13 Martie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Reinstalarea administrației române asupra întregii Transilvanii

 

1458 – Ștefan cel Mare a reînnoit privilegiul brașovenilor

Privilegiul acordat de Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei „tuturor brașovenilor și tuturor negustorilor și întregii Țări a Bârsei”, pe care-l aveau de la Alexandru cel Bun, a dus la dezvoltarea comerțului Moldovei cu Transilvania.

1489 – Prima atestare documentară a armașului în Moldova

Armașul era un dregător din Moldova și Țara Românească în evul mediu, care avea ca atribuție aplicarea pedepselor hotărâte de domnie – aplicarea pedepselor corporale și execuțiilor capitale, dar și paza temnițelor. Subalternii lui se chemau armășei. Marele armaș trebuia să prindă, să întemnițeze și să îi cerceteze pe vinovații de crime: boieri trădători, țărani răzvrătiți, ucigași, tâlhari, hoți. Pe aceștia avea dreptul să-i supună la torturi. El executa pedeapsa cu moartea sau cu mutilarea prin intermediul călăului, dar la porunca domnului trebuia să o execute el însuși.

1620 – A încetat din viață Radu Șerban

? – 13 martie 1620, Viena, Monarhia Habsburgică/Austria

Domnul Țării Românești în octombrie 1601, între iulie 1602–decembrie 1610 și între mai–septembrie 1611. Fiind un presupus descendent al lui Neagoe Basarab, a ajuns mare dregător în timpul domniei lui Mihai Viteazul, având principala reședință la moșia sa din satul Coiani, pe malul Argeșului, la sud de București (azi Mironești, Giurgiu). A deținut dregătoria de mare paharnic. A ajuns pe tronul Țării Românești cu sprijinul marilor boieri Preda, Stroe și Radu Buzescu, al căror unchi după mamă era, și care i-au sprijinit în mod constant domnia. Ca Domnitor, priceput comandant de oști, a continuat politica lui Mihai Viteazul de eliberare a țării de sub turci și de apropiere de Imperiul Habsburgic. A purtat lupte cu turcii, tătarii și cu principii maghiari din Transilvania, Moise Székely și Gabriel Bathory, care erau sprijiniți de Poarta Otomană. S-a stins la Viena, iar împăratul Ferdinand al II-lea a hotărât înmormântarea sa în Catedrala Sf. Ștefan din Viena, privilegiu rezervat familiei imperiale, un omagiu adus luptătorului pentru cauza creștinătății. Ulterior, rămășițele pământești au fost așezate într-un mormânt la Mănăstirea Comana.

1658 – Înalta Poartă i-a mazilit pe cei trei principi ai provinciilor române

Domnul Moldovei, Gheorghe Ștefan, Domnul Țării Românești, Constantin Șerban Basarab și Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy al II-lea, au organizat o coaliție contra Poloniei, în care au atras și Suedia, Brandenburg și cazacii, după care au făcut și o expediție, dar nereușită.

Poarta, temându-se ca această alianță să nu se întoarcă împotriva ei, i-a destituit pe cei trei principi.

1693 – A încetat din viață Constantin Cantemir (8 noiembrie 1612 – 13 martie 1693)

Domnul Moldovei (25 iunie 1685–13 martie 1693), tatăl lui Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir.

1865 – S-a născut Dragomir Hurmuzescu

13 martie 1865, București – 31 mai 1954, București

Fizician și inventator, profesor la Universitatea din Iași și la Universitatea din București, fondatorul învățământului electrotehnic din România, membru fondator al Academiei de Științe din România, membru corespondent (din 1916) al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Științe a Universității București până în 1887, a obținut o bursă pentru continuarea cursurilor la Universitatea Sorbona din Paris unde, în 1890, a devenit licențiat în Fizică absolvind studiile ca șef de promoție. Pe perioada studenției la Paris, a lucrat în laboratorul de la Sorbona, sub îndrumarea unuia dintre profesorii săi, Gabriel Lippman și alături de Maria Sklodowska (cunoscută ca Marie Curie) și Pierre Curie. În această perioadă a fost ales membru al Societății Franceze de Fizică, membru al Comitetului savanților străini din Franța și membru al Societății Fizicienilor Germani. În 1901 a fost înființată Societatea de Științe din Iași, la inițiativa lui Hurmuzescu, realizând experimentele de comunicație prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov. A avut contribuții în domeniile electricității și fizicii razelor X. A inventat dielectrina și a construit electroscopul care-i poartă numele (1894). A pus bazele primului laborator de electricitate din țară, transformat apoi în Școala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iași, prima școală de fizică experimentală. A fost ctitor al radiofoniei românești.

1872 – S-a născut Gheorghe T. Kirileanu

Gheorghe Teodorescu Kirileanu; 13 martie 1872, Holda, Neamț/Suceava – 13 noiembrie 1960, Piatra-Neamț

Cărturar, bibliofil, folclorist și editor, membru de onoare (din 1948) al Academiei Române. Studiile le-a făcut sub patronimicul Teodorescu (după bunicul matern, preotul Teodor Ioanovici). Timp de 1 an a frecventat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Iași, apoi Facultatea de Drept între anii 1896–1900. În anii studenției a adăugat și numele de familie al tatălui (Grigore Chirileanu). Din 1935 s-a stabilit la Piatra-Neamț, în casa anume construită, pentru el. În timpul studiilor a fost secretar al Consiliului inspectorilor școlari și custode la Biblioteca Universitară din Iași, iar după obținerea licenței în drept a lucrat ca magistrat la Iași și Broșteni. A atras atenția asupra risipirii manuscriselor lui Ion Creangă; la îndemnul lui Titu Maiorescu, a devenit cel mai important și longeviv editor al scrierilor lui Creangă și unul din primii editori ai scrierilor politice ale lui Mihai Eminescu. A lucrat în serviciul Casei Regale, responsabil al corespondenței în limba română, bibliotecar al Palatului Regal, precum și colaborator apropiat al Prințului Barbu Știrbey. A fost înlăturat din post în 1930, la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea. În 1956 a donat orașului Piatra Neamț biblioteca sa de circa 30.000 de volume, cu publicații dintre anii 1630–1960. Colecția de manuscrise a fost donată Bibliotecii Academiei Române.

1875 – A încetat din viață Ana Ipătescu

1805, București, Țara Românească – 13 martie 1875, București

Eroină a revoluției de la 1848 din Țara Românească. S-a născut în familia negustorului Atanasie Ghiulerasă, din burghezia incipientă a sfârșitului epocii fanariote. S-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitrie, de care s-a despărțit în 1831. În același an i-a murit tatăl, fiind nevoită să se mărite, din conjunctură, cu Nicolae Ipătescu, funcționar la Departamentul Vistieriilor. Cu acesta, a participat la întâlniri ale societății secrete Frăția, unde i-a cunoscut pe câțiva dintre revoluționarii care vor intra în guvern după izbucnirea revoluției, la 9 iunie 1848. Pe 19 iunie, prin lovitura contrarevoluționară a coloneilor I. Odobescu și I. Solomon, membrii guvernului provizoriu au fost arestați. Inițial, mulțimea a bătut in retragere. „În acel moment de disperare, dinspre Podul Mogoșoaiei năvălește tânăra eroină Anica Ipătescu cu două pistoale in mână. Ea strigă din toate puterile: Moarte trădătorilor! Tineri, curaj, salvați libertatea!” (Allgemeine Osterreichische Zeitung, 20 iunie 1848). Deși dorise să fie îngropată la Mănăstirea Pasărea, până în prezent mormântul său nu a putut fi identificat.

1881 – S-a născut Tony Bulandra

13 martie 1881, Tîrgoviște – 5 aprilie 1943, București

Actor, organizator, director de trupă, animator, director de scenă, personalitate a scenei românești, societar al Teatrului Național București. A absolvit în 1902 Conservatorul de artă dramatică București, sub îndrumarea lui Constantin Nottara și a debutat pe scena Teatrului Național din București în piesa Pygmalion a lui Bengescu-Dabija, în rolul lui Phadael. Cu talentul său ieșit din comun, a cucerit inimile sexului frumos. Femei din întreaga țară, soții de oameni de afaceri plini de bani sau de simpli angajați se înghesuiau să vadă piesele în care juca chipeșul și fermecătorul actor. El însă și-a dat inima unei colege de breaslă. Lucia Sturdza i-a devenit soție la începutul anului 1912. A înființat în 1914 împreună cu aceasta și cu altă actriță celebră, Marioara Voiculescu, Compania dramatică Mărioara Voiculescu-Bulandra, iar în 1924 Compania Bulandra-Maximilian-Storin. A avut apariții sporadice în film: Amor fatal, Dragoste la mănăstire, Trenul fantomă.

Trenul fantoma (1933) • Regia Jean Mihail, cu Gheorghe Storin, Tony Bulandra

1887 – S-a născut Gheorghe Mihail

13/25 martie 1887, Brăila – 31 ianuarie 1982, București

General, participant la ambele razboaie mondiale. A urmat Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București (1905–1907). A participat la campania din Bulgaria din 1913 în fruntea unei companii din Regimentului 34 Infanterie Constanța. În toamna anului 1916, proaspăt maior, s-a distins în luptele de pe Valea Buzăului, fiind rănit la 7 octombrie. Refăcut, s-a întors la comanda unității sale, cu care a participat la bătălia de Mărășești. Batalionul II/Regimentul 34 Infanterie, a rezistat pe poziții și a respins 3 atacuri succesive, câștigând timpul necesar intervenției rezervelor și luând 62 de prizonieri și 2 mitraliere. Pierderile regimentului au fost foarte mari, din rămășițe regimentului s-a organizat un batalion, care a fost pus în subordinea maiorului Gheorghe Mihail. A fost rănit la celalalt picior, dar a ordonat să nu se spună trupei că a fost lovit. Spre seară a fost găsit și evacuat. Pentru faptele sale din timpul celor două zile de lupte a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” și Legiunea de Onoare în grad de Cavaler. A devenit Șef al Marelui Stat Major în 1940; din această calitate, l-a sfătuit pe Regele Carol II să accepte Dictatul de la Viena, deoarece, deși armata era dornică să lupte, dotarea sa lăsa de dorit, iar numărul inamicilor era prea mare (Ungaria și URSS). La venirea lui Ion Antonescu la putere, considerat ca aparținând vechiului regim, a fost trecut în rezervă și i s-a stabilit domiciliul forțat la Sinaia. La 23 august 1944 a fost numit Șef al Marelui Stat Major și a ordonat Armatelor 3 și 4, aflate pe frontul din Moldova, să se retragă pe linia Adjud–Nămoloasa–Focșani–Brăila și să se opună oricărei încercări de dezarmare. Până la 31 august a coordonat lichidarea trupelor germane de pe teritoriul românesc.

1888 – S-a născut Silviu Dragomir

13 martie 1888, Gurasada, Hunedoara – 23 februarie 1962, București

Istoric, om politic, membru titular (din 1928) al Academiei Române. Ca istoric, a avut o orientare eclectică. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde a îndeplinit funcția de secretar. După Unire, a fost, în mai multe rânduri, ministru, între 1937–1940. Este autorul unor importante lucrări despre istoria Europei de Sud-Est, despre legăturile dintre Țările Române în epoca medievală, despre Revoluția de la 1848 din Transilvania, precum și al monografiei despre conducătorul Revoluției de la 1848, din Transilvania, Avram Iancu. După accederea comuniștilor la putere, a fost arestat în iulie 1949 și internat la Sighet din mai 1950 până în 1955. Opere principale: Istoria dezrobirii religioase a Românilor din Ardeal în secolul al XVIII-lea, Vlahii și morlacii, Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu, Avram Iancu, Românii din Transilvania și Unirea cu Biserica Romei.

1891 – S-a născut Felix Aderca

Froim Zeilic Aderca; 13/26 martie 1891, Puiești, Tutova/Vaslui – 12 decembrie 1962, București

Prozator, romancier, poet, dramaturg, estetician, eseist și critic literar, considerat un reprezentant al modernismului literar în cadrul literaturii române. Nu și-a putut încheia studiile, deoarece în 1909 a fost exmatriculat „pentru totdeauna din toate școlile din țară”, după ce în teza sa de sfârșit de an a scris că „apariția creștinismului era una dintre cauzele decăderii Imperiului Roman”. A încercat să debuteze ca poet încă din 1907, dar poeziile pe care le-a trimis revistei Sămănătorul i-au fost returnate, dar alte creații literare au apărut în revista craioveană Ramuri, satelitul provincial al Sămănătorului. În 1910 a publicat eseul politic Naționalism? Libertatea de a ucide. A debutat în dramaturgie cu versiunea tipărită a „paradoxului teatral” Antractul. Ca membru al cercului Sburătorul și prieten apropiat al fondatorului său, Eugen Lovinescu, a promovat ideile inovației literare, cosmopolitismul și arta de dragul artei, reacționând împotriva dezvoltării curentelor tradiționaliste. În calitate de membru al comunității evreiești din România și de critic vocal al antisemitismului, scriitorul a fost persecutat de regimurile fasciste succesive înainte și în timpul celui de-al doilea război mondial. Și-a reluat apoi activitățile de scriitor și de promotor cultural, dar, după ce a eșuat în procesul de adaptare completă a stilului său la cerințele stabilite de regimul comunist, a trăit ultimii săi ani de viață în obscuritate.

Felix Aderca – Cristofor Columb Teatru radiofonic (1958) • Alexandru Critico, Constantin Ramadan, Aglae Metaxa, Ion Talianu, Ovid Brădescu, Sorin Balaban, Nae Roman, Constantin Brezeanu, Sergiu Demetriad etc.

1900 – S-a născut Petre P. Panaitescu

13 martie 1900, Iași – 14 noiembrie 1967, București

Istoric și filolog, membru corespondent (din 1934) al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Litere, secția Istorie, de la Universitatea din București (1918–1922). În 1925 a devenit Doctor în Litere, cu teza Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin – prima monografie despre relațiile româno-polone. A obținut titlul de Doctor Docent în 1961. A fost conferențiar universitar, apoi profesor de Istoria Slavilor la Universitatea din București, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, continuatorul lui Ioan Bogdan în domeniul studiilor de slavistică. A colaborat la elaborarea tratatelor de Istoria României (vol. II, 1962; vol. III, 1964) și de Istoria literaturii române (vol. I, 1964), a fost directorul ziarului Cuvântul al Mișcării Legionare, după reapariția acestuia la 14 octombrie 1940, precum și Rector al Universității București în cadrul Statului Național–Legionar. Dintre scrierile sale: Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Începuturile și biruința scrisului în limba română, Pagini de jurnal: 1921–1927, Nicolae Milescu Spătarul, Mircea cel Bătrân.

1900 – S-a născut Grigore Popiți

13 martie 1900, Pătaș, Caraș-Severin – 15 ianuarie 1980, Timișoara.

Poet si memorialist. A urmat Institutul Pedagogic. A fost profesor la Școala de elevi meseriași CFR din Timișoara. Devenit ofițer activ în 1929, a avansat în grad, în 1947 fiind numit director al Arhivelor Statului din Timișoara. În perioada interbelică s-a implicat activ în organizarea vieții culturale și literare bănățene și participând la înființarea și conducerea Asociației Scriitorilor Români din Banat. A debutat publicistic în 1920, în ziarul Banatul românesc. A colaborat la: Cronica ilustrată (unde a debutat poetic, 1921), Flacăra, Fruncea, Luceafărul, Orizont, Scrisul bănățean, Universul literar, cu poezii originale și traduceri, articole etc. Și-a grupat scrierile poetice în mai multe plachete: Glasul sufletului și al trupului, Cântece din fluier (2 vol.), Dragoste; în 1979 a publicat un volum de memorii, Pe cărările tinereții. Activitatea scriitorului a fost dublată de cea a istoricului, concretizată în mai multe lucrări: Date și documente bănățene, Conspectul arhivelor din Banat etc. A semnat și cu pseudonimul Sebastian Crăciunescu, Gr. Pătășanu.

1902 – S-a născut David Prodan

13 martie 1902, Cioara/Săliștea, Alba – 11 iunie 1992, Cluj

Istoric, bibliotecar, profesor universitar, specialist în istoria Transilvaniei, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Istorie și Geografie din Cluj în 1924 și a obținut titlul de Doctor în Istorie în anul 1938, cu teza Răscoala lui Horea în comitatul Cluj și Turda. A lucrat la Arhivele Statului din Cluj, la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, a fost profesor universitar în perioada 1948–1962 și șef de secție la Institutul de Istorie și Arheologie. La moartea lui Fernand Braudel, David Prodan a fost ales membru al Asociației Istoricilor Americani. Din lucrările sale: Teoria imigrației românilor din Principatele Române în Transilvania în veacul al XVIII-lea, Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, Răscoala lui Horea (2 vol.), Transilvania și iar Transilvania.

1905 – S-a înființat sindicatul strungarilor

La 22 februarie 1905 s-a înființat primul sindicat muncitoresc din România – sindicatul lucrătorilor tâmplari, în frunte cu I.C.Frimu şi Voicu Andreescu-Râureanu, urmat la 13 martie de înfiinţarea sindicatului strungarilor şi la şi 20 martie de cel al lucrătorilor din fabricile de încălţăminte.  Un an mai târziu, numărul sindicatelor pe ramură, cu ziare proprii, a crescut.

1907 – S-a născut Mircea Eliade

28 februarie/13 martie 1907, București – 22 aprilie 1986, Chicago

Prozator, istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor la Universitatea din Chicago, membru post-mortem al Academiei Române (din 1990). Din liceu era interesat de științele naturii și de chimie, ca și de ocultism, citea cu pasiune. A învățat italiana și engleza, în particular persana și ebraica, dar și filosofia. Prima sa scriere, Inamicul viermelui de mătase, a fost publicată în 1921, urmată de Cum am găsit piatra filosofală, apoi volumul său de debut, autobiografic, Romanul Adolescentului Miop. După cultura italiană, filosofia indiană a devenit a doua sa pasiune. Cu o bursă particulară, a studiat limba sanscrită și Yoga cu Surendranath Dasgupta, în Calcutta. În 1933 a căpătat mare popularitate romanul Maitreyi, bazat pe experiența din India și pe date autobiografice. De la mijlocul anilor ’30, Eliade, aparținând de grupul din jurul lui Nae Ionescu, a îmbrățișat ideologia Mișcării Legionare, fiind arestat în timpul unei campanii împotriva Gărzii de Fier; a fost ținut în arest patru luni. Din 1957 s-a stabilit la Chicago, ca profesor de Istorie comparată a Religiilor la Universitatea Loyola, apoi titular al catedrei de Istoria religiilor din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1.200 de articole și recenzii cu o tematică variată, opera sa completă ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite.

Mircea Eliade și redescoperirea sacrului

1910 – A apărut, la București, săptămânalul Facla

Publicație din perioada interbelică din România, cu orientare de centru-stânga și antimonarhică, ce se autodefinea ca o revistă literară, politică, economică și socială, condusă de N.D. Cocea, iar din 1930 de Ion Vinea. În 1923, N.D. Cocea a editat Facla literară. A apărut între 1910–1940, cu întreruperi.

1913 – S-a născut Alexandru Bardieru

13 martie 1913, Nesfoaia, Hotin, Bucovina/Ucraina – 22 septembrie 1994, Botoșani

Preot, prozator, folctorist și publicist. A absolvit Seminarul Teologic (1927–1935), Facultatea de Teologie din Chișinău (1935–1939), apoi a finalizat Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuți (1942–1943), cu examen de capacitate la Religie (1946). În 1938 a fost hirotonisit preot în parohia Rângaci, lângă Hotin, unde a slujit până la ocuparea teritoriului de către Rusia sovietică. S-a refugiat peste Prut, unde a găsit adăpost la Arthur Gorovei. Un timp a slujit în satul Ruși, județul Baia, iar la eliberarea Basarabiei a fost numit la parohia Marșenița-Hotin, din ținutul natal. A mai slujit în parohii din Corabia, Buciumeni, Boroaia, Broscăuți, Botoșani. A fost protopop la Boroaia, Suceava, profesor de religie la Corabia și Fălticeni, iconom stavrofor. Din operele sale: Mreană, mreană năzdrăvană, Păpușa năzdrăvană, Norocel Degețel, Poezii populare din județul Botoșani: cântece bătrânești.

1914 – A încetat din viață Ioan Zaicu (14 septembrie 1868 – 13 martie 1914)

Pictor din Banat cu o intensă activitate artistică, împărțită între pictura de portrete și pictura murală bisericească.

1915 – A încetat din viață Grigore Gabrielescu (13 ianuarie 1859 – 13 martie 1915)

Tenor de faimă internațională; invitat de Giacomo Puccini să cânte rolul titular în premiera mondială a operei sale Edgar.

1916 – S-a născut Cella Dima

13 martie 1916, București – 4 martie 2000, București

Actriță de film, radio, televiziune, scenă și voce. A absolvit, în 1938, Conservatorul din București. S-a afirmat de timpuriu pe scena Teatrului Național din București, fiind o prezență constantă pe această scenă mai bine de 35 de ani. A interpretat rolul Grethe din Suferințele tânărului Werther, continuând apoi să joace zeci de roluri din dramaturgia națională și universală: Ofelia din Hamlet, Farmacista din Copiii pământului de Andrei Corteanu, Beatrice din Mincinosul de Goldoni, Regina din Strigoii de Ibsen, Vanda din Gaițele de Al. Kirițescu, Jacqueline din Fortunio de Musset, Zoe din O scrisoare pierdută, rol interpretat cu brio în cadrul turneului Teatrului Național la Paris (1956). A fost distinsă cu Ordinul Muncii cl.III (1952) și cu Ordinul Meritul Cultural cl.III (1967). A jucat și în filme: Bulevardul „Fluieră Vântu”, Bădăranii, S-a furat o bombă, La patru pași de infinit, Zbor periculos. Autoare a lucrării De la vorbire la elocință.

Bubico după I.L. Caragiale • Cella Dima și Grigore Vasiliu Birlic

1917 – A fost semnat Documentul de la Viena

Documentul prevedea anexarea României la Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în Primul Război Mondial, fiind semnat de către cancelarul Bethmann-Hollweg și ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin.

1918 – Județul Soroca din Basarabia a votat unirea cu România

Consiliul județean (Zemstva) din Soroca a votat în unanimitate, în numele reprezentanților din tot ținutul, trimiterea unei scrisori către Sfatul Țării, prin care și-a manifestat dorința de unire cu România.

1920 – A fost instalat Guvernul Alexandru Averescu (2)

Consiliu de miniștri al Partidului Poporului și Partidului Democrat, prezidat de generalul Alexandru Averescu, la guvernare între 13 martie 1920–13 decembrie 1921. Mizând pe popularitatea exacerbată a generalului Averescu, fruntașul liberal Brătianu i-a acordat sprijinul pentru a veni la putere. Realizările mandatului: reforma financiară din 1921; unificarea monetară; reforma agrară din 1921; legea privind sindicatele profesionale; convenția de alianță defensivă cu Polonia; Tratatul de la Trianon; constituirea Micii Înțelegeri, iar deficiențele: atentatul cu bombă de la Senat; prima grevă generală din istorie (octombrie 1920). La 25 martie 1920, a dizolvat Parlamentul României.

1920 – Legea pentru reforma agrară în Basarabia, în România

Decretul nr. 1.036/1920 de reformă agrară pentru Basarabia, votat de Sfatul Țării la 27 noembrie 1918 și adoptat prin Decretul nr. 3.791/21 decembrie 1918, s-a ratificat cu modificări, intrând în vigoare ca Legea pentru reforma agrară în Basarabia, la 13 martie 1920.

1926 – S-a născut Filofteia Simionescu

13 martie 1926, Lipovăț, Vaslui – 2010, București.

Sculptoriță și ceramistă. A absolvit Institutul de Arte Plastice București, având profesori pe Elly Hette, Constantin Baraschi, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu (1953). A fost căsătorită cu pictorul Vitalie Nereuță. A experimentat numeroase tehnici și materiale – metal (aramă, aluminiu, fier) bătut sau sudat, șamotă. S-a plasat, ca și alți artiști din epocă, într-o zonă de confluență între arte și genuri, unde creativitatea se putea manifesta dincolo de limitările înguste. A participat la expoziții colective: Praga, Moscova – Expoziție de artă românească (1957); Budapesta – Expoziția Internațională a Femeii (1960); Budapesta – Expoziție de artă românească (1963); București, Galeria Apollo (împreună cu Wanda Sachelarie, George Tomaziu, Ervant Nicogosian, Mariana Petrașcu, Iacob Lazăr, 1970); Galeria Nouă – Ipostaze (1973); numeroase expoziții de artă decorativă românească în străinătate. A avut numeroase expoziții personale: București – Sala din Bd. Magheru (1965), Teatrul Giulești (împreună cu Valentina Ghinea Delaport, 1970), Galeria Orizont (împreună cu Vitalie Nereuță, 1973) Artă publică: Munca ceferiștilor (decorație murală în Gara Iași), Pescari (Galați), Ion Andreescu (Constanța) etc.

Biografie ilustrată [Vatra MCP]

1928 – Premiera filmului Maiorul Mura

La cinematograful Capitol din București s-a prezentat filmul românesc de comedie realizat în 1927–1928, în regia lui Ion Timuș. Scenariul l-a scris Jean Georgescu, după o operetă adaptată de Paul Gusty. Producătorii filmului au reușit să obțină concursul gratuit al unor mari nume ale scenei bucureștene: Victor Antonescu, Elvira Godeanu, Jean Georgescu, Gheorghe Timică, Constantin Stăncescu, Nae Tomescu etc., singura peliculă care păstrează prezența pe ecran a actorului Gheorghe Timică. Toate criticile au fost elogioase.

Maiorul Mura

1930 – S-a născut Florin Mihai Petrescu

13 martie 1930, Iași – 3 aprilie 1977, Iași

Poet, critic literar, traducător. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Iași în 1953. A debutat cu versuri: Desen în peniță și Gravura, în 1956 în Iașul literar, unde era redactor. A colaborat cu versuri, traduceri, recenzii și cronici la Ateneu, Familia, Gazeta literară, Luceafărul, Scînteia, Orizont, Viața românească, Tribuna etc. A publicat volume de versuri: Chemarea primăverii, Stele roșii, Perspective, Concert minus unu, Între pământ și stele, Vis și simetrie, La timpul unu, Taina oracolelor, Orhideea de argint, Cioplitor de vise, Cântecul păsării paradisului, Poezii etc. A primit Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1968).

1933 – S-a născut Sergiu Eremia

13 martie 1933, București – 27 august 2009, București

Compozitor și dirijor de fanfară. A început studiile muzicale la Școala militară de muzică din București (1949–1952), continuându-le la Conservatorul București (1953–1958). A debutat ca dirijor de fanfară în București, apoi dirijor, director adjunct artistic, prim dirijor, și director artistic la Ansamblul artistic Doina al armatei, dirijor la Orchestra Ansamblului artistic UTC. A susținut concerte simfonice cu Filarmonicile din țară și spectacole lirico-dramatice la Opera Română din București și a întreprins turnee artistice (ca dirijor) și călătorii de documentare în URSS, Polonia, Bulgaria, RD Germană, Ungaria, Ceholslovacia, Finlanda, Franța, Iugoslavia, China, RF Germania, Spania, RPD Coreană, SUA, Olanda, Cuba, Italia, Egipt, Algeria, Turcia. A compus muzică de teatru: La Datorie, poem muzical-coregrafic pentru cor bărbătesc și orchestră, Cercetașii, poem coregrafic, Pleacă Radu militar, scenetă coregrafică; muzică vocal-simfonică: Deschideți cronicile țării, fresco-suită pentru soliști, cor bărbătesc și orchestră; muzică simfonică: Jocul călușarilor, dans popular, Suită de dansuri moldovenești, Jocuri muntenești; muzică pentru fanfară; muzică de cameră; muzică corală: Două cântece bănățene, prelucrare de folclor pentru soprană, cor bărbătesc și pian (orchestră), Te apăr și te cânt, patria mea!, Străbun meleag înfloritor, Să trăiască-n veci, Marea unire.

Sergiu Eremia – Ostași ai cerului albastru

1935 – S-a născut Liviu Damian

13 martie 1935, Corlăteni, Bălți, România/R. Moldova – 20 iulie 1986, Chișinău

Om de cultură, scriitor, eseist, jurnalist, poet și traducător român din Moldova, reprezentant de marcă al generației anilor ’960. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Chișinău în 1960. A fost redactor-șef adjunct al revistei Nistru, secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1976–1986). A debutat editorial cu placheta de versuri Darul fecioarei (1963), publicând apoi o serie întreagă de volume reprezentative de poezie: Ursitoarele, Sînt verb, De-a baba iarba, Un spic în inimă, Partea noastră de zbor, Altoi pe o tulpină vorbitoare, Inima şi tunetul, Coroana de umbră, Cavaleria de Lăpuşna, Saltul din efemer etc. A pubticat volumele de eseuri Îngînduratele porţi, Pîinea, Dialoguri la marginea oraşului. A tradus din poeziile lui Iustinas Marţinchiavicius, Vladimir Solouhin, Pablo Neruda, Ianis Rițos, Nazîm Hikmet etc. A fost distins cu Premiul „N. Ostrovski” al fostei URSS (1967), a obţinut Premiul de Stat al RSSM (1984), Maestru Emerit al Artei (1985).

1935 – S-a născut Romulus Rusan

13 martie 1935, Alba Iulia – 8 decembrie 2016, București

Scriitor, critic de artă. A absolvit Politehnica din Cluj (Facultatea de Tehnologie Mecanică). A debutat ca scriitor în revista Steaua (1954), cu critică literară. A colaborat la Tribuna, Steaua, Cinema, Luceafărul, România literară, unde a deținut rubrici permanente de critică cinematografică, o parte din ele fiind adunate în volumele La început n-a fost cuvântul (1977) și Arta fără muză (1980). A scris 16 cărți de proză scurtă, proză de călătorie, film, interviuri. A fost coordonatorul cărților Sfârșiți odată cu trecutul negru!, care reprezintă „o trecere în revistă, fugară, dar esențială” a celor 45 de ani de comunism din România. În 2012, a publicat, alături de soția sa, Ana Blandiana, Școala memoriei, a fost coordonatorul lucrării Cartea morților, apărută în 2013, sub egida Academiei Civice, cu ocazia jubileului de 20 de ani al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Cartea reprezintă un dicționar al celor decedați în închisorile, lagărele de muncă, deportările și locurile de domiciliu forțat, incluzând peste 20.000 de victime ale comunismului. A fost fondator al organizației neguvernamentale Alianța Civică, director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, conducând Centrul Internațional Pentru Studiul Comunismului.

1936 – Premiera absolută a operei Oedip 

Tragedie lirică în 4 acte de George Enescu, pe un libret în limba franceză de Edmond Fleg, pornind de la tragediile Oedip rege și Oedip la Colonos scrise de Sofocle. Premiera mondială a avut loc la Opéra Garnier din Paris, sub conducerea lui Philippe Gaubert. În distribuție: André Pernet (Oedip), Marsysa Ferrer (Iocasta), Jeanne Monfort (Sfinxul). Enescu a descris acest eveniment în felul următor: „A fost o seară cu adevărat frumoasă, la care toți au participat cu însuflețire în timp ce eu îmi simțeam inima zvâcnind după atâția ani de speranță și eforturi”. În La Revue Musicale, din martie 1936, Henry Prunière scria: „acest Oedip este atât de plin de muzică, atât de dens, atât de echilibrat, atât de matur, lirismul devine intens, erupe și se revine în plină seninătate într-o atmosferă suverană”. A fost un mare succes.

George Enescu – Oedip Actul I • Corul și orchestra Operei Române București, Dirijor Cornel Trăilescu, Soliști: Elena Cernei, Viorel Ban, Constantin Iliescu, Ioan Hvorov

1936 – S-a născut Alexandra Indrieș

Gloria Barna-Lilin; 13 martie 1936, Oradea – 20 ianuarie 1993, Timișoara

Prozatoare, poetă, eseistă și critic literar. A urmat studii literare la Universitatea din București, pe care a fost nevoită să le întrerupă în decembrie 1956, când a fost arestată, interogată în legătură cu colegul său Paul Goma, arestat din noiembrie pentru solidarizare cu studenții filologi arestați anterior și condamnată pentru „opinii politice neconforme cu ideologia vremii și agitație politică” în timpul revoluției din Ungaria. A fost exmatriculată de la Facultatea de Filologie în ianuarie 1957, în toamnă s-a înscris la Institutul de Pedagogie, de unde a foste exmatriculată în același an. A fost condamnată în septembrie 1958, la 3 ani, pedeapsă majorată la 5 ani. A fost eliberată în 1959 și s-a stabilit la Timișoara. A devenit scriitoare, publicând sub pseudonimul Alexandra Indrieș. Prima apariție publicistică a avut-o în 1954, în Viața Capitalei. A continuat cu colaborări la Scrisul bănățean, la continuatoarea acestei reviste, Orizont și, sporadic, la Limbă și literatură. A debutat editorial în 1973, cu romanul psihologic Saltul în gol. Din 1990, a devenit membră fondatoare a Societății Timișoara, s-a angajat în activitatea de gazetar politic, editorialistă a ziarulului Timișoara. Opere: Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistică a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Sporind a lumii taină. Verbul în poezia lui Lucian Blaga, Două-trei minute, Cutia de chibrituri, Un sertar întredeschis.

1937 – S-a născut Vasile Severin

13 martie 1937

Scenarist, publicist, membru al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău. A activat în calitate de redactor-șef adjunct la revista satirică Chipăruș, redactor-șef la ziarul Moldova Socialistă, redactor-șef la studioul Moldova-film, colaborând și în calitate de scenarist cu studioul. Filmografia: Cuie strîmbe (1978).

1939 – S-a născut Dragomir Horomnea

13 martie 1940, Vlădeni, Botoșani

Prozator și dramaturg. A studiat la Școala de ofițeri activi de infanterie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu și la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași (1962–1967). A fost redactor și șef de secție la revista Viața studențească, redactor la Scînteia tineretului, Munca de partid. A debutat cu versuri în revista Pionierul (1952) și editorial cu volumul de povestiri științifico-fantastice Monștrii lui Prasad, urmat, în același gen, de volumul O sută de ani; autorul a două romane: Cer cuvântul și Drumul Cavalerilor, acesta din urmă retras din circulație din dispoziția Consiliului Culturii și Educației Socialiste, fiind scos și din presă pentru „denigrarea socialismului”. A fost curier la Loto-Pronosport, redactor la ziarul România liberă (neavând drept de semnătură, a folosit pseudonimul Nicolae Păun). I s-au jucat piesele de teatru Cer cuvântul, dramatizare a romanului omonim, și Tren fără întoarcere, a publicat piesa de teatru Audiența și este autorul scenariului filmului de lung metraj Dincolo de orizont.

1941 – A intrat în vigoare decretul pentru mobilizare agricolă

Pentru a putea face față cerințelor Germaniei și propriilor pregătiri militare, dictatura antonesciană, prin Decretul-lege nr. 624 pentru mobilizare agricolă, a introdus și aplicat mobilizarea agricolă, trecând la rechiziționarea, pentru muncile agricole, a tuturor locuitorilor de la sate care nu fuseseră luați la oaste, începând cu vârsta de 12 ani. Autoritățile au impus țăranilor un regim de muncă strict, privind cultura pământului, veghind ca toate activitățile agricole să se desfășoare la timp.

1943 – S-a născut Constantin Năstăsescu

13 martie 1943, Diaconești-Pucioasa, Dâmbovița

Matematician, profesor universitar al Facultății de Matematică de la Universitatea din București, membru corespondent (din 1993) al Academiei Române. A ținut seminarii și cursuri de Algebră și Programare liniară, Teoria categoriilor, Algebra omologică, Teoria mulțimilor, Inele graduate, Algebre Hopf. A fost distins cu premiul „S. Stoilow” al Academiei în 1975. Este autorul a numeroase manuale și culegeri pentru gimnaziu și liceu.

1945 – Reinstalarea administrației române asupra întregii Transilvanii

În prezența Regelui Mihai I, a primului ministru și a altor membri ai guvernului s-a sărbătorit la Cluj, printr-o mare manifestație desfășurată în Piața Libertății, reintegrarea la România a nordului Transilvaniei. În aceeași zi, în sala prefecturii din Cluj s-a ținut ședința solemnă a Consiliului de Miniștri condus de Petru Groza pentru proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte a țării. La eveniment a participat și Andrei Vîșinski, adjunctul ministrului sovietic de externe (să ne fie clar cine-i stăpânul).

Evenimentul a fost consemnat amănunțit în presa vremii: „Clujul, capitala Ardealului, este în mare sărbătoare. Populaţia oraşului şi a satelor a venit în număr impresionant să-l salute pe Regele Ţării, care, pentru prima dată, după cinci ani, păşeşte pe pământul Ardealului de Nord. Drapelul țării și al Națiunilor Unite fâlfâie pe toate instituțiile şi casele particulare. Clujul trăiește una din cele mai mari zile ale lui. La ora 10.30, M.S. Regele Mihai I a descins din vagon, pe peronul gării din Cluj, întâmpinat de patru fete îmbrăcate în costume naționale și un flăcău cu pâine și sare. Primarul Clujului, domnul Tudor Bugnariu, i-a urat bun venit. De la gară, Suveranul a plecat la marea Catedrală ortodoxă. Pe tot parcursul, M.S. Regele a fost îndelung aclamat de populație. I.P.S. Patriarh Nicodim aștepta pe M.S. Regele pe treptele Catedralei. Din zeci de mii de glasuri se înalță un ura! măreț, care salută pe M.S. Regele. I.P.S. Patriarh, urmat de către M.S. Regele, urcă treptele Catedralei. Înaltul ierarh îi prezintă Evanghelia. Suveranul, urmat de cler, intră în biserică. S-a oficiat o impunătoare slujbă religioasă, răspunsurile fiind date de corul Patriarhiei. După slujbă, Suveranul, urmat de înalții demnitari, s-a dus în Piața Libertății, unde s-a desfășurat marea adunare populară. Populația aclamă cu urale nesfârșite. Muzica armatei defilează în fața unei companii de pușcași. M.S. Regele ia loc la tribună, urmat de comandantul corpului VI armată. Muzica intonează Imnul Regal. Mii de steaguri ale națiunilor unite şi placarde cu diferite inscripţii, în care se preamăreşte actul, flutură pe deasupra masei de capete. Strălucesc ochii femeilor, bărbaţilor şi bătrânilor, toate străzile sunt populate de acelaşi sentiment al dorinţei împlinite. Lumea s-a îngrămădit în jurul tribunei, strigând: Trăiască Regele!. Nici cordoanele de soldaţi n-au putut să oprească entuziasmul mulţimii, care voia să fie cât mai aproape de Suveran” [Din reportajul publicat în ziarul Universul, 15 martie 1945].

1952 – S-a născut Florin Șlapac

13 martie 1952, Constanța – 12 martie 2014, Constanța

Prozator, poet, traducător. A debutat cu poezia Zări Albastre în revista liceului Mircea cel Bătrân din Constanța (1968). A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, secția Filologie-Engleză (1974). A fost redactor la Editura Pontica, la revista literară Tomis și la Editura Paralela 45, redactor-șef al revistei-caiet de literatură Amphion din Constanța și a colaborat la: Luceafărul, România Literară, Vatra, Euphorion, Orizont, Tribuna, Familia, Dialog, Contrapunct, Tomis, Observator Cultural, Convorbiri Literare, Ateneu și Archenoah (München, Germania). În presa literară a debutat cu versuri în 1972, în revista Amfiteatru, iar cu proză în revista Tribuna (1984). Debutul editorial cu romanul Matei și Eva a fost precedat de apariția în volumul colectiv Caiet de Poezie. A publicat poezie, antologie, manuale școlare.

1952 – S-a născut Cristian Hadji-Culea

Cristian-Valeriu Hadji-Culea; 13 martie 1952, București

Regizor de teatru. A absolvit cursurile Facultăţii de Teatru a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, secţia Regie teatru, în 1976. A fost angajat, ca şef de promoţie, la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi. A montat spectacole la Teatrul Național din Iași, Teatrul Mic, Teatrul Giulești și Teatrul „Bulandra” din București, Teatrul Național din Craiova, Teatrul Național din Cluj, Teatrul Național din Târgu Mureș, Teatrul German din Timișoara, Teatrul de Nord din Satu Mare, Teatrul „Alexandru Davilla” Pitești etc. A fost profesor la catedra de Regie teatru a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică. Între 1998–2002 a fost Președinte-Director General al Televiziunii Române. Din 2006 este directorul Teatrului National „Vasile Alecsandri” din Iași.

Punct și de la capăt: Discuții cu Cristian Hadji-Culea și Petru Hadârcă

1962 – S-a născut Ana Guțu

13 martie 1962, Alexandru Ioan Cuza, Cahul, R. Moldova

Traducătoare, lingvistă, profesoară universitară, politiciană din Republica Moldova. În 1984 a absolvit cu mențiune Facultatea de Limbi străine, specialitatea Limbă și literatură franceză, la Universitatea de Stat din Moldova (USM), obținând titlul de Doctor în Filologie Romanică, cu teza Aspectul sistemic și funcțional al antonimelor (în baza operelor literare franceze. A urmat o carieră didactică, fiind lector la Institutul pedagogic „T.G. Șevcenko”, Tiraspol, profesoară de Limbă franceză la Școala rusă nr. 2, Tiraspol, lector la Universitatea Agrară din Moldova, lector superior la ASEM, lector superior, conferențiar, șefa catedrei Limbă și literatură franceză, director departament, decan, vicerector, prim-vicerector la ULIM. Politic, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2009–2014), secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României (din 2020).

1967 – S-a născut Mihai Iordache

13 martie 1967, București

Saxofonist de jazz, compozitor și producător muzical. Autodidact în studiul mai multor instrumente muzicale, primul său instrument a fost un blockflöte, cu care a debutat în 1986 la un jam session la Festivalul de Jazz de la Costinești, unde l-a cunoscut pe pianistul Harry Tavitian, cu al cărui grup, Creativ, a colaborat. A studiat saxofonul cu Garbis Dedeian, colaborând cu formația de rock Timpuri Noi, cu Blues Community al lui Harry Tavitian, cu grupul rock Sarmalele Reci, pentru care a compus: Țara Te Vrea Prost, N-ai Nimic Pe Sub Tricou, Violeta, Domnu’ Popa, Omul Fără Nume, Prostia La Putere, Campion De Biliard, Maniac, cu Ada Milea, cu noua formație de ethno-jazz Orient Express a lui Harry Tavitian, a format grupul Outer Space Five, schimbat în 2003 în Iordache, cu care a lansat primul album, Friday – featuring Tom Smith. Au urmat albumele Dissipatin, One Life Left, Garden Beast. Din 2003 este saxofonist al grupului de rock alternativ Kumm, alături de care a înregistrat albumele Angels & Clowns, Different Parties, Far From Telescopes, A Mysterious Place Called Somewhere.

Grupul Iordache – Triangle

1976 – A încetat din viață Alexandru Colfescu (10 noiembrie 1899 – 13 martie 1976)

Magistrat, publicist, solist vocal, violonist și interpret de romanțe; primar al Alexandriei; prefect de Teleorman.

1976 – A încetat din viață Sergiu Dan (Isidor Sergiu Rottman; 29 decembrie 1903 – 13 martie 1976)

Prozator, publicist și traducător, romancier cu o îndelungată activitate literară.

1976 – A încetat din viață Dan Constantinescu (6 februarie 1921 –13 martie 1997)

Poet și traducător; a scris sub pseudonimul Dan Nicoară; a tradus integral Rainer Maria Rilke, din Oskar Pastior și din lirica niponă.

1977 – Primului episod al serialului Toate pînzele sus

Toate pînzele sus este un serial de televiziune al Televiziunii Naționale Române (TVR), o adaptare cinematografică după romanul cu același nume, Toate pînzele sus!, al scriitorului Radu Tudoran, produs între 1975–1977. Din distribuție, Ion Besoiu, Sebastian Papaiani, Ilarion Ciobanu, Jean Constantin, Cristian Șofron, Julieta Szönyi.

Toate pânzele sus – Episodul 1 – Speranța

1979 – A încetat din viață Scarlat Longhin (12 august 1899 – 13 martie 1979)

General; medic militar dermatolog; profesor la Universitatea din București; membru corespondent al Academiei Române.

1980 – S-a născut Lucian Sânmărtean

Lucian Iulian Sănmărtean; 13 martie 1980, Bistrița

Fotbalist retras din activitate, care a jucat în postul de mijlocaș. A debutat în fotbalul profesionist la echipa Gloria Bistrița în sezonul 1998–1999. A mai jucat pentru Panathinaikos FC, și pentru FC Utrecht, FC Vaslui, Steaua București, fiind considerat un bun pasator și dribleur. A jucat trei meciuri la națională pe când activa la Gloria Bistrița, urmând a fi chemat din nou după opt ani. Considerat de antrenorul Ioan Ovidiu Sabău drept cel mai talentat jucător român de la Hagi încoace, dar cariera sa a fost marcată de accidentări care i-au oprit ascensiunea în fotbalul mare, astfel că a atins apogeul carierei abia la 34 de ani, puțin înainte de a se retrage.

1983 – S-a născut Dan Lupu

13 martie 1983, Botoșani

Actor de teatru și film. A urmat Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, pe care absolvit-o în 2006. Primul rol din cariera sa, Ivan Vasilevici din Cerere în căsătorie de Cehov (2002) i-a adus și primul premiu pentru Interpretare Masculină pe scena Festivalului Lyceum din Botoșani. În ultimii ani, s-a implicat în diverse proiecte de teatru, filme de scurt și mediu-metraj, proiecte de televiziune, prezentare de evenimente și chiar activități regizorale. A jucat și în film: Pacienta, Eu si Narcis, Claudiu și crapii, Uniți, salvăm.

Claudiu și crapii Film scurt, 2013

1989 – S-a născut Răzvan Ochiroșii

13 martie 1989, Galați

Fotbalist care joacă în postul de mijlocaș stânga. A început fotbalul la Steaua Dunării Galați, jucând apoi la Steaua București, cu care a debutat în prima ligă în 2006 și cu care a câștigat campionatul în sezonul 2005–2006, Supercupa României (2006), FC Oțelul Galați, în prezent la Club Deportivo Guijuelo. A jucat și la echipa națională (2006–2010).

1995 – Relații diplomatice România – Regatul Arabiei Saudite

România și Regatul Arabiei Saudite au stabilit relații diplomatice la rang de ambasadă la 13 martie 1995. Ambasada României la Riad a fost deschisă în octombrie 1996, iar cea a Regatului Arabiei Saudite la București în anul 2002.

1996 – A încetat din viață Valerian Zaharia (Vasile Zaharia; 6 noiembrie 1905 – 13 martie 1996)

Cleric al Bisericii Ortodoxe Române, care a îndeplinit funcția de episcop al Oradiei (1951–1969).

1997 – S-a constituit instituția Avocatul Poporului

A fost adoptată Legea nr. 35/13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, promulgată la 17 martie 1997. A intrat în vigoare de la 20 martie 1997, fiind menită să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor de eventualele abuzuri venite din partea administrației publice.

1997 – A încetat din viață Beate Fredanov (Beate Friedmann; 11 mai 1913 – 13 martie 1997)

Actriță de teatru și film; profesoară de Actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică; a jucat la Teatrul Municipal; împreună cu Alexandru Finți și Maria Sandu a înființat, la Teatrul Barașeum secția în limba română.

1998 – A încetat din viață Francisc Păcurariu (1 ianuarie 1920 – 13 martie 1997)

Prozator, eseist, traducător și poet.

2002 – Ratificarea statutului Curții Penale Internaționale

România a semnat statutul la 7 iulie 1999 și l-a ratificat prin Legea nr. 111/13 martie 2002 pentru ratificarea Statutului Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998.

2008 – Legea votului uninominal

Legea nr. 35/13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali a fost adoptată de Parlamentul României, la 13 martie 2008, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 196/13 martie 2008.

2009 – Primul zbor din România al unei femei pilot pe un avion supersonic

La Bacău, Sublocotenent Simona Măierean a pilotat un MIG–21 Lancer, alături de instructorul capitan comandor Ion David.

2010 – A încetat din viață Michaela Tonitza Iordache (9 noiembrie 1942 – 13 martie 2010)

Teatrolog, profesoară universitară; director al Teatrelor Mic și Țăndărică; nepoata pictorului Nicolae Toniza și soția actorului Ștefan Iordache.

2014 – A încetat din viață Aureliu Manea (4 februarie 1945 – 13 martie 2014)

Regizor de teatru, actor, eseist, dramaturg și prozator.

2015 – A încetat din viață Maria Vicol (Maria Taitiș, 17 octombrie 1935 – 13 martie 2015)

Scrimeră specializată pe floretă; antrenoare de scrimă și arbitru internațional de floretă.

2016 – A încetat din viață Neonil Ștefan (21 octombrie 1922 – 13 martie 2016)

Arhimandrit ortodox, stareț al Mănăstirii Frăsinei (Vâlcea), mare duhovnic al zilelor noastre.

2016 – A încetat din viață Lendvay Éva (Szemlér Éva; 24 aprilie 1935 – 13 martie 2016)

Poetă, traducătoare, prozatoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov din 1971; membră a Uniunii Scriitorilor Maghiari din Budapesta din 1992.

2019 – Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume

Laserul ELI-NP de la Măgurele, parte a Proiectului european ELI, a devenit cel mai puternic sistem laser realizat vreodată, atingând o putere de 10 Petawatt. Proiectul, în valoare de 311 milioane de euro, a început în 2013 și a devenit funcțional în 2019.

2020 – A încetat din viață Constantin Lambă (20 iulie 1933 – 13 martie 2020)

Jurnalist, corespondent principal al Radiodifuziunii Române în Dobrogea, peste 40 de ani; membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

2020 – A încetat din viață Carmen Galin (14 martie 1946, Iași – 13 martie 2020)

Actriță de teatru și film; a jucat pe scenă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul Național din Cluj, Teatrul Mic și Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București; asistent universitar la IATC

2020 – A încetat din viață Miki Alexandrescu (Dan Alexandrescu; 5 decembrie 1951 – 13 martie 2020)

Jurnalist și comentator sportiv, cunoscut mai ales pentru prezentarea curselor de Formula 1.

2020 – A încetat din viață Gheorghe Iacob (5 septembrie 1925 – 13 martie 2020)

Pictor, sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Pictură București.

2021 – A încetat din viață Mihai Ilie (8 februarie 1944 – 13 martie 2021)

Jurnalist, director general adjunct al SRR.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită