițional din România 2024

Sărbătorită în a doua duminică din luna mai, a fost instituită prin Legea nr. 102/7 mai 2015 privind instituirea Zilei Naţionale a Costumului Tradiţional din România, care prevede ca această zi să prilejuiască organizarea de evenimente cultural-artistice, sociale și educative, prin care să „se evidențieze valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiționale specifice fiecărei zone”. De asemenea, mass-media va prezenta materiale referitoare la patrimoniul cultural material și la patrimoniului cultural imaterial la nivel național.

 

2016 – Activarea Scutului american antirachetă de la Deveselu

Ceremonia oficială de certificare a capacității operaționale a sistemului de aparare antiracheta Aegis Ashore (AAMDS) din Romania, a avut loc în prezența Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, oficialități ale statului român, reprezentanți ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, Forțelor Navale ale SUA dislocate în Europa și din cadrul NATO. Scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU și este destinat exclusiv apărării legitime împotriva amenințării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva unui stat anume.

Rusia a criticat puternic lansarea sistemului de apărare antirachetă american din România, denunțând o amenințare directă la securitatea sa și promițând în schimb să își întărească capacitățile militare.

2019 – A început mandatul României în Consiliul Executiv al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC)

Ca organizație de implementare a Convenției privind interzicerea armelor chimice, OIAC reunește 193 de state membre. Consiliul Executiv al OIAC, format din 41 de state, supervizează activitățile Secretariatului Tehnic al Organizației și este responsabil de promovarea implementării eficiente și a respectării Convenției, intrată în vigoare la data de 29 aprilie 1997. Convenția este primul tratat internațional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. Mandatul durează doi ani. Este pentru a cincea oară când România a fost aleasă în forul executiv al Organizației, cel mai recent deținând această poziție în intervalul 2010–2012.

2021 – A încetat din viață Ileana Vulpescu (21 mai 1932 – 12 mai 2021)

Filologă, lexicografă, prozatoare, romancieră și traducătoare; membră a Uniunii Scriitorilor din România.

2021 – A încetat din viață Doru-Victor Rotaru (19 august 1943 – 12 mai 2021)

Artist plastic decorator în sticlă; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

2022 – A încetat din viață Leonida Brezeanu (Leonida Constantin Brezeanu; 28 octombrie 1938 – 12 mai 2022)

Compozitor, etno-muzicolog şi dirijor; membru corespondent al Academiei Americano-Române de Arte și Științe din SUA și Canada.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită