13 Mai în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Elena Caragiani-Stoenescu (13 mai 1887 – 29 martie 1929) – prima femeie aviator din România

 

1476 – A început campania otomană împotriva Moldovei

Strălucita victorie de la Podu Înalt (Vaslui), repurtată de Ștefan cel Mare al Moldovei la 10 ianuarie 1475, nu putea rămâne nepedepsită de sultanul Mehmed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolelui, care, comandând el însuși oastea otomană, a pornit din Adrianopol și a deschis marea campanie împotriva Moldovei. A adus în Moldova forțe evaluate de sursele contemporane între 90.000–150.000 de oameni, plus un contingent de trupe muntene, de 10.000–12.000 de luptători, puși la dispoziție de Laiotă Basarab, trecut de partea otomanilor. În același timp, a poruncit tătarilor să prade Moldova, pentru a slăbi și mai mult apărarea țării. Scopul atacului otoman, susținut și de tătari, era preluarea cetăților Chilia și Cetatea Albă și înlocuirea lui Ștefan cu alt domnitor loial Imperiuliui. Potrivit istoricilor și cercetătorilor, era cea mai mare armată pe care Europa o cunoscuse în toată istoria sa, fiind pentru prima dată când turcii reușeau o coaliție împotriva Moldovei. Ștefan cel Mare a solicitat ajutor militar țărilor creștine ale Europei, dar majoritatea lor au refuzat. Polonia a păstrat neutralitatea, fiind amenințată, la rândul ei, de otomani.

1563 – Primul document cunoscut emis de județul și pârgarii orașului București

Documentul, emis la 13 mai 1563, în timpul domniei lui Petru cel Tânăr, fiul cel mai mare și succesorul lui Mircea Ciobanul, a fost dat de județul (cârmuitorul) Bucureștiului, Necula și de cei 12 pârgari (membrii sfatului de conducere) ai orașului București.

1600 – Campania lui Mihai Viteazul în Moldova – Cetatea Neamțului

Mihai Viteazul a cucerit Cetatea Neamțului, a cărei armată s-a predat fără luptă.

1806 – A încetat din viață Samuil Micu

septembrie 1745, Sadu, Sibiu – 13 mai 1806, Buda, Ungaria

Cărturar iluminist, teolog greco-catolic, istoric, filolog, lexicograf, filozof și traducător, reprezentant de marcă al Școlii Ardelene, nepotul episcopulului Inocențiu Micu-Klein. A studiat la seminarul înfiinţat la Blaj de Petru Pavel Aaron, apoi a studiat Filosofia şi Teologia la Viena. A fost profesor de gimnaziu la Blaj, apoi prefect de studii la Colegiul Sfânta Barbara din Viena, cenzor al cărţilor româneşti apărute la tipografia din Viena. A alcătuit argumentarea istorică pentru memoriul care cerea egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte naţionalităţi din Imperiul Habsburgic, Supplex libellus Valachorum Transilvaniae (Suplică referitoare la libertăţile valahilor din Transilvania) şi a tradus Elementa philosophiae recentioribus usibus iuventutis scholasticae / Elemente de filosofie spre cele mai recente folosinţe pentru tineretul şcolar de Fr.Chr. Baumeister (1771). Ca istoric a scris Istoria, lucrurile şi întâmplările românilor pre scurt (4 vol. manuscrise, 1800–1806). Ca filolog, a lucrat la proiectul Lexiconului de la Buda, cu titlul complet Dictionarium valachico-latinogermanico-hungaricum / Dicţionar valaho-latinogermano-ungar (1825). A tradus o parte din Istoria bisericească a lui Claude Fleury (12 din 20 vol.; 1640–1723). A rămas în manuscris, fiind publicată de A.T. Laurian, Historia Daco-Romanorum sive Valachorum / Istoria daco-romanilor sau valahilor.

1843 – A încetat din viață Christian Flechtenmacher (24 septembrie 1785 – 13 mai 1843)

Jurist sas transilvănean stabilit în Principatul Moldovei; tatăl muzicianului Alexandru Flechtenmacher.

1860 – A fost adoptată Legea instrucției în Armata Principatelor Unite

După actul Unirii, cele două armate ale Principatelor aveau să se contopească, marcând „întâiul pas către unirea definitivă a țărilor surori”. Acțiunea de unificare a început în martie 1859, când au fost dislocate la București două batalioane din Regimentul de muschetari și Bateria de artilerie călăreață din Iași, iar la Iași, un regiment de infanterie din Muntenia. Contopirea celor două armate ale Principatelor s-a materializat prin: numirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza comandantul suprem al forțelor armate române (11/23 octombrie 1859); înființarea Corpului de Stat Major General al Principatelor Unite (12/24 noiembrie 1859) și apoi prin Legea din 13/25 mai 1860 cu privire la principiile și modul de desfășurare a instrucției în Armata Principatelor Unite.

