17 Martie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Alecu Russo (17 martie 1819 – 5 februarie 1859)

 

1819 – S-a născut Alecu Russo

Alexandru Russo; 17 martie 1819, Chișinău, Imperiul Rus/R. Moldova – 5 februarie 1859, Iași, Principatele Unite

Poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar, ideolog al generației de la 1848. Rămas orfan de mamă, a fost trimis de părintele său la studii în Elveția, apoi la Institutul lui Francois Naville din satul Vernier de lângă Geneva. Pe băncile institutului a scris primele sale încercări literare, majoritatea în limba franceză, care au apărut postum, în traducere. A publicat numai în limba română, între 1846–1856 și numai în reviste, având de gând să-și termine scrierile sale și să revină asupra lor, lucru pentru care nu a mai avut răgaz. A participat la mișcarea revoluționară din Moldova alături de Vasile Alecsandri; în urma eșecului acesteia, Russo a pribegit mai întâi în Transilvania, pentru ca apoi să se stabilească la Paris. A publicat în România Viitoare, revistă politică a românilor exilați la Paris, Cântarea României (versiunea franceză, 1850); versiunea românească a fost publicată în România literară a lui Alecsandri (1855). Volumul a fost tipărit anonim. Fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române. Alte scrieri: Piatra Teiului, Băcălia ambițioasă, Jicnicerul Vadră, Studie moldoveană, Cugetări. Trebuie amintit însă și rolul său de îndrumător în teatru, în critica literară, în folclor. El a atras atenția asupra importanței literaturii originale, de caracter specific național, recomandând scriitorilor să se inspire din trecutul de luptă al poporului nostru și din literatura de circulație.

1866 – A fost înființată Garda Cetățenească

Instituția Guardia Cetățenească sau Orășenească, denumită uneori și Guardie Națională împlinea o veche dorință a revoluționarilor de la 1848. La 18 ianuarie 1864, monstruoasa coaliție a propus în Adunarea Legislativă un amendament pentru „crearea Guardiei Naționale„, ca element al puterii armate. Dar Domnitorul Alexandru Ioan Cuza n-a promulgat această lege, lichidând prin lovitura de stat din 2 mai 1864, obstrucționismul Adunării și aducând primele reforme în favoarea țărănimii. Monstruoasa coaliție, izbutind să răstoarne totuși în noaptea de 11 februarie 1866 pe domnitorul Cuza, a ținut să realizeze Garda Națională în scurt timp. Adunarea legiuitoare a votat legea la 10 martie, a fost aprobată de senat la 14 martie și sancționată de Locotenența domnească la 17 martie. Din conținutul legii rezultă că garda orășenească „se instituie în toate orașele României pentru a priveghea la paza ordinei„, fiind subordonată Ministerului de Interne. Membru al gărzii din București putea fi oricare locuitor al orașului, în vîrstă de 20–40 de ani, dacă dispunea de o casă în valoare de 5.000 lei, sau plătea chirie în valoare de 500 lei. „Graba organizării guardiei orășenești venea de acolo că, deși răsturnarea domnitorului Cuza era făcută de către armată, unitățile care luaseră parte la această mișcare nu erau decît o mică parte din garnizoana Bucureștilor și guvernul se temea de vreo contra mișcare a restului garnizoanei care a fost îndepărtată din capitală după câtva timp„. [Analele Academiei Române Secțiunea Istorice – Garda Națională, Scurt istoric].

 

Ziua Serviciului istoric al armatei

 

1867 – Înființarea Depozitului General al Războiului

În baza Înaltului Decret Regal nr. 380/17 martie 1867, Domnitorul Carol I a aprobat raportul ministrului de Război nr. 2.734 privind înființarea Depozitului General al Războiului organizat pe două secții: Secția I – Harta României. Lucrări topografice interioare și Secția a II-a – Lucrări istorice. Statistică militară și lucrări regimentare.

 

1877 – S-a născut Dionisie Germani

Dionisie Ghermani; 17 martie 1877, Galați – 1 septembrie 1948, București

Inginer hidrotehnist specialist în hidraulică și mecanica fluidelor și electrotehnician, membru corespondent (din 1935) al Academiei de Științe din România, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române. A fost profesor la Școala Politehnică din București. A proiectat și a condus lucrări de alimentare cu apă și de canalizare a diferite orașe, ca Pitești, Tulcea, Turnu-Măgurele, Brăila etc. A condus lucrările de captare de la Ulmi, pentru București, și a executat proiectul general de canalizare a capitalei. A fost distins cu Semnul Onorific Răsplata Muncii pentru 25 ani în Serviciul Statului (1941).

1880 – Relații diplomatice România – Regatul Belgiei

Odată cu recunoașterea de către Regatul Belgiei a independenței României, au fost stabilite și relațiile diplomatice dintre cele două țări, primul pas fiind înființarea Legației României la Bruxelles (17/29 martie). România a deschis apoi consulate onorifice la Bruxelles, Liège, Namur și Louvain.

1883 – S-a născut Urmuz

Avram Leiba Esra-Zissu alias Demetru Demetrescu-Buzău; 17 martie 1883, Curtea de Argeș – 23 noiembrie 1923, București

Scriitor de avangardă. A crescut cu o fascinație pentru muzica clasică și arta plastică, învățând să cânte la pian și pictând în ulei ca amator. Prefera să participe la concertele de la Ateneul Român și avea o înțelegere avansată a muzicii chiar la vârsta de treisprezece ani. Se spune că tânărul a participat și la prelegerile lui Titu Maiorescu, un filosof și estet care a influențat atât pe Mihai Eminescu, cât și pe I.L. Caragiale. După ce a trecut examenul în Drept în 1904, Urmuz a fost numit judecător în localitatea rurală Cocu (Răchițele, Argeș); este probabil ca, în jurul acestei perioade (circa 1908), să fi scris pe hârtie primele fragmente din colecția sa Pagini bizare. În cele din urmă, Urmuz a devenit judecător de pace în regiunea Dobrogea și mai târziu la Ghergani (Dâmbovița). Aceste misiuni au fost întrerupte în 1913, când a fost chemat sub arme, în al doilea război balcanic, împotriva Bulgariei. Anul 1922 a adus debutul lui Urmuz în presă. Fascinat de Pagini bizare, Tudor Arghezi a publicat două din ele în ziarul Cuget Românesc. Alte scrieri: Algazy & Grummer, Cronicari, Fuchsiada, Plecarea în străinătate, Puțină metafizică și astronomie.

Urmuz – Pâlnia și Stamate Teatru Radiofonic

1913 – S-a născut Alec Duma

Alexe Solomon; 17 martie 1913, Nisporeni, Lăpușna, Basarabia, Imperiul Rus/Moldova – 24 august 1980

Poet, profesor. A absolvit Academia de Muzică și Artă Dramatică din Iași. Pictor înzestrat și bun dansator, venea în vacanțe și, cu ajutorul prietenilor din sat, organiza serate și baluri unde el era animatorul principal. După absolvire s-a încadrat în învățământ, fiind profesor la licee din Suceava și Botoșani. Din 1953 s-a stabilit la București, profesor la Liceul „I.L. Caragiale”, de unde s-a pensionat. A debutat în presă pe când era student și a colaborat la diverse publicații cu articole pe teme literare și pedagogice. Editorial, a debutat târziu, în 1975, cu volumul de versuri Poeme, după care au apărut Cer de foc în ape, Partea mea de aer, În ploile oglinzii.

1916 – S-a născut Hilda Jerea

17 martie 1916, Iași – 14 mai 1980, București

Pianistă și compozitoare. A început studiile la Conservatorul de Muzică din Iași și a terminat în București, unde a studiat Compoziția cu Mihail Jora și Pianul cu Florica Musicescu și Dimitrie Cuclin. După absolvire a urmat studii suplimentare în Paris și Budapesta. Cariera sa de pianistă concertistă și în ansambluri camerale a început în 1936. Totodată este cunoscută ca singura femeie-compozitoare afirmată în cadrul generației sale. A fost secretară a Uniunii Compozitorilor (1949–1952), iar din 1966 fondatoare și conducătoare a formației camerale Musica Nova, cu care a participat la numeroase concerte și festivaluri internaționale de muzică nouă. În anii ’50–’60 a primit diferite Ordine ale Muncii și Premii de Stat. Creația sa cuprinde muzică de film, vocal-simfonică, Oratoriul Sub soarele deșteptării (1951), muzică simfonică, de cameră, corală, dar a excelat în domeniul liedului pentru voce și pian.

Lieduri de Hilda Jerea – Ulciorul • Steliana Calos, Adrian Tomescu, Voicu Vasinca

1917 – S-a născut Zorica Lațcu

17 martie 1917, Mezőtúr, Ungaria – august 1990, Mănăstirea Vladimirești, Tecuci

Poetă creștină, traducătoare, monahie și deținut politic. Între 1936–1940 a urmat la Cluj cursurile de Filologie clasică, Limba greacă și latină, precum și pe cele de Limbă și literatură franceză din cadrul Facultății de litere. A devenit preparator principal la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj și a colaborat la Dicționarul limbii române al lui Sextil Pușcariu, editat de Academia Română. A început să publice poezii din 1941 la revista Gândirea, condusă de Nichifor Crainic. Ulterior, a fost colaboratoare la revista Telegraful român. În 1948 a intrat ca monahie în Mănăstirea Vladimirești de lângă Tecuci și a luat numele maica Teodosia, făcând parte din generația formată duhovnicește în atmosfera plămădită la Mănăstirea Sâmbăta în jurul Părintelui Arsenie Boca, căruia Zorica i-a închinat volumul de versuri Poemele Iubirii. În 1956, mănăstirea a fost închisă, o parte din maici arestate, iar celelelte silite să renunțe la monahism. Teodosia s-a numărat printre cele arestate, făcând trei ani detenție într-un penitenciar din Miercurea Ciuc. După eliberare, a stat în localitatea Gurguiești (Brăila) cu maica Mihaela, o fostă colegă de mănăstire. În februarie 1990, odată cu redeschiderea mănăstirii, s-a întors în mănăstirea în care și-a făgăduit viața lui Hristos. A publicat volume de versuri: Insula Albă (1944, volum de debut), Osana Luminii, Poemele Iubirii, Din pribegie, Ție, Doamne, Îți voi cânta, Spre Insulă etc.

1919 – La București a apărut periodicul Munca

Organ independent săptămânal de politică economică și socială, având directori pe Constantin Garoflid, Simion Mehedinți și Mihail Seulescu. Publicația și-a încetat apariția la 15 decembrie 1919. [Marian Petcu – Istoria jurnalismului din România în date].

1921 – S-a născut Gheorghe Berindei

17 martie 1921, Năsăud, Bistrița–Năsăud – 13 decembrie 1999, București

Pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1973. A fost ucenic în mănăstire, ofițer de carieră. După absolvirea liceului, în 1940, s-a înscris la Școala Politehnică din Timișoara, unde a studiat, vreme de doi ani, în Facultatea de Mine și Metalurgie. Din lipsă de mijloace materiale, a fost obligat să renunțe la studiile universitare și a urmat Școala de Ofițeri Activi de Geniu din București. Apoi s-a înrolat și a luptat pe front. După încheierea războiului, în 1946, s-a reînscris la Școala Politehnică din Timișoara, dar, negăsind un serviciu, a renunțat, din nou, la continuarea studiilor. După schimbarea regimului s-a angajat salahor, avansând până la funcția de contabil-șef. În tot acest timp a devenit pictor, fără studii de specialitate, a fost un autodidact.

Expoziție – Berindei: Edificare [Muzeul de artă Craiova]

1924 – S-a născut Pavel Starostin

17 martie 1924, Chișinău – 14 martie 2008

Scriitor și traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. A absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” al Uniunii Scriitorilor din URSS. A fost secretar-responsabil al revistei Nistru, consultant literar la Uniunea Scriitorilor din RSSM. Proza lui Trenul cu un singur pasager (1966) și o serie de povestiri au fost dedicate temei celui de-al doilea război mondial. S-a impus ca traducător din poezia și dramaturgia rusă, sovietică și universală: Eschil, Sofocle, B. Shaw, C. Goldoni, C. Gozzi, P. Neruda, C. Sandburg, N. Himket, O. Vacietis, Maiakovski, V. Jucovschi. Posedând o cultură poetică serioasă, a reușit să păstreze farmecul operelor originale. Tot în calitate de traducător, a colaborat și cu Studioul Cinematografic Moldova-film: Rondul de dimineață, Cine bate la ușa mea, Iartă-mă, Alioșa, Malul. A alcătuit majoritatea volumelor almanahului Meridiane, a scris studii, recenzii despre traducerile artistice. A fost distins cu titlul Lucrător Emerit al Culturii RSSM (1986).

1929 – S-a născut Micaela Slăvescu

17 martie 1929, București – 2009

Lexicografă și traducătoare română de limba franceză. A urmat Facultatea de Litere, secția Italiană-Franceză, a Universității din București (1947–1951). A lucrat la Direcția Presei, a fost profesoară la Catedra de franceză a Universității din București (din 1963). A colaborat cu articole la Secolul 20, Revue roumaine etc. Debutul său editorial a avut loc în 1963 cu o antologie de umor în limba franceză, intitulată Humour en français… de tous les coins… de tous les âges. A participat apoi la elaborarea lucrărilor științifice Dicționar al literaturii franceze și Histoire de la litterature française. S-a remarcat mai ales ca traducătoare, publicând numeroase traduceri din literatura franceză (Ch. Nodier, Gerard de Nerval, Victor Hugo, Cl. Bremond etc.), prefațând operele unor scriitori francezi clasici și moderni: La Fontaine, Corneille, Molière, Edmond Rostand, Maurice Druon, Michel Tournier etc. și traducând în limba franceză scrierile lui Lucian Blaga, Marin Preda și Geo Dumitrescu, precum și o antologie de basme românești, Contes populaires roumaines și lucrări cu profil istoric sau de istoria artei și a civilizației. A fost distinsă cu ordinul francez Les Palmes Academiques în grad de Cavaler (1977) și Premiul Uniunii Scriitorilor (1979). Din scrierile sale: Recueil des plaisanteiries et des anecdotes (texte culese și adnotate); Dicționar al literaturii franceze (coordonator și coautor); Histoire de la litterature française (coautoare).

1930 – S-a încheiat Contractul Škoda

Contractul dintre Ministerul Apărării Naționale și uzinele Škoda pentru muniții și armamente, în valoare de 1.250 milioane lei pentru puști mitraliere și 5.500 milioane lei pentru tunuri (în total 6,75 miliarde lei), denumit ulterior Afacerea Škoda, va duce la declanșarea celui mai mare scandal politic și mediatic din perioada interbelică. Stipulat în netă defavoare față de Statul Român, contractul a provocat o puternică criză politică, scoțând la iveală corupția generalizată din aparatul administrativ al Statului, starea extrem de precară a Armatei Române, violarea secretelor de stat, implicarea politicienilor până la nivelele cele mai înalte și culminând cu implicarea regelui Carol al II-lea și a camarilei regale. Cazul a scandalizat opinia publică și a fost cap de afiș pentru mai mulți ani de la izbucnirea lui. A fost pe larg instrumentalizat de partidele și oamenii politici, având în final un efect devastator asupra încrederii populației în instituțiile statului democratic, în contextul în care Europa se afla în plin proces de înarmare și în pragul izbucnirii celui de-al doilea război mondial.

1932 – Premiera baletului La piață

Premiera tabloului coregrafic într-un act La piață de Mihail Jora a avut loc pe scena Operei Române din București, coregrafia fiind semnată de Floria Capsali.

Mihail Jora – La Piață • Orchestra Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș, Dirijor Andrea Riderelli

1936 – Codul Penal și Codul de Procedură Penală

Regele Carol al II-lea a promulgat Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Codul Penal a fost votat de Senat în ședința de la 13 Martie, și a intrat în vigoare în 18 martie. Codul de Procedură Penală a fost votat de Adunarea Deputaților în 10 Martie și a intrat în vigoare la 19 martie.

 

1936 – S-a născut Ion Panaitescu

17 martie 1936, București – 8 octombrie 2013, București

Grafician, desenator, gravor și ilustrator de carte, membru al Uniunii artiștilor plastici din România. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, clasa Vasile Kazar în 1969. Lucrările sale de gravură și grafică de șevalet au fost premiate în România, Italia, Franța și Polonia. A făcut parte din colectivul de artiști ai Atelierului de Gravură din București, locul de referință al gravurii românești în perioada anilor ’70 și ’80. A participat la saloanele de carte ilustrată de la München, Leipzig, Bratislava, Brno și la cele mai importante expoziții naționale și internaționale de grafică, gravură, desen și ilustrație de carte în peste 30 de orașe de pe patru continente, având expoziții personale la Turda, București, Mogoșoaia, Bacău, Roma, Copenhaga, Veneția. Prin activitatea sa a intrat în rândul „seniorilor graficii românești”.

Biografie ilustrată [ColoRo]

1939 – Consiliul de Coroană a discutat situația creată prin ocuparea Cehoslovaciei

În contextul amenințării reprezentate de expansiunea Germaniei naziste, care ocupase Cehoslovacia, pericolul pentru granițele României creștea simțitor, mai ales că Franța și Anglia întârziau să-și arate sprijinul pentru statul român. În urma consultărilor, s-a decis sporirea măsurilor de siguranță militară, intensificarea înzestrării armatei și „paza evenimentelor cu arma la picior”. Guvernul a luat măsuri de întărire a securității frontierei de nord-vest, mobilizând în acest scop, câteva contingente de rezerviști și îmbunătățind înzestrarea armatei. Aceste măsuri au fost conjugate cu o intensă activitate a diplomației române în spiritul politicii de pace și de echilibru.

1939 – S-a născut Attila Csipler

17 martie 1939, Satu Mare – 31 decembrie 1999

Scrimer olimpic român specializat pe floretă. A fost fiul lui Alexandru Csipler, fondatorul școlii sătmărene de scrimă. A început scrima cu tatăl său la Unio Satu Mare. A câștigat Turneul international de la București în 1959. A participat la Jocurile Olimpice de vară din 1960 de la Roma, fiind eliminat în turul al doilea la proba individuală și clasându-se pe locul 6 pe echipe, tot la floretă. La Jocurile Olimpice de vară din 1960 de la Tokyo a luat parte la probele de floretă și de sabie pe echipe, clasându-se pe locul 6 și, respectiv pe locul 7. După ce s-a retras, a devenit antrenor.

1939 – S-a născut Mihai Ungheanu

17 martie 1939, Slobozia – 12 martie 2009, București

Jurnalist, critic literar, scriitor, om politic, senator PRM, secretar de stat la Ministerul Culturii. A absolvit, în 1963, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București și a dat doctoratul în Istoria Literaturii Române în 1983. La începutul carierei a colaborat la Viața studențească, Scînteia tineretului, a fost profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universității București și la Facultatea de Sociologie și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine ale Universității „Spiru Haret” București. În anii ’70–’80 a fost apropiat de grupul protocroniștilor, fiind unul dintre promotorii revistei Luceafărul.

1940 – A încetat din viață Iancu Brezeanu (Ion Brezeanu; 1 decembrie 1869 – 17 martie 1940)

Actor, promotor al realismului în arta teatrului comic din epoca sa; a interpretat magistral personajele lui I.L. Caragiale.

1941 – A încetat din viață Nicolae Titulescu (4 martie 1882 – 17 martie 1941)

Diplomat, jurist, profesor și om politic; în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar; președinte al Ligii Națiunilor; membru titular al Academiei Române.

1944 – Negocierile de la Cairo

Au început, la Cairo, primele negocieri pentru încheierea unui armistițiu, susținute din partea română de Barbu Știrbey, ca reprezentant al Opoziției unite (dar și cu acordul mareșalului Ion Antonescu) și Aliați. Prin aceste tratative, Aliații au luat cunoștință de obiectivele urmărite atât de guvern, cât și de opoziție: respectarea integrității și suveranității României, asigurarea libertății poporului român de a-și organiza viața democratică pe care o dorește, respectarea prevederilor din Carta Atlanticului în privința granițelor și delimitarea unor zone ferite de trecerea trupelor aliate în România. De asemenea, Barbu Știrbey era autorizat „a lua angajamentul că România va contribui cu forțele sale militare și economice la conducerea ulterioară a războiului împotriva Germaniei…” În numele opoziției unite, acesta le-a declarat anglo-americanilor că este posibilă inclusiv o lovitură de stat, pentru îndepărtarea lui Ion Antonescu. Regele, țărăniștii și liberalii voiau însă asigurări clare din partea aliaților în următoarele privințe: România trebuia să-și mențină independența și drepturile teritoriale, să obțină statutul de cobeligerant și ajutor militar și diplomatic din partea aliaților, în cazul în care ar fi fost atacată de Bulgaria sau Ungaria, după întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

1944 – S-a născut Paul Cornel Chitic

17 martie 1944, București – 8 iulie 2007

Dramaturg, critic de teatru și de artă, publicist membru al Uniunii Artiștilor Plastici și al Uniunii Scriitorilor. A absolvit cursurile Facultății de Filosofie, fiind licențiat în 1970. A lucrat ca secretar de redacție la Revista muzeelor și monumentelor și ca redactor la revista Teatrul. Angajat în lupta electorală, a editat, în prima parte a anului 1990, ziarul politic Mesager, candidând apoi pentru un loc în Camera Deputaților. După o întrerupere de cinci ani, a revenit în publicistică. Este laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor (1966). A scris dramaturgie: Cronica personală a lui Laonic, Mârâiala, Bunicul și Artre cu litere de platină, Întors din Singurătate și volume: Teatrul obiectelor, Nunta cerbului.

1944 – S-a născut Dan Nuțu

17 martie 1944, București

Actor de teatru și film, mai recent activând ca producător de filme documentare. A absolvit cursurile IATC în 1966, a jucat pe scenă la Teatrul „Bulandra”. A debutat în film în Cartierul veseliei de Manole Marcus (1964), dar consacrarea a cunoscut-o în prima peliculă semnată de Lucian Pintilie, Duminică la ora 6 (1965). Au urmat mai multe roluri de tineri nonconformiști, a devenit „durul-vulnerabil al cinematografiei anilor ’60” [Tudor Caranfil – Dicționar de filme românești], care i-au adus o mare popularitate. Plecat din țară prin 1979, s-a stabilit în SUA, unde a fost inițial șofer de taxi. A încercat în această perioadă să păstreze legătura cu lumea teatrului și a filmului, dar nu a mai primit decât roluri de figurație. A revenit sporadic în țară după 1990, iar din 2005 s-a implicat într-un proiect comun al canalului TV ARTE și (temporar) TVR1, de instruire a tinerilor creatori de documentare în cadrul unui Atelier de vară, Aristoteles workshop. Câteva din filmele în care a jucat: Diminețile unui băiat cuminte, Printre colinele verzi, Bariera, 100 de lei, Dincolo de nisipuri, Împușcături sub clar de lună, Rătăcire etc.

Împușcături sub clar de lună (1977) • Ion Besoiu, Mircea Diaconu, Ion Caramitru, Dan Nuțu, Amza Pellea, Octavian Cotescu, Jean Constantin etc.

1946 – S-a născut Alexandru Deal

Alexandru Hegheș; 17 martie 1946, Arad – 26 aprilie 2021

Prozator. A absolvit Liceul de Arte Plastice din Timișoara în 1965 și a practicat diverse meserii: frezor, strungar, corector la întreprinderea Poligrafică Banatul etc. A debutat cu proză în revista Amfiteatru în 1963, colaborând apoi cu scrieri literare la Orizont, Luceafărul, Amfiteatru, România literară etc. A debutat editorial cu romanul Nisip (1968), bine primit de critică. A mai publicat romanele: Lașii, Anotimpul făgăduinței. A primit Premiul pentru proză al revistei Amfitetru (1963) și Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1971).

1947 – S-a născut Andrei Agoston

Ágoston András; 17 martie 1947, Cluj – 2 ianuarie 2022

Violonist. A studiat cu profesorii Paula Kouba, Peter Zsurka și mai târziu cu Ștefan Ruha. A fost laureat al unor concursuri internaționale de prestigiu precum „Johann Sebastian Bach” Leipzig, „Piotr Ilici Ceaikovski” Moscova, „Tibor Varga” Sion sau „George Enescu” București. Cariera sa internațională s-a lansat după ce, în 1972 a câtigat Concursul „David Oistrah” la Viena, Premiul I fiindu-i acordat chiar de către marele violonist, președintele juriului. A apărut ca solist în compania unor mari ansambluri precum cele ale Filarmonicilor din Viena, Moscova, Lisabona, iar în România a cântat împreună cu Orchestra Națională Radio, Filarmonica „George Enescu” din București, Filarmonica Transilvania din Cluj-Napoca, etc. A colaborat cu renumiți dirijori, printre care Yehudi Menuhin, Yuri Temirkanov, Justus Frantz, Erich Bergel, Cristian Mandeal, Emil Simon, Johannes Wildner. A fost concert-maestru al renumitului ansamblu Philharmonia Hungarica din Marl, Germania (1991–2001) și al orchestrei Neue Philharmonie Westfalen (2001–2012), primind Premiul „Franz Liszt”, pentru implicarea și reușitele sale în viața culturală a Ungariei (2002). Timp de 20 de ani a desfășurat o carieră pedagogică la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Ludwig van Beethoven – Violin Concerto in D major, Op. 61 • Budapest Philharmonic Orchestra, Dirijor Erich Bergel, Solist Andrei Agoston

1948 – S-a născut Virginia Mușat

Victoria Ghinju; 17 martie 1948, Craiova

Poetă, eseistă și istoric literar. A absolvit facultatea de Filologie din București și a fost profesoară. A debutat cu versuri în revista Ramuri (1971) și a colaborat la România literară, Luceafărul și Contemporanul. Debutul editorial a fost în 1976, cu volumul Orion, constelația mea (Premiul de debut al Editurii Eminescu, 1976), urmat de Ars amandi și De față cu desăvârșirea. Este și autoarea unor (micro)monografii sobre, documentate, corecte: C. Stere – scriitorul, Mihaii Sadoveanu, scriitor și corespondent de război, Vasile Cârlova.

1949 – S-a născut Brândușa Prelipceanu

17 martie 1949 – 26 aprilie 2002

Jurnalistă și traducătoare. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1971). A fost jurnalistă la Agerpres și Rompres, traducătoare și șefa secției Translație Franceză a Agenției Naționale de Presă Rompres. A făcut zeci de traduceri în și din limba franceză.

1960 – A încetat din viață Hans Mattis-Teutsch (13 august 1884 – 17 martie 1960)

Pictor expresionist, sculptor și grafician de origine germană.

1964 – A încetat din viață Păstorel Teodoreanu (Alexandru Osvald Teodoreanu; 30 iulie 1894 – 17 martie 1964)

Avocat și scriitor, epigramist; gastronom și iubitor de vinuri; membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene.

1970 – Academia „Ștefan Gheorghiu”

Prin Decretul nr. 121/17 martie 1970, Universitatea Muncitorească a PCR și Școla Superioară de Științe Sociale „A.A. Jdanov” s-au transformat în Academia de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român, ca for care „organizează, îndrumă și coordonează întreaga activitate de cercetare în domeniul științelor sociale”. Pomenita instituție pregătea cadrele birocrației de partid și, de-a lungul timpului, a acordat zeci de doctorate considerate cu aceeași valoare ca doctoratele universităților și ale institutelor de cercetare, însă fără acoperirea științifică corespunzătoare. „Academia” a fost desființată în 1990.

1973 – A încetat din viață Demostene Botez (29 iulie 1893 – 17 martie 1973)

Scriitor, publicist, traducător și avocat; membru și președinte al Uniunii Scriitorilor din România; membru corespondent al Academiei Române.

1991 – Referendumul populației RSS Moldovenești privitor la menținerea în URSS

În ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, populația RSS Moldovenești, deja suverană la acel moment, a refuzat să participe la referendumul privitor la menținerea în URSS. Interesant că referendumul unional din 17 martie 1991 era prima consultare populară de acest fel de la crearea URSS. Chiar dacă în multe dintre republicile unionale referendumul a avut loc, în cadrul RSS Moldovenești acesta a fost boicotat în majoritate, participînd doar unele raioane din est (Transnistira de azi) și Găgăuzia.

1991 – S-a născut George Alexandru Palamariu

17 martie 1991, Lupeni, Hunedoara

Canotor legitimat la CS Dinamo București. S-a clasat pe locul doi cu echipajul de 4 rame fără cârmaci la Campionatul Mondial U23 din Linz 2008 (Austria), a obținut medalia de argint la Campionatele Mondiale de Juniori de la Brive-la-Gaillarde 2009 (Franța), s-a calificat la Jocurile Olimpice de vară din 2012 și a obținut locul doi la Campionatele Europene din Varese 2012 (Italia) și cele de la Sevilla 2013 (Spania). cu echipajul de 4 rame fără cârmaci, fiind recompensați cu Medalia Meritul Sportiv cl.I. A câștigat bronzul la Cupa Mondială Eton 2013 (Marea Britanie) cu echipajul de 4 rame fără cârmaci și a obținut medalia de aur la Campionatele Mondiale U23 de la Linz 2013 (Austria). Echipajul masculin de două rame fără cârmaci Palamariu–Cristi-Ilie Pîrghie s-a calificat la Jocurile Olimpice de vară din 2016.

1992 – A încetat din viață Ludovic Rudescu (Ludovic Iosif Urban Rodewald; 25 mai 1908 – 17 martie 1992)

Biolog român, de etnie german bucovinean, specializat în hidrobiologie și stuficultură; membru corespondent al Academiei Române.

1994 – A încetat din viață Liviu Călin (10 septembrie 1930 – 17 martie 1994)

Poet, critic și istoric literar; redactor-șef al Editurii Cartea Românească; distins cu Premiul Herder (1990).

2005 – A încetat din viață Adrian Marino (5 septembrie 1921 – 17 martie 2005)

Eseist, critic, istoric și teoretician literar, publicist; laureat al premiului Herder; deținut politic al regimului comunist.

2010 – A încetat din viață Ștefan Gheorghiu (23 martie 1926 – 17 martie 2010)

Muzician, violonist; solist concertist al Filarmonicii de Stat „George Enescu” și pedagog.

2010 – A încetat din viață Ferenc László (László Ferenc; 8 mai 1937 – 17 martie 2010)

Muzicolog și flautist român de etnie maghiară; profesor de muzică de cameră la Universitatea Națională de Muzică București și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca; a fondat Societatea Română Mozart, organizatoare a Festivalului „Mozart”, desfășurat anual la Cluj.

2011 – A încetat din viață Romul Munteanu (18 martie 1926 – 17 martie 2011)

Critic și istoric literar; editor; profesor universitar; director al Editurii Univers.

2012 – A încetat din viață Olimpian Ungherea (1 iulie 1937 – 17 martie 2012)

Scriitor, jurnalist, jurist, criminalist, mason; autor de romane și poveștiri inspirate din sfera criminalisticii, spionajului și crimei organizate.

2016 – A încetat din viață Solomon Marcus (1 martie 1925 – 17 martie 2016)

Matematician, profesor universitar; membru titular al Academiei Române.

2019 – A încetat din viață Silvia Ghelan (25 octombrie 1924 – 17 martie 2019)

Actriță de teatru și film, numită „Doamna Teatrului Național din Cluj”, pe care l-a slujit mai bine de 50 de ani.

2021 – A încetat din viață Mihai Vanica (14 septembrie 1955, București – 17 martie 2021)

Compozitor de muzică ușoară, violonist în Orchestra Radio și redactor la Radio România Cultural; fiul compozitorului și dirijorului Ion Vanica și fratele compozitorului Romeo Vanica.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită