16 Aprilie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Gala Galaction (16 aprilie 1879 – 8 martie 1961)

 

1204 – Scrisoarea papei Inocențiu al III-lea adresată episcopului catolic de Oradea, Simion

Suveranul Pontif îi cerea episcopului să cerceteze unele mânăstiri „grecești” din dioceza sa, care se găseau, după spusele sale, într-o stare accentuată de decadență, pricinuită de neglijența „episcopilor diocezani” și a „grecilor” înșiși, care sunt „foarte stricați”. Remediul propus de papă era acela al înființării unui episcopat pentru acești credincioși, „din sânul acelorași greci”, care urma să fie supus direct autorității pontificale. Este mai mult decât sigur că cei denumiți de către papă „greci“ erau, în realitate, români ortodocși, ceea ce demonstrează existența unor forme de organizare politică destul de puternice și bine consolidate pentru a avea un episcop.

1499 – Tratatul de pace moldo-polon

Încheiat între Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare și regele polon Ioan I Albert, prin mijlocirea regelui Ungariei Vladislav al II-lea. După campania polonă împotriva Moldovei (august-octombrie 1497), Ștefan cel Mare a pornit o campanie de pedepsire (iunie 1498) a atacului asupra Moldovei. Oastea moldoveană a cucerit și ars cetățile Trembowla, Buciaci și Podhaeț, mergând apoi până la Lvov și peste Nistru, în Pocuția. Tratatul de pace confirma egalitatea deplină a ambelor state, prevăzîndu-se că ele își vor acorda ajutor în caz de primejdie. În forma sa definitivă tratatul s-a semnat la Hârlău la 10 iulie 1499.

1784 – Limba germană a fost declarată limbă oficială în Transilvania

Din 1711, controlul austriac al împăratului Joseph al II-lea (1780–1790) a fost stabilit definitv asupra Ungariei și Transilvaniei, Habsburgii cumulând funcția de principi ai Transilvaniei și numind în Transilvania guvernatori proprii. Transformarea Transilvaniei din principat în mare principat în anul (1765) a fost mai mult un gest formal.

1787 – A încetat din viață Moise Dragoș (1 septembrie 1726 – 16 aprilie 1787)

Primul episcop român unit al Eparhiei de Oradea Mare; a stăruit să se asigure susținerea „învățăceilor” români în diferite instituții școlare, repararea lăcașurilor de cult, acordarea preoților uniți aceleași drepturi pe care le aveau cei romano-catolici.

1852 – S-a născut George Demetrescu Mirea

16 aprilie 1852, Câmpulung Muscel – 12 decembrie 1934, București

Pictor și muralist. A studiat la Școala de Belle-Arte București cu Theodor Aman, luând lecții simultan cu medicul Carol Davila. A participat la războiul de Independență, ca pictor atașat Cartierului General al armatei, alături de Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmary și Sava Henția. A obținut o bursă de studii la École des Beaux Arts din Paris (1878), unde a studiat cu Carolus Duran, un vestit portretist al înaltei societăți franțuzești, pe lângă care a rămas până în 1884. S-a bucurat de mult prestigiu în protipendada bucureșteană, a realizat aproximativ trei sute de portrete, dar și picturi murale la Universitatea din Iași și la Catedrala din Constanța, medalioanele de pe frontonul Ateneului Român din București, compoziții de mari dimensiuni. Și-a început cariera pedagogică mai întâi ca profesor de desen la Școala Normală de învățători de la Câmpulung, iar în anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani mai târziu, a fost numit director al aceleiași instituții, funcție pe care a deținut-o până în 1927. Cea mai importantă distincție obținută de artist a fost Premiul național pentru pictură din 1924.

Biografie ilustrată: Demetrescu Mirea George [Artindex]

1864 – A intrat în vigoare prima lege de organizare judecătorească

Primul act normativ din istoria României care a statornicit înființarea Curții de apel București, chiar sub această denumire, a fost Legea din 11/23 aprilie 1864, publicată în „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române” nr. 88 din 16/28 aprilie 1864.

1869 – A apărut revista Traian

Primul număr al periodicului Traian, ziar politic, literar, științific și industrial, publicație continuatoare a ideilor Daciei literare, editat de a Bogdan Petriceicu Hașdeu, a apărut la București în 16 aprilie 1869, dar a fost suprimat în scurt timp de autorități, „pentru atitudinea prea independentă și pentru atacurile la adresa monarhiei”. A fost înlocuit de revista Columna lui Traian (1870–1877; 1882–1889), editată tot de Bogdan Petriceicu Hașdeu, la scurt timp după suprimarea ziarului Traian. Periodicitatea a fost inițial bisăptămânală, apoi săptămânală, bilunară și lunară în ultimii ani de apariție. Din 1872, editorialele politice au fost înlocuite cu studii științifice, versuri și proză. Este reflectată în paginile revistei activitatea de filolog, istoric și folclorist a Hasdeu, care a semnat ample cercetări consacrate permanenței elementului autohton în limba și cultura română. Revista are un pronunțat caracter antidinastic, directorul riscând detenția la Văcărești.

1872 – S-a născut Ion Scărlătescu

16 aprilie 1872, București – 19 noiembrie 1922, București

Compozitor, pianist, scriitor, profesor. A făcut studii muzicale la București, Viena, Paris și Leipzig. A fost profesor particular de teorie și pian la Viena, dirijor al Corului Capelei Române din Paris, profesor particular de Armonie și Pian la Iași, profesor la Conservatorul din Cluj și la Conservatorul din București. A desfășurat o susținută activitate concertistică, colaborând cu prof. Artot de Padilla, George Enescu, Sandu Albu, Gheorghe și Maria Dima, George Boskoff, Constantin C. Nottara, Bernard Metzner, Maximilian Costin. A scris poezii, piese de teatru: Vlad Țepeș, dramă biblică, Othello’s letzter Aufzug, dramă reprezentată la Teatrul German din Praga în 1906, poeme, proză, cugetări. A publicat cronici muzicale, studii, eseuri în Muzica, România Musicală, Le Guide Musical (Bruxelles), Revue Internationale du Theâtre et de la Musique etc. A concertat la Palatul Regal din București și la Castelul Peleș din Sinaia, bucurându-se de prețuirea Reginei Elisabeta (Carmen Sylva). A scris muzică simfonică: Menuet pentru orchestră mare, Rapsodie română pentru orchestră, dar mai ales muzică de cameră: Sonata in re minor pentru pian, Dorna-Vals pentru pian, Fugă în do minor, Suită clasică pentru pian, Bagatella pentru vioară și pian, dedicată „Lui George Enescu, creator și prieten, care cu atâta amabilitate a desăvârșit-o și a introdus-o în repertoriu”.

Ion Scarlatescu – Bagatella pentru vioară și pian • Ion Voicu

1879 – S-a născut Gala Galaction

Grigore Pișculescu; 16 aprilie 1879, Didești, Teleorman – 8 martie 1961, București

Scriitor, preot ortodox, profesor de teologie, traducător, membru titular (din 1947) al Academiei Române. În 1922 a fost hirotonit preot și în 1926 a devenit profesor la Universitatea din Chișinău. În perioada interbelică a desfășurat o susținută activitate publicistică, cu ajutorul lui Tudor Arghezi, și a editat revistele Cronica și Spicul. A devenit defensor eclesiastic pentru eparhiile Râmnicului și Argeșului, preot și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesor titular la catedra de Introducere și Exegeza Noului Testament de la Facultatea de Teologie din Chișinău, decanul acesteia, profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din București, membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor. Ca teolog, a publicat studii despre Noul Testament, articole, meditații, conferințe, predici, a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română (împreună cu preot-profesor Vasile Radu). A desfășurat o remarcabilă activitate literară-publicistică. A publicat volume de nuvele, romane, note de călătorie, articole în principalele ziare și reviste ale timpului, precum și un jurnal care a fost restituit și publicat postum.

1887 – S-a născut Dariu Pop

16 aprilie 1887, Măgura Ilvei, Năsăud – 20 martie 1965, Cluj

Învățător, poet, organist, romancier. Rămas orfan, a crescut, împreună cu sora sa Reghina, la un orfelinat din Debrețin, a urmat Preparandia din Loșonț, devenind învățător. A activat în școli din Bistrița-Năsăud: Maieru, Măgura Ilvei, Feldru, Șanț, Beclean, apoi în Maramureș, la Șișești și Băsești. Pentru că a publicat în ziarul Românul din Arad un articol prin care apăra cu vehemență limba română, a fost judecat, primind o amendă de 400 de coroane și patru luni de închisoare. S-a refugiat în România, stabilindu-se la București. Aici a desfășurat o bogată activitate ziaristică, a dirijat corul transilvănenilor, iar în timpul războiului de reîntregire a luptat pe front ca ofițer voluntar. La un an după Marea Unire, a fost numit revizor școlar în județul Satu Mare, fiind primul profesor român care a acces în această funcție. S-a confruntat cu realități zguduitoare ale învățământului: inexistența școlilor românești de stat, lipsa cadrelor didactice, a manualelor școlare etc. În perioada interbelică, Dariu Pop a devenit ctitorul a peste 120 de școli românești și a atras multe cadre didactice. Din scrierile sale: O istorie concentrată a Ardealului, Mărturii strămoșești, Note paleografice pe margini de cărți bisericești sătmărene, Măriuca nimănui, Dascălul din Blidari.

1896 – S-a născut Tristan Tzara

Samuel Rosenstock; 16 aprilie 1896, Moinești, Bacău – 25 decembrie 1963, Paris

Poet și eseist, unul dintre inițiatorii dadaismului. În 1912, pe când era încă în liceu, a publicat Revista Simbolul împreună cu Marcel Iancu și Ion Vinea. Mișcarea dadaistă își are originea în orașul elvețian Zürich, în timpul primului război mondial. Tzara a ajuns acolo în toamna lui 1915 și curând s-a alăturat unui grup de tineri intelectuali care puneau la cale happening-urile de la Cabaret Voltaire. Astfel s-a născut celebra mișcare Dada, care nu e o invenție exclusivă a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare și diplomația lui” [R. Huelsenbeck]. Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine, Vingt-cinq poèmes, respectiv manifestele mișcării: Sept manifestes Dada. Din 1929, sătul de nihilism și distrugere, a intrat în activitățile mai constructive ale Suprarealismului. Și-a consumat mult timp pentru reconcilierea Suprarealismului cu Marxismul și a intrat în Rezistența Franceză în timpul celui de-al doilea război mondial și în Partidul Comunist Francez în 1947, când a devenit cetățean francez. A demisionat din partidul comunist în 1956, ca protest împotriva reprimării revoltelor din Ungaria de către Uniunea Sovietică. Dintre lucrările sale de maturitate, L’Homme approximatif, Parler seul, La Face intérieure. În acestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt înlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj.

1902 – A încetat din viață Nicolae Kalinderu (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Medic, specialist în tratarea leprei; profesor universitar; colecționar de artă; membru corespondent al Academiei Române.

1903 – S-a născut Filaret Barbu

16 aprilie 1903, Lugoj, Austro-Ungaria/Timiș – 31 mai 1984, Timișoara

Compozitor de operetă. A cunoscut de timpuriu sunetele muzicale ale tarafurilor de lăutari, care cântau de dimineață și până târziu în noapte în birtul bunicului său. A absolvit Neues Wiener Konservatorium la Viena, unde a studiat Vioara și Contrapunctul cu maeștrii vienezi, între 1922–1926. A devenit profesor de muzică la liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj și dirijor al corului „Ion Vidu”, la a cărui înființare, în 1922, a fost unul dintre inițiatori. Lucrarea sa de debut a fost vodevilul Privighetoarea albă (1924), după care au urmat o serie întreagă de lucrări, între care Armonii bănățene, Nocturnă, Roză albă, Ana Lugojana, Plutașul de pe Bistrița, Târgul de fete etc. A scris și un studiu monografic dedicat lui Traian Grozăvescu și o culegere de coruri intitulată Portativ bănățean.

Filaret Barbu – Ana Lugojana • Soprană: Alina Ladunca Coban, Pian: Krimhilda Cristescu

1916 – A încetat din viață Nicolae Gane (1 februarie 1838 – 16 aprilie 1916)

Scriitor și om politic; membru titular al Academiei Române.

1917 – Înființarea Partidului Național Moldovenesc

La 3/16 aprilie 1917 s-a constituit Partidul Național Moldovenesc, în al cărui program se preconiza ca Basarabia „să-și cârmuiască singură viața ei dinlăuntru ținând seama de drepturile naționale ale tuturor locuitorilor ei”. În cadrul primelor sale ședințe, consacrate dezbaterilor programatice au fost aprobate obiectivele imediate ale partidului și anume: 1. autonomia completă a Basarabiei pe baza dreptului de autodeterminare; 2. libertatea cultelor și a învățământului; 3. restituirea pământurilor expropriate românilor; 4. eliberarea deținuților politici etc. Aceste prevederi programatice aveau să constituie premisa altor decizii politice mai radicale menite să pregătească condițiile actului istoric de deplină voință națională prin care Basarabia s-a unit cu România.

1917 – S-a născut Boris Deșliu

16 aprilie 1917, Turtucaia, Cadrilater/Tutrakan, Bulgaria – 14 martie 1998

Avocat, poet, eseist și prozator. În 1940, la cedarea Cadrilaterului, a optat pentru cetățenia română și, împreună cu familia, s-a stabilit în Vechiul Regat. A absolvit în paralel Facultatea de Drept și Facultatea Litere și Filosofie, fiind discipol al profesorilor Nae Ionescu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu. Din 1941 a fost avocat pledant la Baroul București. A debutat în revista Rod nou de la Silistra (1934), a colaborat la Kalende (condusă de Vladimir Streinu) și Preocupări literare. A frecventat cenaclul condus de Vladimir Streinu, apoi cenaclul „Titu Maiorescu” al Asociației Juriștilor din România, a activat în organizația de tineret a PNȚ (1946–1947). A refuzat sistematic să se înscrie în PCR, în consecință, nu a mai reușit să publice nimic până în 1970, când, cu ajutorul lui Ion Caraion, i-a apărut o plachetă de versuri. A urmat o a doua perioadă de refuz editorial, până în 1983, când a fost, în fine, a fost acceptat în revistele de cultură din Constanța. După schimbarea de regim din 1989 a încercat să-și publice lucrările literare aflate în manuscris, abia în 1995 fiind publicat în culegerea lirică Ferestre dinspre mare.

1918 – A încetat din viață Leon Popescu

1864 – 16 aprilie 1918, București

Primul producător român de film, om politic, fiul marilor moşieri şi aredaşi din Bărăgan, Ana şi Marinache Popescu. În 1914 a înfiinţat societatea Cipeto, prima casă de producţie din România, care importa aparate de proiecţie de format mic şi închiria filmele realizate de Mărioara Voiculescu. Ulterior, a înființat societatea Filmul de artă Leon M. Popescu, unde a realizat opt filme dintre care Independența României (1911), care era, la momentul lansării, cel mai lung film din lume, având o durată de două ore. A realizat șapte filme în 1913: Amorurile unei prinţese, regia Mărioara Voiculescu, Bastardul, regia Constantin Radovici, Răzbunarea, regia Haralamb Lecca, în colaborare cu trupa teatrală condusă de Mărioara Voiculescu, Urgia Cerească, Spionul, Dragoste de marinar şi Viorica, toate în regia Mărioarei Voiculescu şi a lui Constantin Radovici. Politic, a fost conservator-democrat, senator, deputat, un apropiat al lui Take Ionescu. A murit la 54 de ani, după ce studioul său (de fapt, instalaţii improvizate în nişte magazii în curtea Teatrului Liric) a ars.

1919 – Bătălia din Munții Apuseni din cadrul Războiului româno-ungar

La 21 martie 1919, în Ungaria puterea a fost preluată de comuniștii conduși de Béla Kun, care au instaurat teroarea bolșevică, regim de opresiune care a durat 133 de zile. La 24 martie s-a decretat mobilizarea, Comisariatul de război al guvernului comunist ungar a dat comandamentelor din subordine instrucțiuni privind atitudinea trupelor, până la terminarea organizării Armatei Roșii Ungare: „Până când, pe baza recrutărilor treptate, nu vom dispune de o forță suficientă pentru începerea operațiunilor ofensive, se impune menținerea fronturilor actuale”. Referitor la frontul român: „grupul colonelului Kratochwill va face gruparea forțelor în așa fel în împrejurimile orașului Sătmar, ca să poată ataca în direcția Dejului. Valea Crișului Repede se va închide la Ciucea printr-un detașament puternic”. Ofensiva Ungariei bolșevice, care încheiase o alianță cu bolșevicii lui Lenin, urmărea să desființeze statul român printr-un atac combinat, inițiat de unguri dinspre vest, prin Transilvania și de către ruși dinspre est, prin Basarabia. Armatele celor două regimuri comuniste ar fi urmat să faca joncțiunea pe crestele Carpaților Orientali, deveniți graniță între Rusia Sovietică și Ungaria bolșevică.

În dimineața zilei de 16 aprilie, la ora 3:15, a început ofensiva generală a trupelor române peste Carpații Occidentali. Dar nu a fost să fie un atac general, în multe locuri ci un contraatac, deoarece trupele ungare își începuseră deja propria lor ofensivă. Forțele ungurești (150.000 de luptători) erau comasate în defileurile Tisei (la nord), Someșului, Ciucea (la centru) și defileul Ciuci, pe valea Crișului Alb (la sud). Armata română dispunea de un efectiv total de 61.078 oameni. Între 16–18 aprilie 1919, armata română a respins atacuri ale armatei ungare, ocupând orașele Satu Mare, Carei, Salonta, Oradea, atingând Tisa la 1 mai 1919.

1919 – A încetat din viață Pósta Béla (22 august 1862 – 16 aprilie 1919)

Arheolog român de etnie maghiară, istoric al artei și culturii; fondator al învățământului arheologic transilvănean; primul profesor al catedrei de Arheologie a Universității „Franz Jozef” din Cluj.

1923 – A încetat din viață Constantin Dimitrescu-Iași (25 februarie 1849 – 16 aprilie 1923)

Filosof, sociolog, estetician și pedagog; profesor de psihologie, pedagogie și estetică la Universitatea din Iași; profesor de filosofie și morală la Universitatea din București și rector al acestei universități.

1925 – S-a născut Bițu Fălticineanu

16 aprilie 1925, Sibiu – 5 ianuarie 2012, București

Regizor de teatru. A urmat în paralel Facultatea de Drept și Conservatorul din Iași. A debutat cu roluri de june-prim comic la Naționalul ieșean. A fost asistent de regie la Teatrul Armatei, regizor la Teatrul Cărăbuș. Timp de jumatate de secol și-a dedicat ideile și talentul Revistei românești, regizând peste 200 de spectacole. A lucrat cu artiști celebri și a lansat cupluri celebre – Stela Popescu și Alexandru Arșinel, Nae Lăzărescu și Vasile Muraru. Dintre spectacolele realizate: Alo, aici e Stroe!, Veselia nu-i în criză, Aplauze, Aplauze, Idolii femeilor, Revista Revistelor etc.

1925 – S-a născut Lucia Olteanu

16 mai 1925, București – 17 iunie 2015, București

Scriitoare, soția poetului Tiberiu Utan. A urmat Facultatea de Filosofie, secția Psihologie, a Universității din București. După absolvire, a fost operatoare la Telefoane, apoi redactor. A studiat la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, unde a rămas asistentă la catedra de Teoria literaturii. A fost redactor la Contemporanul, redactor, apoi șef de secție la revistele pentru copii Luminița și Cravata roșie, redactor-șef la Arici Pogonici. A debutat în 1950, cu scenariul de film O zi din viața tineretului. A publicat volume de proză și benzi desenate pentru copii: Aventurile lui Mac, Zâmbiți, vă rog!, Bilete pe adresa prietenilor mei, Hai în lună!; schițe: Bună seara, Dorli!, Arhitectul firelor de iarbă, Lumea într-un degetar și versuri pentru copii: Linistea cri.

1926 – S-a născut Radu Zvorișteanu

16 aprilie 1926, București – 22 Octombrie 2010, București

Violonist. A primit primele lecții muzicale de la tatăl său, violonist amator, mai târziu studiind cu Silvio Florescu, Cecilia Nițulescu-Lupu, Garabet Avakian și, după ce a intrat la Conservatorul din București, cu Alexandru Teodorescu. La 19 ani a fost angajat violonist al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii, numit concertmaestru al acestui ansamblu, post pe care l-a deținut până la pensionare (1962–1986). A inițiat o serie de proiecte camerale: un cvartet înființat în 1958, Orchestra de Cameră fără dirijor a Radiodifuziunii, Orchestra de cameră Pro-Mozart, pe care a dirijat-o. A apărut și în ipostază solistică alături de Orchestra Națională Radio. A fost, în anii ’70–’80, profesor la Universitatea Națională de Muzică din București, conducând Orchestra de Studenți a instituției.

Filip Lazăr – Muzică pentru radio. Uvertura pentru orchestră mică, op. 18; Orchestra simfonică Radioteleviziunii Române, dirijată de Radu Zvorișteanu

1927 – S-a născut Eugen Pricope

16 aprilie 1927, Oituz, Bacău – 3 mai 1992, Oituz

Muzicolog și dirijor. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul București (1948–1956). A fost dirijor de cor la Fabrica de Zahăr din Chitila, redactor muzical la Radiodifuziunea Română, lector muzical la Filarmonica „George Enescu” din București, dirijor la Orchestra Simfonică din Galați, Filarmonica din Bacău, Filarmonica din Ploiești, consultant la Consiliul Muzicii din Ministerul Culturii, consultant artistic la Filarmonica „George Enescu”, regizor muzical la Muzeul de Artă al RSR, consultant artistic la Agenția de Impresariat ARIA din București. A susținut concerte-lecții, conferințe, referate, comunicări științifice. A publicat studii, articole, cronici muzicale, avancronici, recenzii în Muzica, Melos, Contemporanul, Scânteia, Studii de Muzicologie, Ateneu (Bacău) etc. și a realizat emisiuni de radio și televiziune. A întreprins turnee artistice, ca dirijor în Cehoslovacia și Polonia. A fost distins cu Medalia jubiliară „Beethoven” (Berlin, 1970) și cu Premiul Uniunii Compozitorilor (pentru muzicologie, 1978).

1927 – S-a născut Ion Oroveanu

16 aprilie 1927, Deva – 30 august 2014, Paris

Scenograf de teatru și film, stabilit în Franța. Ca scenograf, a realizat decorurile și costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești: Anotimpuri, De-aș fi… Harap Alb, Steaua fără nume, Zodia Fecioarei. A primit Premiul pentru scenografie la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia (1965). S-a stabilit în 1971 la Paris și s-a căsătorit cu prințesa Manuela Leon Ghika.

De-aș fi… Harap Alb (1965) • Florin Piersic, Cristea Avram, Lica Gheorghiu, Irina Petrescu, Eugenia Popovici

1928 – S-a născut Radu Ciuceanu

16 aprilie 1928, Arad – 12 septembrie 2022

Istoric și politician. În timp ce era student la Medicină a intrat în Mișcarea Națională de Rezistență, MNR, în anul 1947, fiind cooptat în conducerea Mișcării Naționale de Rezistență din Oltenia, MNRO, care lupta pentru eliberarea țării de sub ocupația sovietică. A fost arestat în septembrie 1948 și anchetat de Securitate, Procuratură și NKVD, fiind condamnat în iunie 1949 la 15 ani temniță grea pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”, fiind deținut în penitenciarele Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Aiud, Văcărești, Dej. A fost supus reeducării la Pitești (1949–1950) și Gherla (1950–1951). A fost eliberat din închisoare în 1963. A urmat Facultatea de Istorie (1966–1970) și a devenit cercetător la Institutul de Arheologie din București și apoi la Muzeul de istorie și artă al municipiului București. A efectuat săpături arheologice la Putna, Coșula, Mihăilești, Afumați, Ghica-Tei, Pantelimon, Văcărești, Colțea etc. A fost membru fondator al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, AFDPR, fondator și director al Institutului pentru Studiul Totalitarismului, redactor-șef al revistei Arhivele Totalitarismului.

1933 – S-a născut Stelian Gruia

Stelian Iațentiuc; 16 aprilie 1933, Arbore, Suceava – 16 octombrie 1996, București

Scriitor și traducător de limbă română și ucraineană. S-a înscris la Universitatea București, Facultatea de Filologie, ale cărei cursuri le-a urmat între anii 1952–1955, transferându-se apoi, ca bursier, la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev, unde a învățat doi ani, specializându-se în slavistică. A fost lector și profesor de Literatură ucraineană la facultatea de Limbi slave a Universității din București. A publicat volume de nuvele și povestiri: Roata norocului, Ciobanul și cireșul sălbatic; poezie: Eminescu în versuri ucrainene, Străfunduri, Baladele Arborei; romane: Calul Negru, Poet pe Golgota Basarabiei (roman închinat lui Grigore Vieru), Prințul Constantin.

1935 – S-a născut Nicolae Brânduș

16 aprilie 1935, București – 16 martie 2023

Compozitor, muzicolog, pianist și profesor. A urmat Universitatea Națională de Muzică din București, unde a studiat Pianul (1952–1957) și Compoziția (1960–1964). A participat la Cursurile de vară de Muzică Nouă de la Darmstadt și de la Aix-en-Provence. A devenit Doctor în Muzicologie al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, cu dizertația Baze ale unei analize formale a limbajului muzical (1981). A lucrat cu Grupul pentru Cercetări Muzicale de la IRCAM-Paris. A fost pianist solist al Orchestrei Filarmonice din Ploiești, lector,  profesor la catedra de Muzică de Cameră a Universității Naționale de Muzică, redactor la revista Muzica. A scris articole, studii, eseuri muzicale în diverse ziare și reviste de cultură; a susținut ca visiting composer prelegeri despre muzica nouă în SUA, Germania, Israel, Grecia, Hong-Kong, Taiwan etc. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural (1969, 2004), Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1974, 2002, 2005), Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1977) etc.