1887 – S-a născut Elena Caragiani-Stoenescu

13 mai 1887, Tecuci – 29 martie 1929, București

Prima femeie aviator din România. În 1913 a luat licența în Drept, devenind una dintre primele femei din România licențiată în științe juridice. Primul său zbor l-a efectuat în 1912, însoțită de Mircea Zorileanu, viitor aviator și de cumnatul său, Andrei Popovici, viitor general de aviație. Brevetul de pilot aviator nr. 1591 din 22 ianuarie 1914 i-a fost eliberat de Federația Aeronautică Internațională la 22 ianuarie 1914, în Franța, după ce a urmat Școala de pilotaj a Ligii Naționale Aeriene de la Băneasa, fondată de prințul George Valentin Bibescu și apoi Școala civilă de aviație din Mourmelon le Grand (Paris, 1913). La acea dată, în lume existau doar 10 femei pilot. Neputând profesa în România, a rămas în Franța. S-a angajat jurnalistă la un cotidian francez și a lucrat ca reporter de război, primul corespondent de război care a realizat reportaje din avion. „Cea mai bună modalitate de a vedea o țară este să o privești prin ochii unei păsări”, spunea în interviurile date ziarelor vremii. A revenit în țară în 1916, când România intrase în război. Nu a putut intra în luptă ca pilot de avion de război, dar a transportat cu avionul materiale sanitare și medicamente, participând și la evacuarea răniților, determinând înființarea aviației sanitare din România mai târziu. A fost infirmieră de Crucea Roșie într-un spital din București. După război s-a căsătorit cu avocatul Virgil Stoenescu, a plecat la Paris și a continuat să fie jurnalistă, devenind celebră pentru reportajele sale din avion. Între 1917–1928 a realizat o serie de reportaje aeriene celebre în țări din Africa si America de Sud. A murit la vârsta de 42 de ani, de tuberculoză. Elena Caragiani este cea care a deschis drumul femeilor în lumea aviației, într-o epocă în care acest domeniu era destinat exclusiv bărbaților.

1889 – S-a născut Ion Trivale

Iosif Netzler; 13 mai 1889, Pitești – 11 noiembrie 1916, Zimnicea (pe front)

Critic literar și traducător. A urmat Facultatea de Literatură și Filozofie la Universitatea din București, secția de Filologie modernă, pe care a terminat-o în 1910, urmată de un stagiu de specializare la Universitatea din Jena. A debutat în 1910, în revista Convorbiri literare, cu un articol despre drama Apus de soare de Barbu Delavrancea. A participat la cel de-al doilea război balcanic, între 23 iunie–27 august 1913, la bătălii în Bulgaria, ca membru al Regimentului 4 Dorobanți Argeș, și la primul război mondial, fiind ucis în luptele care au avut loc în jurul orașului Zimnicea, pe Dunăre, în 11 noiembrie 1916. În ciuda activității restrânse din cauza morții premature, Trivale rămâne unul dintre criticii de elită ai literaturii române. Criticul literar George Călinescu a spus cândva că „dacă Ion Trivale nu ar fi murit atât de tânăr, critica literară românească ar fi arătat astăzi altfel”. A colaborat cu articole de critică la Noua revistă română și Convorbiri literare, publicând un singur volum, Cronici literare (1915), unde și-a expus sistemul său de gândire. De asemenea, a tradus din Mark Twain, Schițe umoristice (1916).

1889 – S-a născut Grigorie Comșa

Gheorghe Comșa; 13 mai 1889, Comana de Sus, Brașov – 25 mai 1935, Arad

Episcop ortodox al Episcopiei Aradului, apreciat orator și „episcop misionar”, membru de onoare (din 1934) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din Budapesta (1915), unde a obținut și Doctoratul în Drept; în paralel, a făcut studii la Facultatea de Teologie catolică din Budapesta, obținând licența în 1921, apoi Doctoratul în Teologie la Facultatea de Teologie din București (1925). A fost diacon la Sibiu, redactor la Telegraful Român, secretar de resort la Președinția Consiliului Dirigent, subdirector, apoi subdirector general în Ministerul Cultelor și Artelor din București și în paralel diacon la biserica Amza, deputat în primul Parlament al României întregite (1920). În 1925 a fost ales episcop la Arad, păstorind până la moarte. A înființat câteva colecții de lucrări teologice moralizatoare: Biblioteca preotului ortodox, Biblioteca creștinului ortodox etc. A fost membru al Societății Scriitorilor Români și al Sindicatului ziariștilor din Banat și în Comitetul Central al Astrei. A publicat peste 75 lucrări (volume de predici și altele).

1894 – S-a nascut Gherman Pântea

13 mai 1894 Zăicani, Bălți, Basarabia, Imperiul Rus/R. Moldova – 3 februarie 1968, București

Militar, jurist și om politic, scriitor. Cu studii militare și licențiat în drept a fost locotenent în Armata Imperială Rusă, translator pentru trupele ruse și române pe frontul român, luând parte la întâlnirile bolșevicilor, împreună cu Ion Buzdugan. A fost decorat cu Ordinul Sfântului Gheorghe. La 27 martie/9 aprilie 1918 a votat pentru unirea Basarabiei cu România. A participat la primul război mondial, fiind ministru (Director general de război și marină, între 11 decembrie 1917 și ziua Marii Uniri) în Guvernul Basarabiei. A fost primar al orașului Chișinău de trei ori (1923, 1927–1928, 1932) și al orașului Odesa (1941–1944). După 1945, autoritățile sovietice l-au acuzat pe nedrept de masacrele și deportările din timpul războiului, în 1952 fiind condamnat la 10 ani de detenție, dar în anul 1955 a fost amnistiat. A murit în circumstanțe misterioase – a căzut mort după ce a băut o ceașcă de cafea într-o cafenea.

1904 – S-a născut Elvira Godeanu

13 mai 1904, București – 3 septembrie 1991, București

Actriță de teatru, film, radio și voce, formată la generația de aur a marilor artiști interbelici. A urmat Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, secția Artă dramatică, la clasa lui Constantin Nottara. A debutat imediat după terminarea studiilor, la numai 21 de ani, la Compania Tantzi Cutava–Mișu Fotino, într-o reluare, Fracul (de Gabor Dregely). Afirmarea a venit cu cel de-al doilea spectacol din stagiunea 1926–1927, când Mișu Fotino a pus în scenă Măiastra fără inimă, adaptarea lui Vasile Voiculescu după Prințesa Turandot de Carlo Gozzi. A jucat pe scena Teatrului „Bulandra” și apoi, din 1929, a Teatrului Național din București, unde avea să interpreteze roluri memorabile. A interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română: Care din ele de Anton Bibescu, Femeia și paiața de Pierre Frondaie, Ispășirea Florentinei de Al. Kirițescu, Elisabeta. Regina Angliei de Ferdinand Bruckner, în ambele jucând alături de Maria Filotti, Troilus și Cressida de Shakespeare, Escu de Tudor Mușatescu, Dama cu camelii după Dumas-fiul, O noapte furtunoasă și O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, Suferințele tânărului Werther de Goethe etc. A jucat și în filme: Maiorul Mura, Ciuleandra, Povara. A fost distinsă cu Ordinul Muncii cl.II (1952) și cu Ordinul Meritul Cultural cl.II (1967) pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice.

O scrisoare pierdută (1953) • Niki Atanasiu, Grigore Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Alexandru Giugaru, Elvira Godeanu, Costache Antoniu, Ion Talianu, Ion Finteșteanu, Radu Beligan

1909 – S-a născut Jany Holt

Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt; 13 mai 1909, București – 26 octombrie 2005, Neuilly-sur-Seine, Franța

Actriță de film, franceză de origine română, care a lucrat în principal în cinematografia franceză. A plecat la Paris în 1926 și, atrasă de teatru, a studiat cu Charles Dullin și Gabrielle Fontan. Alături de Dullin, la teatrul Atelier, s-a afirmat în roIuri mici, dar două piese au lansat-o ca vedetă a scenei pariziene: La créature de Ferdinand Bruckner, și Les innocentes (Children’s Hour) de Lillian Hellman. Deși juca alături de un trio de actrițe valoroase: Marcelle Géniat, Tania Balachova și Yolande Laffont, Jany Holt reușea să treacă pe primul plan. Succesul în teatru a dus imediat și la începerea unei cariere cinematografice. A apărut, între 1931–1995, în 48 de filme și producții de televiziune: Un homme en habit (1931), Le Domino vert, Un grand amour de Beethoven, Le Golem, Le Paradis de Satan, Le Baron fantôme, Les Anges du péché, Le Pays sans étoiles, Docteur Laennec, Gervaise, A Time for Loving – Le temps d’aimer, Target (1985).

Un grand amour de Beethoven Deathbed Scene (1937)

1917 – S-a născut Tudor Greceanu

13 mai 1917, București – 29 decembrie 1994, București

Aviator de elită în timpul celui de al doilea război mondial. Descendent al unor vechi familii de boieri moldoveni, era posesor a șase brevete de pilot (brevet de pilot de război, obținut în școala militară, brevet de pilot de vânătoare, brevet de instructor de zbor, brevet de pilot de bimotoare, brevet de înaltă acrobație, brevet de zbor de noapte și brevet de zbor fără vizibilitate), inclusiv brevetele și insignele de pilot german, italian și american. A avut la activ 6.000 de ore de zbor pe timp de război, realizate în 1.000 de misiuni de luptă, atât în Est, cât și în Vest. În timpul celui de-al doilea război mondial, locotenentul Tudor Greceanu a avut 42 de victorii, doborând 42 de avioane inamice, pentru care a fost răsplătit devenind Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” cl.III. După război, a fost arestat de regimul comunist din România și ținut în închisori cu regim sever ca cea de la Aiud, timp de mai mulți ani. A scăpat de plutonul de execuție, după o evadare spectaculoasă din închisoara Aiud, dar în urma torturilor din detenție i-au fost amputate ambele picioare.

1919 – S-a născut George S. Bărănescu

13 mai 1919, Odobești, Vrancea – 2001, Galați

Inginer, profesor universitar, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române, stabilit în SUA. A fost profesor și rector al Institutului Politehnic București, a întreprins activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă, fiind autor al unor invenții (brevetate în SUA și în alte state industrializate) care includ concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranță la combustibili și emisii poluante reduse. În 1969 i s-a conferit titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România. În 1978 a „fugit” din țară și a ajuns în Statele Unite ale Americii unde a fost profesor la Illinois Institute of Technology și University of Illinois din Chicago. După căderea regimului comunist a revenit în Odobești.

1923 – Alegerea Ostașului Necunoscut

După ce au fost dezgropați zece soldați de pe câmpurile de luptă unde s-au dat marile bătălii din primul răboi mondial și după așezarea lor în zece sicrie, a fost ales unul. Alegerea sicriului cu osemintele Ostașului Necunoscut i-a revenit elevului Amilcar C. Săndulescu, de la Liceul Militar „Dimitrie A. Sturdza” din Craiova, premiant și orfan de război. Solemnitatea alegerii soldatului necunoscut s-a făcut în prezența autorităților, iar orfanul Amilcar a înconjurat cele zece sicrie și s-a oprit în fața celui de-al patrulea, a îngenuncheat și a rostit cuvintele legendare: „Acesta este tatăl meu”. Astfel, sicriul cu numărul 4 a devenit soldatul necunoscut al României, iar celelalte nouă sicrie au fost duse în Cimitirul Eroilor din Mărășești și îngropate cu onoruri militare în ziua de 14 mai.

1924 – S-a născut Iv Martinovici

Iuliu Victor Martinovici; 13 mai 1924 la Ploiești – 24 iunie 2005, Reșița

Poet, prozator și traducător, membru al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor. A urmat studii de drept la București, finalizate la Cluj (1948). A fost jurist la Combinatul Siderurgic Hunedoara. A debutat la Brașov, în Gazeta de Transilvania (1942). A mai publicat în Steaua, Tribuna, Orizont, Argeș, Secolul 20, România literară, Familia etc. În 1966 i-a apărut placheta de debut, Cercul de aur, urmat de Ca să fii stea, Ochii și ploile, Pe sub arcada porții negre, Euridice, Am lăsat graurii să zboare, Albastrul flamingo, Eterna auroră, Spre Delphi, Interviu liric etc. A tradus din Rabindranath Tagore, Cinghiz Aitmatov, din lirica franceză, dar și, în colaborare cu Ileana Hogea-Velișcu, din literatura chineză: Qu Yuan, Cao Xue-Qin. După 1989 s-a stabilit în Germania, continuând să publice poezie în limba română. A primit Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov și Premiul revistei Observer din München (1996).

1927 – S-a născut Gheorghe Vlad

Vlada Gheorghe, 13 mai 1927, Mădulari, Vâlcea – 1992

Dramaturg. A fost ucenic mecanic de avioane și a urmat Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” (1951–1952). A fost inspector cultural, redactor și reporter la Scînteia tineretului, Săteanca, Scînteia. A debutat cu o poezie în ziarul Lupta Ardealului din Cluj (1947) și în dramaturgie cu piesa Îndrăzneala în revista Teatrul (1962, Premiul Uniunii Scriitorilor). A scris teatru inspirat exclusiv din viata satului oltenesc: Punctul culminant, Cocoșul cu două creste, Când aud cucul cântând, Comedie cu olteni, Frumoasele olandeze, publicând volumul Comedii cu olteni. I s-au mai jucat piesele: Chitara dragostei, Lupii de mare, O glumă de doi bani, Picătura de venin etc. A tradus din teatrul rusesc.

1930 – A intrat în vigoare Legea relativă la organizarea Armatei

Publicată în Monitorul Oficial nr. 103/13 mai 1930. Potrivit acesteia „toți cetățenii români, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau religie, datoresc personal serviciul militar, în afara de aceia care cad în cazurile de incapacitate fizică și morală prevazute în prezenta lege”.

1931 – S-a născut Dan Grigorescu

13 mai 1931, București – 15 aprilie 2008, București

Istoric și critic literar și de artă, eseist, anglist, traducător, profesor de literatură comparată, membru titular (din 2004) al Academiei Române. A urmat secția de Filologie germanică a Facultății de Filologie a Universității din București, obținând diploma de licență în Limba și literatura engleză în anul 1954. A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, muzeograf la Muzeul de Artă al RSR și redactor-șef la Editura Meridiane, director al Direcției Artelor în Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. Din 1961 a predat la Catedra de literatură universală și comparată a Facultății de Filologie din București (titularizat profesor în 1990), apoi șeful Catedrei de literatură comparată la Facultatea de Litere din București. În 1969 și-a susținut doctoratul, cu teza Shakespeare în cultura română modernă. A fost detașat ca lector în SUA, unde a ținut cursuri de Istoria și Cultura României și de Literatură comparată la universitățile din Seattle, Portland și Los Angeles, iar între 1971–1974 a fost numit director al Bibliotecii Române din New York. Din scrierile sale: Trei pictori de la 1848, 13 scriitori americani, Cubismul, Direcții în poezia secolului XX, Istoria unei generații pierdute – Expresioniștii, Brâncuși: rădăcinile operei, Înainte și după Columb, La nord de Rio Grande, A History of Romanian Art, Introducere în literatura comparată, Călătoriile domnului Rubens, Columb și insulele zburătoare, Pietrele de la Stonehenge tac, Povestea artelor surori. Introducere în ekphrastică, Dicționarul avangardelor etc.

1937 – S-a născut Eva Sîrbu

13 mai 1937, București – 18 septembrie 2019, București

Critic de film. A scris sute de cronici de film, portrete-interviuri din seria Actorii noștri. A scris texte pentru documentarele realizate la Studioul „Alexandru Sahia”: Să zâmbească toți copii, Școala de la Meri; scenarii de film: Angela merge mai departe, Viața ca un film (documentar 2002), Logodnicii din America. În 1995 i-a apărut volumul Actorii noștri. Interviuri uitate. A fost membră a juriului Caméra d’Or la Cannes, în 1991. A primit Premiul ACIN pentru critică cinematografică (1976), Trofeul UCIN pentru întreaga activitate (2013), Premiul Academic al Uniunii Cineaștilor din România (2017).

Logodnicii din America (2007) • Regia Nicolae Mărgineanu. Cu Maria Ploae, Tamara Crețulescu, Marcel Iureș, Horațiu Mălăele, Monica Ghiuță

1938 – S-a născut Ludovic Spiess

13 mai 1938, Cluj – 29 ianuarie 2006, Drăgănești-Vlașca, Teleorman

Tenor lirico-spint. Tânărul Spiess a descoperit marea muzică târziu, la 18 ani, într-o sală de concert din Brașov. A studiat la Cluj, cu Vasile Corpaci și Ion Mărgineanu, la București, cu Gheorghe Pașcu. După o scurtă perioadă la Ansamblul Armatei și debut la Teatrul Muzical din Brașov, a devenit solist al Teatrului de Operetă din București, unde a cântat în Lăsați-mă să cânt și Lysistrata de Gherase Dendrino, Voievodul țiganilor de Johann Strauss și Țara surâsului de Franz Lehár. A continuat studiile cu Petre Ștefănescu Goangă, din 1964 fiind solist al Operei Române. A câștigat premii internaționale: Marele Premiu la Toulouse (1964), Marele Premiu la Rio de Janeiro (1965), Premiul I la s’Hertogenbosch (1966) și o bursă de studii la Milano. La Opera Română a cântat în Rigoletto, la Opera Română din Cluj și la Toulouse în Samson și Dalila, a cântat la operele din Stuttgart, Wiesbaden, Munchen, Koln, San Francisco, Los Angeles, Buenos Aires și Verona, fiind foarte apreciat. La Salzburg a realizat rolul Dimitri din Boris Godunov de Musorgski cu marele dirijor Herbert von Karajan. A fost Directorul Festivalului Internațional „George Enescu” (1991), Ministru al Culturii (1991–1992), director al Operei Române din București (2001–2005) și Președintele Comitetului Național Român pentru UNICEF. Ca ministru al culturii, a amenajat Castelul Peleș ca muzeu, deschizându-l vizitatorilor, a organizat centre culturale românești la Viena, Budapesta, Veneția și New York.

Giacomo Puccini – Turandot Nessun dorma, Act III • Corul și Orchestra Radio-Televiziunii Române

1939 – S-a născut Sorin Moisescu

13 mai 1939, Cimpulung-Muscel – 6 aprilie 2000

Judecător, procuror. Până în 1990 a fost judecator la CSJ. În noaptea de 21/22 decembrie 1989 s-a aflat, alături de ceilalți revoluționari, în fața Hotelului Intercontinental și a sălii Dalles din Capitală, apoi a participat la evenimentele din fostul CC al PCR. A luat cuvântul de la microfonul instalat în balconul CC, invocând pentru prima dată „necesitatea instaurarii unui stat de drept, cu separarea reală a puterilor”. În 1997 a devenit șef al Departamentului juridic al Președinției, apoi procuror general, devenind președinte al Curții Supreme de Justiție (1998–2000). A fost membru fondator al Ligii Naționale a Luptătorilor din Decembrie 1989 și al Fundației pentru Revoluția din Decembrie 1989.

1940 – S-a născut Mircea Ciobanu

Mircea Sandu; 13 mai 1940, București – 22 aprilie 1996, București

Poet, prozator, editor, traducător și eseist. A făcut studii de Filologie slavă la Iași, terminate la București, în 1964. A debutat cu poezie în revista Tribuna (1959) și editorial cu volumul Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, apărut în 1966. A devenit redactor la Agerpres, apoi la Editura pentru literatură, la Editura Eminescu și la Cartea Românească, încă de la înființarea acesteia (1970). După 1989 a fost redactor-șef la Editura Eminescu, de aici trecând la o editură proprie, Vitruviu. În paralel, a fost purtătorul de cuvânt al Regelui Mihai I  în România. Scrieri: Cartea fiilor, Tăietorul de lemne, Vîntul Ahab, Nimic fără Dumnezeu. Convorbiri cu Mihai I al României, (2 vol.), În fața neamului meu, La capătul puterilor. Însemnări pe Cartea lui Iov.

1942 – S-a născut Bujor Macrin

13 mai 1942, București – 29 martie 2013

Actor de teatru și film și regizor. A absolvit în 1966 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București. Vreme de aproape 45 de ani a îmbogățit scena teatrului „Maria Filotti” din Brăila cu personaje legendare ca: Unchiul Vanea în Tarara-Bumbia după Cehov, Stavru în Chira Chiralina după Panait Istrati, Jupân Dumitrache în O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, Marchizul de Sade în Madame de Sade de Yukio Mishima, George în Cui i-e frică de Virginia Woolf de Edward Albee, Piotr Sorin în Pescărușul de Cehov, Udrea în Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Tatăl în Vânzătorul de iluzii de Mihai Ispirescu. În lunga sa carieră, a fost cunoscut și pe platourile de filmare, jucând în: Cei care plătesc cu viața, A unsprezecea poruncă, Cel mai iubit dintre pământeni, Această lehamite, Legiunea străină etc. A semnat regia mai multor spectacole, dintre care: Vaniușa cel viteaz, adaptare dupa un basm rusesc, Feriți-vă de femeile măritate de Eugene Labiche, Împărăția soarelui de Ion Bălan, Hangița de Carlo Goldoni, Acul cumetrei Gurton de W.Stevenson, Profesorul îndrăgostit de Hermann Bahr.

Cei care plătesc cu viața (1989) • Regia Șerban Marinescu. Cu: Ștefan Iordache, Adrian Pintea, Gheorghe Visu, Marcel Iureș, Ovidiu Ghiniță, Maia Morgenstern, Irina Petrescu, Julieta Szönyi, Valentin Uritescu, Bujor Macrin

1942 – S-a născut Constantin Vaeni

13 mai 1942

Regizor, scenarist și actor. Prima sa legătură cu filmul a avut loc, ca actor, în Dincolo de brazi (1958), regizat de Mircea Drăgan și Mihai Iacob, în adolescență. Ulterior, a absolvit în anul 1969 cursurile de regie de film de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie „I.L.Caragiale”. A debutat ca regizor secund al filmului Printre colinele verzi (1971), regizat de prozatorul Nicolae Breban. A lucrat apoi ca regizor de filme documentare, realizând scurtmetrajele Apoi s-a născut orașul, Suflet din sufletul neamului său, Play-Cupa Davis, Începuturi și Lungul drum al pâinii către casă. A trecut din 1975 la lungmetrajul de ficțiune, realizând Zidul, Buzduganul cu trei peceți, Vacanța tragică, Ancheta, Imposibila iubire, Acasă, Drumeț în calea lupilor etc. După 1989, a fost director al Studioului de Creație Gamma și membru al Consiliului Național al Audiovizualului. A fost distins de ACIN cu Premiul Opera Prima pentru filmul de scurt metraj Apoi s-a născut orașul (1972), cu Premiul pentru film documentar pentru Aproape totul despre grâu (1979) și cu Premiul special al juriului pentru Imposibila iubire (1984).

Ancheta (1980) • Regia Constantin Vaeni. Cu: Mircea Albulescu, Remus Mărgineanu, George Motoi, Silvia Popovici, Ion Caramitru, Gheorghe Cozorici

1945 – S-a născut Ion Oblemenco

13 mai 1945, Corabia, Olt – 1 septembrie 1996, Agadir, Maroc

Fotbalist, care, în ciuda numărului mare de goluri marcate, n-a fost selecționat niciodată în Echipa națională de fotbal a României. A fost poreclit Tunarul din Bănie, pentru eficacitatea sa la marcarea golurilor. A jucat la: Dunărea Corabia, CFR Electroputere Craiova, CS Craiova, Rapid București, Universitatea Craiova (cu care a câștigat Campionatul României în 1973/74, Cupa României în 1976/77), FCM Galați. După ce s-a retras din fotbal a devenit antrenor secund și apoi principal la Universitatea Craiova (a câștigat Campionatul României de două ori).

1946 – Violonistul american Yehudi Menuhin a cântat la București

Sir Yehudi Menuhin a susținut la București, în sala Aro, șase concerte alături de profesorul său, George Enescu în perioada 13–20 mai. Pe 13 și 15 mai, Enescu l-a acompaniat pe Yehudi Menuhin la pian, pe 18 mai au cântat amândoi la vioară, iar concertele din zilele de 14, 17 și 20 mai au fost dirijate de George Enescu.

Johann Sebastian Bach – Concertul dublu de vioară Prima parte • Paris Symphony Orchestra, Dirijor Pierre Monteux, Vioară: Yehudi Menuhin și George Enescu

1946 – S-a născut Ileana Popovici

13 mai 1946, București

Actriță, cântăreață, ilustrator muzical și redactor TV. A absolvit Conservatorul din București, Secția Pedagogică, promoția 1969. Din 1966 a fost ilustrator muzical și realizator la TVR. După ce a avut o relație cu Richard Oschanitzky, unul dintre cei mai apreciați compozitori de muzică de film ai epocii, Ileana Popovici a fost iubita altor doi cineaști celebri: Dan Pița și Sergiu Nicolaescu. A fost căsătorită cu Mihai Tatulici. După 2000 s-a stabilit în Italia. A jucat în filme: Zodia Fecioarei (1967), Reconstituirea, Prea mic pentru un război atât de mare, Filip cel bun, Accident, Pentru patrie, Mihail, cîine de circ, Capcana mercenarilor etc.

Pentru patrie (1978) • Regia Sergiu Nicolaescu. Cu: Amza Pellea, George Constantin, Mircea Albulescu, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Colea Răutu, George Mihăiță, Ileana Popovici, Emil Hossu, Cornel Coman, Horațiu Mălăele

1947 – S-a născut Gigi Căciuleanu

13 mai 1947, București

Dansator, coregraf, creator al teatrului coregrafic, profesor, stabilit în Franța. Este absolvent al Școlii naționale de coregrafie. La vârsta de 14 ani a descoperit dansul contemporan de avangardă sub îndrumarea lui Miriam Răducanu, participând la celebrele Nocturne 9 1/2 din București. Și-a completat studiile de dans academic și coregrafie la Teatrul Bolshoi din Moscova. A devenit solist al Operei Române din București, dansând roluri din repertoriu. În același timp, coregrafii acestui teatru au creat roluri anume pentru el: Zidul și Mandarinul miraculos de Oleg Danovski, Amorul doctor și Un american la Paris de Tilde Urseanu etc. A câștigat premii internaționale: Premiul I de coregrafie la concursul internațional de la Köln (1971, 1972), Premiul I la Concursul Internațional de Coregrafie de la Paris–Bagnolet (1974). A fost angajat de compania Folkwang Ballet din Essen, Germania; împreună cu Rosella Hightower a creat compania Studioul de Dans Contemporan la Grand théâtre de Nancy, care a devenit ulterior Ballets de Lorraine – Danse Contemporaine de France, susținut de către Ministerul Francez de Cultură. Este unul din membrii fondatori al Consiliului Internațional de Dans al UNESCO.

Gigi Căciuleanu – La Vie En Rose

1949 – S-a născut Julieta Szönyi

Julieta Szönyi-Ghica, 13 mai 1949, Timișoara

Actriță de teatru și film. A jucat la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești și la Teatrul Mic din București. Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Adnana din Toate pânzele sus (1976) și Otilia din Felix și Otilia (1971). Alte filme: Ecaterina Teodoroiu, Alo, aterizează străbunica!, Mitică Popescu, Cei care plătesc cu viața.

Toate pânzele sus Episodul 5, Cântecul sirenei

1950 – S-a născut Vladimir Cioroiu

13 mai 1950, Londra, Marea Britanie – 22 martie 2023

Artist plastic în ceramică, sticlă, metal, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala de Arte Decorative București (din 1990). A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Facultatea de Arte Decorative, Departamentul Ceramică, Sticlă, Metal, promoția 1977, la clasa Zoe Băicoianu – Monica Damian – Brici Marcel. În anul 1988 a inițiază și organizat primul Salon Național de Artă în Sticlă, Formă și Lumină la Galeria Orizont, București. Începând cu anul 1980, a expus la toate expozițiile naționale de Arte Decorative și Design, Bienale, Trienale și Quadrienale. A participat la expoziții internaționale: Erfurt (Germania, 1986), Kanazawa (Japonia, 1988), Ebeltoft (Danemarca, 1989), Corning, New York (SUA, 1980), Biot (Franța, 1992), Veneția (Italia, 1999), Oslo (Norvegia, 1998), Alkmaar (Olanda, 2004). A fost distins cu Premiul Salonului Tineretului de Artă Plastică și Decorativă (1986), Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru Artele Focului (2003), Premiul Transparențe la Salonul Sticlei 2017.

Expoziția Amprente – Vladimir Cioroiu https://www.annartgallery.ro/ro/expo/amprente [AnnArt]

1955 – S-a născut Dinu Manolache

13 mai 1955, Rogova, Mehedinți – 3 septembrie 1998, București

Actor de teatru și film, regizor, poet. A absolvit IATC-ul în 1980, în clasa Octavian Cotescu. Ulterior, a lucrat cu mari regizori români precum Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete etc. A jucat la Teatrul Mic în Titanic vals, Mătrăguna, Amurgul burghez, Mitică Popescu, Ca frunza dudului, Maestrul și Margareta. A fost asistent la clasa de Regie Mircea Albulescu, cu piesele Pădurea de William Shakespeare și Bechet. Ultimul teatru în care a regizat a fost Teatrul Mic, cu piesele Trei nopți cu Madox și Desculț în parc. A jucat și în filme: Cine mă strigă?, Fata Morgana, Mult mai de preț e iubirea, Căruța cu mere, Idolul și Ion Anapoda, Desene pe asfalt, Campioana. A scris și poezii păstrate încă în manuscris. A fost căsătorit cu actrița Rodica Negrea, cei doi având o fiică, actrița Ilinca Manolache.

Fata Morgana (1981) • Regia Elefterie Voiculescu. Cu: Dinu Manolache, Diana Lupescu, Elena Sereda, Mihai Pălădescu, Petre Lupu, Mărioara Sterian etc.

1957 – S-a născut Eugeniu Nistor

13 mai 1957, Giuluș–Ogra, Mureș

Filosof și scriitor, cadru didactic universitar, cercetător științific, membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Societății Române de Filosofie. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București. A obținut în 2006 titlul de Doctor în Filosofie, cu lucrarea Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga. A fost profesor în învățământul preuniversitar la școli generale sătești și liceu, referent al Uniunii Scriitorilor, redactor coordonator de reviste culturale și editor. A condus Editura Ardealul, precum și publicațiile Târnava, revistă de filosofie și literatură și Izvoare filosofice. periodic de filosofie și comunicare multiculturală. În prezent este cadru didactic titular la Universitatea „Petru Maior” Târgu-Mureș, Facultatea de Științe și Litere, secția Comunicare și relații publice, unde predă Istoria filosofiei, Logică, Etică și deontologie, Retorică și argumentare, Fundamente ale sistemului mass-media, Introducere în relațiile publice etc. și cercetător științific la Institutul de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române. A scris lucrări de specialitate: Teoria blagiană despre matricea stilistică, Dialoguri în Agora – cu filosofi și scriitori, Elemente de retorică și argumentare, Introducere în filosofia comunicării și a relațiilor publice, cu focalizare pe aspectele de criză, Lucian Blaga – filosof al culturii. Eseuri; poezie: Primăvara pe o bicicletă albastră, Elegii transilvane, Glosele râului, Izgonirea din rai; plachete de versuri pentru copii: Cântă vara la fereastră, Luneta de rouă, Bătălia cu gâscanii, Insula lui Robinson.

1959 – A încetat din viață Emil Hațieganu (9 decembrie 1878 – 13 mai 1959)

Jurist și om politic; membru proeminent al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania și succesorului său, Partidul Național-Țărănesc; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat și deținut la Budapesta și Györ, deținut politic; membru de onoare al Academiei Române.

1964 – A încetat din viață Tompa László (14 decembrie 1883 – 13 mai 1964)

Poet și traducător maghiar din Transilvania.

1964 – A încetat din viață Mircea Ion Savul (3/15 mai 1895 – 13 mai 1964)

Geolog și geochimist; a inițiat primele cercetări de petrologie structurală și de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române.

1968 – S-a născut Oana Sârbu

13 mai 1968, București

Cântăreață de muzică ușoară și actriță de film. În 1985 a câștigat trofeul Steaua fără nume, iar în 1986, Premiul Tinereții la Festivalul Mamaia ’86. Și-a început cariera de actriță cu rolul din filmul Liceenii. A creat o adevărată modă; ani la rând, fetele de liceu s-au tuns precum personajul pe care l-a interpretat în acest film, Dana. A susținut turnee în Statele Unite ale Americii, Germania și Israel. Actualmente joacă la teatrul „Constantin Tănase”. Albume muzicale: Te Iubeam, Lumea basmelor, Un altfel de portret. Alte filme în care a jucat: Vulcanul stins, Extemporal la dirigenție, Liceenii Rock’n’Roll, Liceenii în alertă, Secretul Mariei.

Extemporal la dirigenție (1988) • Ion Caramitru, Tamara Buciuceanu-Botez, Diana Lupescu, Mădălina Pop, Dan Zamfirescu, Adrian Păduraru, Teodora Mareș, Ștefan Bănică Jr, Mihai Constantin, Oana Sârbu, Cosmin Șofron etc.

1974 – A încetat din viață Stephan Roll (Gheorghe Dinu/Dinev; 5 iunie 1903 – 13 mai 1974)

Poet și prozator de origine bulgară; reprezentant al literaturii românești de avangardă.

1979 – Nadia Comăneci – al treilea titlul european absolut consecutiv

La cea de–a XII–a ediție a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga (11–13 mai 1979), Nadia Comăneci a câștigat medalia de aur pentru individual compus, sol, sărituri – performanță unică în istoria competiției.

1979 – A încetat din viață Ileana Sărăroiu (25 septembrie 1936 – 13 mai 1979)

Renumită interpretă de muzică populară, romanțe și muzică ușoară.

1983 – S-a născut Székely János

13 mai 1983, Timișoara

Fost fotbalist care a evoluat pe postul de mijlocaș (dreapta, ofensiv). A jucat la Politehnica Timișoara (cu care a câștigat Campionatul Ligii a II-a 2006–2007), Universitatea Cluj, Oțelul Galați (cu care a cucerit Cupa UEFA Intertoto 2007), Steaua București (cu care a câștigat Cupa României2010–2011), Volga Novgorod, FC Brașov. A avut o singură apariție în Echipa Națională.

1990 – Sfatul Frontului Popular din republica sovietică Moldova și-a declarat adeziunea la Proclamația de la Timișoara

Proclamația de la Timișoara adoptată la 11 martie 1990, a fost un document programatic care anunța că idealurile Revoluției din decembrie 1989 au fost trădate și că revoluția trebuia să continue pe cale pașnică. Mai ales Punctul 8 al proclamației solicita interzicerea, prin lege electorală, a dreptului de a candida la funcții în stat tuturor foștilor activiști și securiști, timp de trei legislaturi. Imediat după redactarea Proclamației au apărut manifestări de adeziune din partea populației și a diferitelor organizații. S-au strâns semnături de adeziune și s-au ținut manifestații de susținere și adeziune în numeroase orașe ale țării, dar și din străinătate: Sfatul Frontului Popular din Moldova, Chișinău; Association of Romanians in Australia; Catherine Trautmann, primar al orașului Strasbourg.

1991 – Regulamentul privind operațiunile curente și transferurile de capital

S-a publicat Regulamentul nr. 1/13 mai 1991 privind operațiunile curente și transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Națională a României, care urma să publice și norme de aplicare. În vigoare de la 13 mai 1991 până la 3 mai 1992.

1990 – S-a născut Esthera Petre

13 mai 1990, București

Fostă atletă, specializată la săritura în înălțime. La Campionatul Mondial de juniori din 2007 de la Ostrava s-a clasat pe locul 5, la Campionatul Mondial de juniori din 2008 de la Bydgoszcz s-a clasat pe locul 6, iar în 2009 a obținut locul 5 la Campionatul European de juniori de la Novi Sad. La Campionatul European de tineret (U23) din 2011 de la Ostrava, a devenit campioană europeană. Cu o săritură de 1,98 m a stabilit un nou record personal, egalând recordul competiției.

1991 – Norme de aplicare a prevederilor referitoare casele de schimb valutar

Au fost publicate în Monitorul Oficial Normele nr. 630/1991 pentru aplicarea prevederilor referitoare la înființarea și funcționarea caselor de schimb valutar, elaborate conform Regulamentului privind operațiunile curente și transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Națională a României.

1997 – A încetat din viață Prințesa Alexandra Caradja (6 aprilie 1920 – 13 mai 1997)

Descendentă directă din familia fostului domnitor al Țării Românești Ion Gh. Caragea; a ajutat în timpul celui de-al doilea război mondial prizonierii americani concentrați în România; plecată din țară în 1948 și stabilită la Paris.

1999 – A încetat din viață Titel Constantinescu (17 februarie 1927 – 13 mai 1999)

Prozator, poet și regizor; a lucrat câteva decenii la Teatrul Radiofonic.

2004 – Carta Albă a securității și apărării naționale

Parlamentul României a aprobat Carta albă a securități și apărării naționale a Guvernului din 13.05.2004, în vigoare de la 16 iunie 2004, document în baza căruia urma a fi elaborată strategia militară a României.

2008 – A încetat din viață Colea Răutu (Nikolai Rutkovski; 28 noiembrie 1912 – 13 mai 2008)

Actor de teatru, film, radio și televiziune, cupletist.

2008 – A încetat din viață Costică Toma (1 ianuarie 1928 – 13 mai 2008)

Fotbalist și antrenor care a jucat pe postul de portar; a jucat pentru CCA, având 16 selecții la echipa națională de fotbal a României.

2009 – A încetat din viață Adrian Tomescu (14 octombrie 1947 – 13 mai 2009)

Pianist și profesor, tatăl violonistului Alexandru Tomescu.

2010 – A încetat din viață Alexandru Sever (Solomon Silberman; 22 ianuarie 1921 – 13 mai 2010)

Prozator și dramaturg de origine evreiască; în anul 1990 a emigrat în Israel, unde a continuat să scrie în limba română.

2010 – A încetat din viață Ioan D. Hăulică (29 octombrie 1924 – 13 mai 2010)

Medic; profesor de Fiziologie la Facultatea de Medicină din Iași; membru titular al Academiei Române.

2011 – A încetat din viață Ovidiu Dumitru (26 iunie 1933 – 13 mai 2011)

Textier, scenarist și realizator de emisiuni TV; unul dintre cei mai vechi colaboratori ai Televiziunii Române.

2012 – A încetat din viață Horia Damian (27 februarie 1922 – 13 mai 2012)

Pictor, sculptor si arhitect francez de origine română; membru de onoare din străinătate al Academiei Române.

2014 – A încetat din viață Mihail Grămescu (16 februarie 1951 – 13 mai 2014)

Scriitor; membru al secției de Proză a Uniunii Scriitorilor din România.

 

Ziua Internațională a Dorului

În 13 mai 2015, România a sărbătorit pentru prima dată Ziua Dorului. Inițiativa le-a aparținut membrilor trupei Vunk, care a vrut să dedice această zi tuturor celor care se simt departe de țară, de cei dragi sau de copilărie.

Mai mult: Ți-e dor de cineva? Azi este Ziua Dorului, o inițiativă a trupei Vunk de Marina Constantinoiu [ediția de dimineață.ro]

Vunk feat. Anastasia – Mi-e dor de tine

 

2019 – A încetat din viață Micaela Ghițescu (18 iulie 1931 – 13 mai 2019)

Traducătoare în și din limba portugheză; deținută a regimului comunist.

2020 – A încetat din viață Dumitru Carabăț (24 noiembrie 1932 – 13 mai 2020)

Scenarist, teoretician de film, autor și profesor, considerat fondatorul școlii românești de scenaristică.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită