~ Amintirile zilei ~
Foto: S-a înființat Banca Națională a României
1647 – A încetat din viață Grigore Ureche (cca. 1590 – 17 aprilie 1647)
Boier, cărturar, primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat. A învățat carte la Școala Frăției Ortodoxe din Lwów, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica. Reîntors în țară, a participat la viața politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar, mare spătar, mare vornic, a fost unul dintre sfetnicii apropiați ai domnului Vasile Lupu. Opera sa a fost Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă.
1735 – S-a născut Johann Seivert
17 aprilie 1735, Sibiu – 27 aprilie 1785, Gușterița, Scaunul Sibiu
Istoric și poet sas. A studiat la Gimnaziul din Sibiu, continuând să studieze teologia și filozofia la Universitatea Helmstedt. După întoarcerea în Transilvania, a predat la gimnaziul din Sibiu. Este autorul primei lucrări lexicografice publicate despre scriitorii de limbă germană din Transilvania. A obținut de asemenea rezultate importante în domeniul cercetării inscripțiilor și al numismaticii.
1822 – Delegațiile marii boierimi muntene și moldovene la Istanbul
Marea boierime din Țara Românească era reprezentată de şapte boieri şi cea din Moldova de şase.boieri. Delegații au prezentat Porții Otomane cererile Țărilor Române: restabilirea domniilor pământene, consolidarea privilegiilor boierimii, excluderea grecilor din funcțiile civile și ecleziastice, dreptul exclusiv pentru pământeni de a ocupa slujbe publice, etc.
Cele două delegații boierești au purtat tratative îndelungate cu autoritățile otomane și după trei luni de negocieri, Poarta a admis numai restabilirea domniilor pământene, punându-se astfel capăt regimului fanariot, instaurat în anul 1711 în Moldova și în anul 1716 în Țara Românească și excluderea grecilor din funcțiile publice. „Revolta lui Tudor Vladimirescu, în ciuda tragicului ei sfârșit, a avut totuși consecințe faste în Principate: turcii, nemaiavând încredere în greci, au hotărât să asculte cererea boierilor români de a li se da din nou un domn pământean” [Neagu Djuvara].
1842 – S-a născut Theodor C. Văcărescu
17 aprilie 1842 – 2/15 aprilie 1914
Ofițer, istoric, jurnalist, diplomat, om politic, membru al celebrei familii Văcărescu. A urmat, în Germania, Școala militară preparatorie din Potsdam (1854–1858) și Școala centrală militară din Berlin, unde a frecventat și cursurile Facultății de Litere și Filosofie (1858–1859). În 1859 s-a înrolat soldat voluntar în armata română, devenind sub-ofițer (1860), sublocotenent (1861) și fiind chemat în 1863 în statul major al Domnului Alexandru Ioan Cuza, ca ofițer permanent de ordonanță. La 1864, a demisionat din armată și în viața civilă, s-a ocupat de literatură și politică. A fondat, împreună cu V.A Urechia, Constantin Esarcu, Alex. N. Lahovari, etc. Ateneul românesc, a făcut parte din comitetul de redacție la Revista Dunării. A fost prefect la Prahova, agent diplomatic în Serbia, locotenent în milițiile călări, iar în 1873, Domnitorul Carol I l-a chemat în funcția de mareșal al curții domnești. În octombrie 1876 a însoțit, ca reprezentant al Curții, pe primul ministru Ionel Brătianu și pe ministrul de rezbel, col. Slăniceanu, în misiunea la împăratul Rusiei, Alexandru al II-lea, la Livadia, unde s-au stabilit bazele înțelegerii pentru trecerea oștirilor rusești prin România. A luat parte la Războiul de Independență în calitate de căpitan milițian, atașat marelui cartier general al armatei române; a trecut Dunărea și a participat la luptele din jurul Plevnei. A trecut în rezervă ca locotenent-colonel, fiind numit ministru-președinte pe lângă curțile din Bruxelles și din Haga (1882), trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Roma (1885). În 1886 a debutat literar cu volumul I al scrierii istorice Luptele românilor în rezbelul din 1877–1878 ( în 1887, volumul 2), operă care a fost premiată de Academia Română. A fost numit trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Viena (1888–1891). A făcut parte în nenumărate rânduri din parlament, ca deputat și senator.
1875 – S-a născut Constanța Marino-Moscu
17 aprilie 1875, Agapia, Neamț – 20 septembrie 1940, București
Prozatoare. S-a născut la mănăstirea Agapia, și-a petrecut copilăria la Pașcani și a urmat cursuri liceale la pensionul Dodun de Perieres din Iași. A studiat pianul la Paris, Viena și Berlin. S-a căsătorit cu magistratul Gheorghe Moscu. Deşi foarte talentată, nu a avut o carieră muzicală, dar fiind deja căsătorită şi mamă a trei copii, a dat mulţi ani lecţii de pian. Stabilită pentru o perioadă mai lungă la Buzău, a cultivat relaţii din ce în ce mai întinse, în special în lumea artistică: Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, C. Stere, G. Ibrăileanu, George Topârceanu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Eugen Lovinescu sau N.D. Cocea, etc., cu care a corespondat intens. Scrisorile ei sunt, fiecare, o operă literară și o frescă a vremii. Se spune că este cea care a determinat-o pe Hortensia Papadat-Bengescu să-și pună povestirile pe hârtie. A debutat cu nuvela Natalița în revista literară Viața Românească, nr. 9 din 1908 și editorial cu volumul de nuvele Ada Lazu (1911). Nuvelele sale aveau ca tematică viața de provincie. A colaborat cu nuvele: Tulburarea, Faclii In noapte și scrieri memorialistice: Din zilele si gindurile mele la Viața Românească, Sburătorul, Lectura pentru toți și Adevărul literar si artistic. În ultimii zece ani ai vieții a fost directoarea unui azil din Vălenii de Munte, fondat de Nicolae Iorga.
1878 – S-a născut Negoiță Dănăilă
17 aprilie 1878, Bucești–Ivești, Galați – 5 februarie 1953
Chimist, membru fondator al Academiei de Științe din România, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit Universitatea din Iași, Facultatea de Științe, secția Fizică-Chimie în 1902, plecând cu o bursă din fondurile Casei școalelor la Școala Politehnică din Charlottenburg–Berlin (1904–1908), unde a obținut în 1909 diploma de Doctor. A fost asistent la catedra de Chimie organică a Facultății de Științe a Universității din Iași, suplinitor, conferențiar, profesor titular la Catedra de Chimie tehnologică a Facultății de Științe a Universității din București și primul decan al Facultății de Chimie Industrială din Institutul Politehnic București, până la pensionare. A intrat în istoria chimiei ca fondator al școlii de chimie tehnologică din România și al învățământului superior de chimie industrială, prin înființarea în 1919 a Institutului de Chimie Industrială.
1880 – S-a înființat Banca Națională a României
În Parlament, după serioase dezbateri, la sfârșitul lunii martie 1880, a fost votată Legea pentru înființarea unei bănci de scompt și circulațiune. Rezultatul votului a exprimat cvasiunanimitatea împărtășită de elita politică și economică românească cu privire la necesitatea înființării Băncii Naționale a României. Promulgată de Principele Carol I, la 11 aprilie 1880, Legea a fost publicată în Monitorul oficial, nr. 90 din 17/29 aprilie 1880.
Era o societate anonimă cu un capital social românesc de 30.000.000 lei (60.000 acțiuni) și avea privilegiul exclusiv de a emite bilete de bancă la purtător. Statul deținea o treime din acțiuni, iar restul de două treimi aparțineau particularilor. Primul director a fost Teodor Mehedințeanu, urmat de Eugeniu Carada. Operațiunile propriu-zise ale Băncii Naționale au început la 1 decembrie al aceluiași an.
1880 – Mihail Kogălniceanu a fost numit trimis extraordinar al României la Paris
Prin Decretul nr. 1337/17 aprilie 1880 al Domnitorului Carol I, Mihail Kogălniceanu a fost numit trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Paris.
1895 – S-a născut Ion Vinea
Ion Eugen Iovanachi; 17/30 aprilie 1895, Giurgiu – 6 iulie 1964, București
Poet simbolist, prozator și traducător, apropiat mișcării literare de avangardă. Încă din anii liceului a publicat, împreună cu Tristan Tzara și Marcel Iancu revista Simbol, cu atitudine netă împotriva semănătorismului. După absolvirea liceului Sfântul Sava din București, a frecventat cursurile Facultății de Drept, mai întâi la București, apoi la Iași, unde a luat diploma de licență, dar nu a profesat niciodată avocatura. În anii 1914–1916 a publicat versuri apreciate în mod pozitiv de critică, fiind de la început socotit un poet modern. A fi modern la acea dată însemna a fi simbolist. Dacă poeziile de ucenicie sunt într-adevăr simboliste, producțiile următoare au o nuanță mai tonică, Vinea fiind refractar oricărei înregimentări. Și-a înjghebat propria echipă în jurul revistei Contimporanul, pe care a condus-o între anii 1922–1932, revistă care a devenit principală rampă de lansare a scriitorilor moderniști și avangardiști. Opere publicate: Descântecul și Flori de lampă, Paradisul suspinelor, Ora fântânilor, Lunatecii, Venin de mai, Săgeata și arabescul. Articole și pamflete.
1896 – A încetat din viață Traian Demetrescu-Tradem
Traian Rafael Radu Demetrescu; 3 noiembrie 1866, Craiova – 17 aprilie 1896, București
Poet pre-simbolist, prozator, dramaturg și publicist
1897 – S-a născut Traian Ionașcu
17 aprilie 1897, Iași – 19 noiembrie 1981, București
Jurist, membru titular (din 1974) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Drept de la Iași. A obținut titlul de Doctor în Drept la Facultatea de drept din Paris, cu teza Evoluția noțiunii de cauză în convențiile cu titlu oneros. A fost profesor de Drept civil la Universitatea din București, vicepreședinte al Facultății internaționale de drept comparat din Strasbourg. S-a preocupat de unele domenii fundamentale ale dreptului civil. Din lucrările sale: Modificările aduse codului civil de principiul constituțional al egalității sexelor, Teoria și practica litigiilor precontractuale, Teoria generală a contractelor economice (2 vol.), Constantele dreptului – drept și logică.
1902 – Reînnoirea Tratatului secret de alianță româno–austro-ungar
S-a încheiat la 4/17 aprilie 1902, la București, tratatul secret de alianță româno–austro-ungar, care l-a reînnoit pe cel încheiat în anul 1892. La tratat au aderat – în 12 iulie, Germania, iar în noiembrie, Italia. Tratatul prevedea prelungirea sa automată după cinci ani, dacă niciuna din părți nu-l denunță.
1902 – S-a născut Ecaterina Fotino-Negru
17 aprilie 1902, București – 15 noiembrie 1991
Pianistă și profesoară de muzică. În perioada 1911–1919 a studiat la Conservatorul din București, avându-i profesori pe Emilia Saegiu, Dumitru Georgescu-Chiriac, Gheorghe Cucu, Ion Nonna Otescu, Dimitrie Dinicu, Dimitrie Cuclin, după absolvire studiind cu pianistul și compozitorul Ion Scărlătescu și cu Florica Musicescu. A predat doi ani la Conservatorul din Iași, după care a plecat la specializare la École Normale de Paris, cu Alfred Cortot, Lazare Lévi, Ricardo Vines și Diran Alexanian. A revenit în țară în 1925, fiind angajată profesoară la Conservatorul din Cluj. În 1961 s-a transferat la București, la Institutul Pedagogic, apoi la Conservator. S-a retras în 1964, continuând să îndrume tinerii. A susținut concerte alături de Orchestra Filarmonică din Cluj-Napoca și București și alături de Orchestra Națională Radio din capitală. I s-a decernat Ordinul Meritul Cultural (1966).
George Enescu – Variațiuni pentru două piane pe o temă originală, op. 5 • Maria Fotino și Ecaterina Fotino-Negru
1909 – S-a născut George Mărutză
1909 – 13 ianuarie 1968
Actor de teatru și film. Absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din București, a făcut cursuri de specializare la Paris, cu Louis Jouvet și cursuri de canto la Berlin. A jucat pe scenele teatrelor: Național, Comedia, Colorado, Național din Craiova și Municipal din București. A debutat pe ecran în 1957, abordând în continuare numeroase partituri cinematografice în: Setea, Omul de lângă tine, Lupeni ’29, Tudor, Străinul, Neamul Șoimăreștilor, Frumoasele vacanțe. A avut și o bogată activitate în teatrul radiofonic. A fost distins cu titlul de Artist Emerit și Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967).
Omul de lângă tine (1961)
1916 – S-a născut Magda Isanos
17 aprilie 1916, Iași – 17 noiembrie 1944, București
Avocată, poetă, prozatoare și publicistă. A studiat la Iași (1934–1938) Dreptul și Filosofia. A fost licențiată în drept și a profesat scurt timp avocatura la Iași. A debutat în 1932, cu poeziile Aș vrea un basm și Primăvara în revista Licurici a Liceului de băieți „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chișinău. În 1933 a luat ființă pe lângă Liceul Eparhial de fete din Chișinău Societatea culturală „Iulia Hașdeu”, la înființarea căreia aportul Magdei Isanos a fost determinant. A colaborat la revistele: Viața Basarabiei, Însemnări ieșene, Cuget moldovenesc, Pagini basarabene. A publicat în Însemnări ieșene, aproape număr de număr, poezii ca Învrăjbiri, La marginea cimitirului, Blestem, Lacul, Calul de la birja de noapte, Ultimul sărut, După scriptură, Logodnă de primăvară, Risipire, Greșeala de tipar, Vis vegetal, Capricii, Murim, Romanță, etc. A fondat în 1938, împreună cu Ion Frunzetti, Laurențiu Fulga, George Petcu și alții, Gruparea scriitorilor tineri. A fost căsătorită cu poetul Eusebiu Camilar.
Magda Isanos – Murim ca mâine
1917 – S-a născut Constantin Bărbulescu
Constantin Pace Bărbulescu; 17 aprilie 1917, București – 1998
Actor de teatru și film. A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică, la clasa Marioarei Voiculescu. A interpretat peste 100 de roluri la mai multe teatre particulare și la Teatrul Național din București. A fost cunoscut în special pentru roluri precum cel al lui Tipătescu din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, cel al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din filmul pentru televiziune Cuza Vodă difuzat de TVR în 1966, sau cel al lui Macbeth din piesa omonimă a lui Shakespeare. A mai jucat în Cidul, Regele Lear de Shakespeare, Patima roșie de Mihail Sorbul etc. A jucat în filme ca: Focuri sub zăpadă, Răsună valea, Mihai Viteazul, Aurel Vlaicu, Vlad Țepeș, Drumeț în calea lupilor, etc.
Aurel Vlaicu (1977)
1920 – S-a născut Stere Popescu
17 aprilie 1920, Galați – martie 1968, Londra, Marea Britanie
Coregraf avangardist și poet. A studiat baletul cu Floria Capsali. În paralel a studiat și arhitectura. În anii 1940 a fost prim solist al Operei din București. A publicat studii de teoria dansului în Contemporanul și Luceafărul și poezii în Revista Fundațiilor Regale. A rămas în Franța în noiembrie 1965 după participarea cu piesa lui Pierre Boulez Ciocanul fără stăpân la Festivalul de Dans de la Paris.
1929 – S-a născut Mendi Rodan
17 aprilie 1929, Iași – 9 mai 2009, Ierusalim
Dirijor israelian de origine română, personalitate a artei dirijorale romanești și internaționale. A urmat Universitatea Națională de Muzică din București, unde l-a avut profesor pe Constantin Silvestri. Încă din anii de studii a devenit concert-maestru al orchestrei de Cameră Radio, sub bagheta lui Constantin Bobescu, care l-a remarcat și susținut. În anul 1953, a devenit dirijor permanent al Formațiilor Muzicale Radio. În anul 1961 a emigrat in Israel unde a devenit dirijor al Orchestrei Filarmonice, apoi al Orchestrei Simfonice Radio Israel și a fondat Orchestra de Cameră din Ierusalim. A efectuat turnee in Europa, SUA, Australia, Asia, America Latină și Africa de Sud și a concertat cu mari personalități ale lumii muzicale precum Arthur Rubinstein, Mstislav Rostropovich, Isaac Stern, Daniel Barenboim, Itzhak Perlman și Radu Lupu. În paralel, a avut o activitate didactică. fiind directorul Academiei Rubin de muzică și dans din Ierusalim, membru in Consiliul israelian pentru educație superioară, profesor invitat la Universitățile Bloomington și Brigham Young din SUA și la Conservatorul Superior din Paris. A fost laureat a numeroase distincții, iar in anul 2006 a primit Premiul Israel. După 1989, a fost invitat de numeroase ori în Stagiunea Muzicală Radio, iar in 2004 a dirijat Orchestra Națională Radio într-un turneu european, în concerte la Paris, Bratislava și Viena.
George Enescu – Octet Op. 7 • Violin: Lucian Savin, Mircea Saulesco, Henri Brendier, Mendi Rodan; Viola: George Popovici, Wilhelm Georg Berger; Cello: Alfons Capitanovici, Serafim Antropov
1931 – Accidentul aviatic al echipajului Bibescu–Burduloiu–Beller–Hunt de la Calcutta, India
În 10 aprilie 1931, a fost organizat un zbor către Extremul Orient, mai precis la Saigon. Avionul Fokker, având echipajul format din George Valentin Bibescu, maiorul Traian Burduloiu, locotenentul Radu Beller și mecanicul Hunt, a decolat de pe Aeroportul Le Bourget din Paris pe ruta: Roma–Atena–Alep–Bagdad–Gwadar (unde, până atunci, nu se mai avântase niciun echipaj românesc) –Jadpour–Allahabad–Benares–Calcutta (unde trebuiau să facă un popas de trei zile) și de acolo să continue drumul până la Saigon. Accidentul s-a petrecut după Jadpour, în ziua de 17 aprilie, când o ceata de vulturi a atacat avionul la o înălțime de 2.500 de metri. În momentul aterizării forțate, avionul a fost cuprins de flăcări. Ajunși cu greu pe pământ, membrii echipajului erau adevărate torțe vii. Trei, cu excepția lui Radu Beller, au reușit să stingă focul care le ardea hainele și care le provocase arsuri de gradul doi. Aviatorul Radu Beller a murit, iar principele Bibescu a fost grav rănit, cu urmări pentru tot restul vieții.
1935 – Academia de Medicină din România
A fost înființată, la inițiativa dr. Daniel Danielopol, în anul 1935 prin Legea nr. 91 de funcționare a Academiei de Medicină din România, votată în 11 și 12 aprilie 1935 în Parlament, intrată în vigoare prin Decretul Regal nr. 176/17 aprilie 1935. Înființarea acestei instituții academice a fost un răspuns la nevoia societății românești de a avea for medical academic și un corp profesional de elită format din principalii reprezentanți ai domeniilor medicale. Primul președinte al acestui for a fost Prof. Dr. Constantin Angelescu, membru de onoare al Academiei Romane. A fost desființată de regimul comunist în 1948 și reînființată în anul 1969, sub numele Academia de Științe Medicale.
1935 – S-a născut George Bălăiță
17 aprilie 1935, Bacău – 16 aprilie 2017, București
Romancier, unul dintre prozatorii clasici ai literaturii române contemporane. A absolvit Institutul de Cultură Fizică din București (1955) și Facultatea de Filologie din Iași (1967). A fost desenator tehnic, profesor suplinitor și instructor metodist. A debutat publicistic în revista Luceafărul (1960). Editorial, a debutat cu volumul Călătoria (1964), proze scurte. A fost redactor, apoi redactor-sef adjunct la Ateneu. În 1979 s-a mutat la București, fiind secretar al Uniunii Scriitorilor, ulterior Director al Editurii Cartea Românească. În 1980 a fost bursier al Universității din Iowa-City, SUA. A publicat volume de proză scurtă: Călătoria, Gulliver în țara nimănui, Câinele în lesă (interviuri) și romane: Lumea în două zile, Ucenicul neascultător, Nopțile unui provincial, Învoiala.
1939 – S-a născut Dumitru Icodin
17 aprilie 1939, București
Pictor. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București în 1968. Printre profesori i-a avut pe maeștrii Catul Bogdan, Calin Alupi, Alexandru Cumpătă și pe Ion Bitzan, acesta din urmă fiindu-i mentor in primii ani de pictură. Pictează îndeosebi peisaj plein-air, flori de câmp și naturi statice. Între 1968–2002 a participat la numeroase expoziții de grup – Quadrienala de la Praga, Ateneul Român, Muzeul Național de Artă, Trienala de la Dalles (1971,1975, 1979,1984), Teatrul „Ion Creangă”, Stockholm. A avut expoziții personale, între 1982–2002, la Gallatea, în Tulcea, la Caminul Artei (1988, 1991, 1994, 2002), Edenkoben, Dodel, Pirmasens, Landau și Dahn (Germania), etc. Biografie ilustrată
1940 – S-a născut Ionel Oprișan
17 aprilie 1940, Vădeni–Cavadinești, Galați
Folclorist, editor, critic și istoric literar. A absolvit Facultatea de Filologie din București (1963). A fost cercetător științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române. A urmat o specializare la Bonn și a obținut titlul de Doctor în Filologie în 1981. A înființat editurile Saeculum I.O. și Vestala. A primit Premul Academiei (1986). Din opera sa: Opera lui Mihail Sadoveanu, Romanul vieții lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Troițe românești; a editat: Ion Marin Sadoveanu. Scrieri (8 vol.), Omul de flori, Folcloristică (2 vol.).
1944 – A încetat din viață Pamfil Polonic (27 august 1858, Suceava – 17 aprilie 1944, București)
Arheolog, istoric, topograf și cartograf
1945 – A încetat din viață Ion Pillat (31 martie 1891, București – 17 aprilie 1945, București)
Eseist, poet tradiționalist, antologist, editor și publicist; membru corespondent al Academiei Române
1945 – A încetat din viață Mircea Streinul (2 ianuarie 1910, Cuciurul Mare, Storojineț, Bucovina/Cernăuți, Ucraina – 17 aprilie 1945, București)
Om de litere, antologator, editor de reviste, poet iconarist, prozator și translator
1953 – S-a născut Ionuț Popa
17 aprilie 1953, Săvârșin, Arad – 25 iunie 2020, Arad
Fotbalist și antrenor de fotbal. În cariera de fotbalist, a jucat la echipa Victoria Ineu din Liga a III-a. A antrenat echipele FC UTA Arad, Politehnica Iași și Poli Timișoara.
1953 – S-a născut Paul Balahur
17 aprilie 1953, Timișoara
Poet și publicist. A absolvit Facultatea de Filosofie (1976) și Facultatea de Drept (1982). În timpul studenției a fost redactor-șef la Alma Mater, lucrând apoi ca redactor la revista Cronica. A debutat în aceeași revistă, în 1968, iar în volum, în 1974, cu Anotimpul corăbiilor. Publică mai cu seamă în revistele ieșene Cronica, Convorbiri literare, Amfiteatru, Ateneu, Luceafărul, Tribuna, Scânteia tineretului. Din scrierile sale: Făt-Frumos din grai, Nopțile de zburător, Ce oră bate în univers, Mierle în poligon. Este conferenţiar la Departamentul de Comunicare şi Relaţii Publice al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași.
1954 – A fost executat în închisoarea Jilava, Lucrețiu Pătrășcanu
Arestat în 1948, sub acuzația falsă de complot și condamnat la moarte, după simulacrul de proces din 6–13 aprilie. Sentința de condamnare la pedeapsa capitală a lui Pătrășcanu și Koffler a fost executată prin împușcare în noaptea de 16/17 aprilie la închisoarea Jilava
1954 – A încetat din viață Lucrețiu Pătrășcanu (4 noiembrie 1900, Bacău – 17 aprilie 1954, închisoarea Jilava)
Ministru, avocat, sociolog și economist; profesor la Universitatea București; om politic, membru al conducerii PCR; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al Justiției; executat la Jilava
1955 – S-a născut Angela Ciochină
17 aprilie 1955, Urecheni, Neamț – 7 iulie 2015, București
Solistă vocală, compozitoare și profesoară de canto. A absolvit conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București în 1978. După terminarea facultății a fost angajată la Ansamblul Doina al Armatei. A avut turnee cu Ansamblul artistic al UTC și cu Ansamblul Doina al Armatei, în țară și în străinătate (Bulgaria, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Grecia și Turcia). Un mare succes al carierei sale a fost albumul Drumuri paralele, cu piese compuse de Victor Socaciu. S-a retras din muzică la sfârșitul anilor ’80.
Frumoase visuri Muzica: Angela Ciochina; Text: Dan Verona
1960 – S-a născut Adrian Păduraru
17 aprilie 1960, Iași
Actor de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în anul 1984. A debutat cu rolul Un soldat în piesa Diavolul și bunul Dumnezeu de J.P. Sartre, la Teatrul Mic, București. Pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași, secția Suceava, a debutat cu rolul Domnul Gabor din Deșteptarea primăverii de Frank Wedekind. A jucat în filme: Declarație de dragoste, Extemporal la dirigenție, Momentul adevărului, Bună, ce faci?
Declarație de dragoste (1985)
1964 – A încetat din viață George Vraca (25 noiembrie 1896, București – 17 aprilie 1964, București)
Renumit actor de scenă și film, director de teatru, animator; conducător de colective artistice; unul dintre numele mari ale scenei românești
1966 – A încetat din viață Petre V. Haneș (6 noiembrie 1879, Călărași – 17 aprilie 1966, București)
Istoric literar, culegător și cercetător de folclor, editor și îngrijitor de ediții
1971 – A încetat din viață Nicu Stănescu (20 mai 1903, Ploiești – 17 aprilie 1971, București)
Reputat dirijor, compozitor, aranjor și violonist virtuoz; a condus timp de 20 de ani, în paralel cu Ionel Budișteanu, Orchestra Barbu Lăutaru
1975 – A încetat din viață Octav Pancu-Iași (14 aprilie 1929, Iași – 16/17 aprilie 1975)
Scriitor, publicist și scenarist; important autor de literatură pentru copii
1985 – A încetat din viață D.I. Suchianu (Dumitru Ion Suchianu; 2 septembrie 1895, București – 17 aprilie 1985, București)
Sociolog, eseist, jurist, istoric, critic literar și critic de film
1990 – Antena Bucureștilor
La 17 aprilie 1990 a început să emită, în mai multe limbi de circulație internațională, postul de radio Antena Bucureștilor, parte a rețelei Radio România Regional, denumit ulterior Radio București și în prezent București FM. Era un post dedicat exclusiv vieții cotidiene din București și emitea prin Stația Herăstrău, pe frecvența de 70,4 MHz, banda OIRT – banda în unde ultrascurte pentru țările din blocul comunist. Inițiativa înființării postului a aparținut lui Eugen Preda, re-întemeietorul radioului public
1990 – A încetat din viață Paul Gh. Dimo (10 iunie 1905, Turnu Severin – 17 aprilie 1990, București)
Inginer specialist în domeniul electricității; creatorul analizei nodale și al metodelor REI; membru titular al Academiei Române
1991 – Delegația Parlamentului României – delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord
Delegația Parlamentului României a primit statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord, din 14 noiembrie 1998, Adunarea Parlamentară a NATO
1994 – A încetat din viață Mihail Crama (Eugen Enăchescu Pasad; 1 ianuarie 1923, Cetatea Albă – 17 aprilie 1994)
Poet și prozator; premiant al Fundațiilor Regale (Decor penitent, 1947) și al Academiei Române
1996 – Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă
A fost inaugurată oficial Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă prin punerea în funcțiune a primului reactor. România a intrat astfel în clubul țărilor producătoare de energie nucleară, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est.
1997 – A încetat din viață Ion Musceleanu (14 octombrie 1903, Caracal –17 aprilie 1997, București)
Pictor, peisagist și portretist de factură impresionistă
1998 – S-a instalat Guvernul Radu Vasile
Cabinet format de CDR, USD și UDMR, prezidat de țărănistul Radu Vasile, în perioada 17 aprilie 1998–22 decembrie 1999. Președintele României, Emil Constantinescu l-a desemnat prim-ministru pe Radu Vasile, după căderea Guvernului Victor Ciorbea, în urma unei crize politice provocate de PD. A avut de înfruntat recesiunea economică începută în anul 1997, când PIB a scăzut cu 6,1%, iar rata inflației a ajuns la 150%; s-a confruntat cu deteriorarea nivelului de trai (șomajul a depășit 10%); a fost adoptată o nouă Lege a învățământului; a avut loc mineriada din ianuarie 1999; participarea la Războiul din Kosovo; vizita Papei Ioan Paul al II-lea; iar România a fost invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la UE.
1998 – A început să emită Radio Trinitas
Prima transmisiune difuzată de primul post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, Radio Trinitas, în seara zilei de 17 aprilie 1998, Vinerea Mare din 1998, a fost slujba Prohodului Domnului, de la Catedrala mitropolitană din Iași. Având studioul la Mănăstirea Golia din Iași, Radio Trinitas a făcut parte din cadrul Institutului Cultural-Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, până la data de 27 octombrie 2007.
1998 – S-a născut Andra Gogan
Alexandra Gabriela Valentina Gogan; 17 aprilie 1998, Buzău
Actriță, cântăreață, vlogger și voice-over, prezentatoare TV, a intrat în Cartea Recordurilor pentru Cel mai lung concert live susținut de un copil (3 ore și 20 minute – 55 melodii) și Cele mai multe CD-uri lansate de un copil (16 albume). Recordul a fost confirmat pe 15 septembrie 2009. Cântă de la vârsta de 3 ani, printre proiectele la care a luat parte se numără producția Disney Doctorița Plușica și Sofia Întâi la care a dublat în limba română. În 2016 a participat la emisiunea Românii au talent și a prezentat pe Neptun TV, emisiunea E vara ta!
Ne vedem în septembrie
2004 – Prima centrală eoliană din România
În Parcul Industrial din Ploiești, a fost pornită prima centrală eoliană din România. Investiție de aproape 900.000 de euro, centrala devine funcțională atunci când viteza vântului este cuprinsă între patru și 25 de metri pe secundă și are o putere de maximum 700 KW.
2005 – Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) 112
A intrat oficial în funcțiune Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) 112, instituit prin Ordinul nr. 112/13 aprilie 2005 al Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. În conținutul Ordinului se arată că se introduce în România numărul 112 ca număr unic pentru apeluri de urgență în rețelele publice de telefonie, iar sistemul se dă în funcțiune începând cu data de 17 aprilie 2005, ora 00.00. Primul apel la 112 a dat șansa la o nouă viață. O femeie însărcinată a apelat numărul de urgență 112 pentru a solicita ajutor în vederea transportării la spital. A adus pe lume un copil sănătos.
2006 – A încetat din viață Mihail-Constantin Eremia (11 noiembrie 1956, Giurgiu – 17 aprilie 2006, București)
Jurist; profesor universitar la Facultatea de Drept din Universitatea București
2007 – A încetat din viață Gil Dobrică (14 februarie 1946, Călărași, Dolj – 17 aprilie 2007, Craiova)
Solist vocal de muzică pop-rock, soul și rhythm and blues
2008 – A încetat din viață Paul Miron (13 iunie 1926, Giulești–Boroaia, județul Baia/Suceava – 17 aprilie 2008, Freiburg, Germania)
Lingvist și filolog; cadru didactic la Universitatea Freiburg; primul profesor universitar de limbă și literatură română din Germania Federală
2010 – A încetat din viață Alexandru Neagu (19 iulie 1948, București – 17 aprilie 2010, București)
Fotbalist; a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic 1970
2013 – A încetat din viață Paul Dan Cristea (13 februarie, 1941, București – 17 aprilie, 2013)
Inginer electronist și fizician; membru titular al Academiei Române
2014 – A încetat din viață Dimitrie D. Stancu (11 februarie 1927, Călacea–Orțișoara, Timiș – 17 aprilie 2014, Cluj-Napoca)
Matematician recunoscut pe plan internațional, cu rezultate remarcabile în domeniul analizei numerice și teoriei aproximării; membru de onoare al Academiei Române
#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi #romanianvisualart
Pingback: 17 aprilie în istoria românilor | RomaniaEv