Nicolae Brânduș – Sonata pentru două piane • La pian: Nicolae Brânduș & Adrian Tomescu

1935 – A încetat din viață Panait Istrati (Gherasim Istrati; 10 august 1884 – 16 aprilie 1935)

Scriitor român de limbă franceză.

1936 – S-a născut Gheorghe Grigurcu

16 aprilie 1936, Soroca, România/Republica Moldova

Critic literar și scriitor din Republica Moldova. A urmat liceul la Oradea, a fost un an cursant al Școlii de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” din București (de unde a fost exmatriculat în urma unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, care era în dizgrația autorităților vremii). Și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde îl frecventa pe Lucian Blaga, motiv pentru care la absolvire nu a primit repartiție. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la Societatea de Științe Istorice și Filologice și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista Familia. După trei decenii, a fost îndepărat din redacție și s-a retras la Târgu Jiu, unde locuiește și în ziua de azi. A scris cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară (nu și la proză) publicate în Familia, Viața românească, în Contemporanul, la care a fost redactor de la distanță, de la Târgu Jiu, la România literară, în ieșenele Convorbiri literare. S-a afirmat și ca un polemist acerb, mai ales după 1990, când s-a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist. A publicat volume de poezie: Un trandafir învață matematica, Râul incinerat, Rigoarea văzduhului, Oglinda și vidul, Dealul purtat de scripeți, Natură moartă și vie, Castele în Spania, Nimic n-ar trebui să cadă etc.

1938 – Arestări ale conducătorilor legionari

În noaptea de 16/17 aprilie, înainte de duminica Floriilor, Corneliu Zelea Codreanu, alături de alți 44 de lideri legionari, au fost ridicați de autorități fără nici o înștiințare prealabilă, așa cum prevedea legea. La 19 aprilie, liderul legionar a fost condamnat la 6 luni de închisoare, în procesul intentat de Nicolae Iorga. La câteva ore după anunțarea sentinței, Consiliul de Miniștri, condus de facto de către Armand Călinescu, a decis să-i deschidă un nou proces, sub acuzația generică de „atentat contra siguranței publice”, urmând ca „dovezile” să fie „fabricate” ulterior. La 23 mai a început procesul, iar la 26–27 mai a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică, pentru trădare. Ucis ulterior în închisoare, la ordinul Regelui Carol al II-lea, moartea sa a fost asociată cu Nicolae Iorga (care, de fapt, își retrăsese plângerea înainte de proces), fiind urmată de asasinarea acestuia.

1938 – S-a născut Constantin Băltărețu

16 aprilie 1938, București – 9 martie 1985

Actor de teatru și film. A absolvit Academia de Teatru și Film din capitală în 1958 și, împreună cu colegii de generație, a participat la înființarea Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. A jucat în spectacole ca Ziariștii de Alexandru Mirodan sau Orașul visurilor noastre de Aleksei Nicolaevici Arbuzov. În 1960 s-a mutat la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj și a jucat în spectacole ca Puterea întunericului de Lev Nikolaevici Tolstoi, Când înfloresc migdalii, de Angela Niculescu Plati, apoi la Sibiu, la Teatrul „Radu Stanca” în Mare meci la Chițăoani de Dominic Stanca, Liturghia de la miezul nopții de Peter Karvas, Oceanul de Alexandr Stein, De n-ar fi iubirile de Dorel Dorian etc. In 1965 s-a stabilit la Teatrul de Comedie din București. A interpretat roluri în piese ale lui Cehov ca Un Hamlet de provincie, Trei surori, Livada cu vișini, sau în piese de Brecht, Disparitia lui Galy Gay, Mutter Courage etc. A scris articole de presă, a publicat cartea Cultura spectacolului teatral, scrisă cu Andrei Băleanu (1976), a fost crainic la radio. A debutat pe marele ecran în 1968, în Balul de sîmbata seara, un film regizat de Geo Saizescu, urmat de: Astă seară dansăm în familie, Pirații din Pacific, Revanșa, Mihail, câine de circ, De ce trag clopotele, Mitică?, Căutătorii de aur etc.

Pintea (1976) • Florin Piersic, Nae Mazilu, Constantin Diplan, Aristide Teică, Maria Ploae, Nicolae Iliescu, Colea Răutu, Constantin Băltărețu, Andrei Bursaci etc.

1938 – S-a născut Iurie Grecov

16 aprilie 1938, Cahul, România/Moldova – 19 august 2010

Scriitor și traducător moldovean cu personalitate multiculturală, membru al Uniunii Scriitorilor din URSS, din 1975. S-a născut într-o familie de bulgari basarabeni. A lucrat la ziare regionale până în 1964, apoi, în presa republicană moldovenească. Din 1988 până la sfârșitul vieții a fost redactor-șef al revistei literare Codri (ulterior, Moldova literară). A debutat editorial cu cartea pentru copii Scântei albastre în 1966. În anii următori, a publicat peste douăzeci de volume, dintre care: Dartul Odiseei, colecția Pe cercurile vremurilor, Calif pentru o oră, Eminescu în oglinda filateliei. De asemenea, a tradus proză din ucraineană, română și bulgară. În ultimii ani, a lucrat la Enciclopedia lui Iuri Grekov de la A la Z (10 vol.), România în chipuri, Surprize, curiozități și tot felul de lucruri, Patria, Oh, femeile, La pragul Universului, Cum a fost, Coroane, coroane, coroane. Scriitorul a fost distins cu premii de stat ale Republicii Moldova,: medalia „Mihai Eminescu” (1996), Ordinul Gloria Muncii (1998) și cel mai mare premiu al țării, Ordinul Republicii (2010).

1942 – S-a născut Viorel Sălăgean

16 aprilie 1942, Giungi–Beltiug, Satu Mare – 22 aprilie 2003

Jurnalist, scriitor și politician, membru al Clubului Român de Presă și al Societății Scriitorilor Români. A urmat cursurile Facultății de Economie Generală din cadrul ASE, iar în 1985 a devenit Doctor în Științe Economice. A intrat în presă în anul 1965, publicând articole în Scînteia, România Liberă, Probleme economice, Tribuna economică, Lumea, Luceafărul și Contemporanul, apoi a făcut parte din conducerea ziarului Scînteia. În 1989 s-a numărat printre membrii fondatori ai ziarului Adevărul, a fondat apoi Adevărul economic, iar în 1993 Romanian Business Journal. Dintre cărțile sale: Bună dimineața, Terra, Dialoguri întâmplătoare – cu Ana Aslan (România), Cinghiz Aitmatov (URSS), Paul J.Flory (SUA),…; Despre lumea în care trăim, Hello, America, Cartea cu evenimente – primele 100 de zile ale Mileniului Trei.

1950 – A încetat din viață Paul Richter (28 august 1875 – 16 aprilie 1950)

Compozitor, dirijor, pianist, organist și pedagog sas; a condus Asociația corală bărbătească din Brașov.

1951 – S-a născut Ioan Mihai Cochinescu

16 aprilie 1951, Timișoara

Prozator, scenarist și regizor de film, artist fotograf și muzicolog. A absolvit în anul 1974 Universitatea Națională de Muzică din București, Facultatea de Compoziție-Muzicologie, a devenit Doctor în Muzică (Estetică) al aceleiași universități cu teza Barocul muzical venețian ilustrat prin creația și personalitatea lui Antonio Vivaldi (2005). Este profesor de Estetică și Pian la Liceul de Artă din Ploiești. A participat în anii ’80 la cenacluri literare bucureștene cunoscute: Cenaclul de proză Junimea, condus de criticul Ovid S. Crohmălniceanu, Cenaclul de luni, condus de profesorul Nicolae Manolescu, Cenaclul „I.L. Caragiale” din Ploiești, dar și la unele aproape anonime, din Câmpina, Mizil, Pucioasa sau Slănic. A participat cu lucrări de artă fotografică la expoziții și concursuri în țară, dar și în Franța, Brazilia, Polonia, obținând numeroase premii. A publicat eseuri, articole și traduceri în revista Fotografia. A debutat editorial în 1991, cu romanul Ambasadorul, urmat de Rock & Depeche. Filmul unui roman, Visul de iarnă al Isabellei, Tratatul de caligrafie, Paris: À la recherche des rues perdues.

1951 – A încetat din viață Giorge Pascu (1 decembrie 1882 – 16 aprilie 1951)

Lingvist, istoric literar și folclorist.

1957 – S-a născut Maria Malița

16 aprilie 1957, New York, SUA – 22 martie 2009

Pictor scenograf, fiica lui Mircea Malița. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, secția Pictură în 1981. A făcut asistență la filme semnate de regizori valoroși ca Dan Pița (Dreptate în lanțuri), Tudor Mărăscu (Singur de cart), Alexa Visarion (Năpasta), Francisc Munteanu (Un petic de cer), Malvina Urșianu (Figuranții). A debutat în teatru, cu scenografia spectacolului Tartuffe de Molière, la Studioul Casandra, a lucrat o stagiune la Teatrul de Stat din Oradea. În tot acest timp, a și pictat, participând la expoziții de grup (1981–1982) și la expoziții municipale și republicane (1981–1983).

Un petic de cer (1984) • Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Ovidiu Iulian Moldovan, Jean Constantin, Constantin Diplan, Ion Marinescu, Cristina Deleanu, Sebastian Papaiani, Amza Pellea etc.

1959 – S-a născut Grigore Chiper

16 aprilie 1959, Copanca, raionul Căușeni, Moldova

Poet, prozator, eseist și traducător din Republica Moldova. A absolvit în 1981 Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova, după care a fost profesor la Universitatea din Tiraspol (cu sediul la Chișinău). Este redactor asociat la revista Contrafort din Chișinău și secretar de redacție la Revista Literară. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România. Din cărțile sale de versuri: Abia tangibilul, Perioada albastră, Turnul de fildeș înclinat, Formalități.

1961 – S-a născut Aurel Tămaș

16 aprilie 1961, Borșa, Cluj

Cântăreț de muzică populară și ușoară. A lucrat în Cluj, la Armătura și Metalul Roșu, unde a dirijat orchestra Nădășelul, participând la concursuri naționale și internaționale. În paralel a fost instrumentist în orchestra ansamblului Rapsodia Someșană din Cluj, condusă de Alexandru Tamaș, împreună cu care a înregistrat primele piese la Radio Cluj. Din 1984 a mers la concursuri și în turnee cu Ansamblul Nădășelul în Bulgaria, Ungaria și Turcia, iar cu Ansamblul Rapsodia Someșană în Franța și Italia. Cântă și muzică ușoară, a lansat albumul Trup de Vânt cu succes. A colaborat cu Ansamblul Mărțișorul, cu casele de discuri Electrecord, Roton, Glas Transilvan.

Aurel Tămaș – Cântec pentru Mama

1973 – Premiera filmului Veronica

O feerie muzical-coregrafică în regia Elisabetei Bostan cu: Lulu Mihăescu, Margareta Pîslaru, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman. A fost primul musical românesc cântat și jucat de copii. Premiera a avut loc la 16 aprilie 1973, la cinematografele Gloria și Patria.

Veronica (1972)

1975 – A încetat din viață Gheorghe Popescu (12 iunie 1903, Căteasca, Argeș – 16 aprilie 1975)

Pictor și restaurator de biserici; profesor al Școlii de pictură bisericească din cadrul Patriarhiei Române.

1984 – S-a născut Olguța Berbec

16 aprilie, 1984, Mărășești–Baia de Aramă, Mehedinți

Solistă de muzică populară din zona Olteniei de Nord – Mehedinți. A debutat în anul 2000 în cadrul grupului folcloric Liliacul din Baia de Aramă. S-a înscris în 2003 la secția de Canto-Muzică populară a Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu. După licența susținută în 2007 la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității „Constantin Brancuși” din Tg. Jiu, a obținut în anul 2008, la Universitatea „Spiru Haret” din București, un master în Eetnografie și Folclor. A devenit în 2010 realizatoare a emisiunii Folclor la Antena 1.

Balul Portului Popular 2017 Baile Herculane

1984 – A încetat din viață Georgeta Mircea Cancicov (Maria Jurgea; 29 mai 1899 – 16 aprilie 1984)

Prozatoare și poetă; a făcut numeroase intervenții la Ion Antonescu în favoarea comunității evreilor din Bacău.

1993 – Acordul dintre statele Asociației Europene a Liberului Schimb și România

Acordul între statele Asociației Europene a Liberului Schimb și România din 10 decembrie 1992, a intrat în vigoare de la 16 aprilie 1993. A fost un acord interimar care a permis derularea cooperării economice a României cu Comunitatea Europeană, înainte de ratificarea Acordului de asociere a României la UE.

2007 – A încetat din viață Ioan Ursu (5 aprilie 1928 – 16 aprilie 2007)

Fizician; coordonator al programului nuclear al României; membru PCR; ministru în guvernele comuniste; membru titular al Academiei române.

2007 – A încetat din viață Liviu Librescu (18 august 1930 – 16 aprilie 2007)

Profesor de inginerie și mecanică la Virginia Tech University; supraviețuitor al Holocaustului; a fost împușcat în masacrul de la Virginia Tech, în timp ce încerca să blocheze intrarea în sala lui de clasă în fața trăgătorului asasin pentru a-și proteja studenții și a le da timp să fugă.

2012 – Transplant cu prelevare multiorgan și multițesut în premieră națională

Specialiștii Centrului de Excelență de Transplant Oradea au realizat, în noaptea de 15/16 aprilie, prima prelevare multiorgan și multițesut de la un donator fără activitate cardiacă, urmată de transplanturi în mai multe clinici.

2017 – A încetat din viață George Bălăiță (17 aprilie 1935 – 16 aprilie 2017)

Romancier; unul dintre prozatorii clasici ai literaturii române contemporane.

2017 – A încetat din viață Viorel Lică (28 septembrie 1952 – 16 aprilie 2017)

Poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

2017 – A încetat din viață Adrian Soci (25 martie 1965 – 16 aprilie 2017)

General de brigadă; locțiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie Getica.

2018 – A încetat din viață Florea Dumitrescu (4 aprilie 1927 – 16 aprilie 2018)

Economist, diplomat și politician, ministru de finanțe, ambasador în China și Birmania și guvernator al Băncii Naționale.

2018 – A încetat din viață Ionela Prodan (6 octombrie 1947 – 16 aprilie 2018)

Cântăreață de muzică populară.

2018 – A încetat din viață Dan Mucenic (23 noiembrie 1951 – 16 aprilie 2018)

Scriitor, jurnalist și profesor; director al Muzeului „Teohari Antonescu” și a Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” din Giurgiu.

2019 – A încetat din viață Valentin Plătăreanu (15 noiembrie 1936 – 16 aprilie 2019)

Actor și profesor de actorie româno-german.

2019 – A încetat din viață Ioan-Eustațiu Gregorian (30 noiembrie 1930 – 16 aprilie 2019)

Pictor și scenograf; cofondator al Teatrului pentru Copii și Tineret Colibri.

2020 – A încetat din viață Anton Achiței (1945 sau 1946, Mânăstireni-Poenari, Botoșani – 16 aprilie 2020)

Interpret și compozitor de muzică populară; profesor de Canto popular la Școala de arte și meserii din Bacău.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită