19 Aprilie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Calistrat Hogaș (19 aprilie 1847 – 28 august 1917) – Portret de Iulia Hălăucescu, Casa Memorială Piatra Neamț

 

1847 – S-a născut Calistrat Hogaș

Calistrat Dimitriu; 19 aprilie 1847, Tecuci – 28 august 1917, Roman

Scriitor, profesor. A urmat studiile liceale la Academia Mihăileană din Iași și Facultatea de Filosofie și Litere din Iași, „branșa literară”. În anul în care a terminat studiile, în urma unui concurs, a fost numit profesor de Partea literară la gimnaziul comunal din Piatra Neamț și, la foarte scurt timp, a devenit director. A debutat în 1874 cu poezia Legenda lăcrămioarei în ziarul local Corespondenția provincială, iar în 1882 a debutat și ca prozator în revista locală Asachi, cu fragmente din ciclul Amintiri dintr-o călătorie. În 1907, cunoscându-l pe Garabet Ibrăileanu, s-a lăsat convins și a început colaborarea la revista Viața Românească. În 1912, la editura Viața Românească s-a început tipărirea primei ediții a volumului Pe drumuri de munte.

 1849 – Convenția ruso–turcă de la Balta-Liman

Înțelegere semnată între Imperiul Rus și Imperiul Otoman la 19 aprilie/1 mai 1849, prin care se reglementau situațiile politice din cele două Principate Dunărene. Consfințea pe plan diplomatic internațional înăbușirea Revoluției de la 1848 din Țările Române și prevedea, între altele, ținerea sub ocupație a Principatelor pentru „a reprima orice mișcare de insurecționare”. Moldova și Muntenia erau reconfirmate ca state aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar și sub protectorat țarist (stabilit prin Regulamentul Organic). Influența otomană în Principate a crescut prin semnarea acestui tratat. Sfaturile boierești nu mai puteau numi domnitorii locali pe viață, ci ei urmau să fie numiți de Înalta Poartă pentru un termen de șapte ani. Prezența militară comună ruso-otomană a fost menținută până în 1851. Au fost numiți domnitori Barbu Știrbei, în Țara Românească, și Grigore Alexandru Ghica, în Moldova.

1854 – S-a născut Anghel Saligny

19 aprilie 1854, Șerbănești, Galați – 17 iunie 1925, București

Inginer constructor, ministru și pedagog, considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești, membru titular (din 1897) al Academiei Române. A frecventat cursurile Universității din Berlin, avându-l profesor pe celebrul fizician Hermann von Helmholtz, apoi studii inginerești la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg (1870–1874), cu inginerii Schwedler și Franzius. A lucrat, sub conducerea profesorului G. Mehrtens, la construcția căii ferate Cottbus–Frankfurt pe Oder și, sub conducerea lui Gheorghe Duca la construcția căii ferate Ploiești–Predeal. A proiectat liniile ferate Adjud–Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate (șosea și cale ferată) din țara noastră (1881–1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, așa cum e podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m lungime. Sprijinindu-se pe invenții proprii, a construit, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Brăila și Galați. Pereții celulelor hexagonale ale silozurilor au fost realizați, tot în premieră mondială, din piese fabricate la sol, sub formă de plăci. Prefabricarea plăcilor la sol, colțurile de rigidizare și de joncțiune, sudura barelor metalice și mecanizarea la montaj constituie alte priorități pe plan mondial. Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția între 1890–1895 a podului peste Dunăre de la Cernavodă, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa și printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea două mari inovații în construcția de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale în locul fierului pudlat ca material de construcție pentru tabliere de poduri. A mai construit: Stația CFR Târgu Ocna, Teledinamicul American, Târgu Ocna – primul funicular de pe teritoriul actual al României, Calea ferată Ploiești–Predeal, Podul Alb, Onești – primul pod combinat (cale ferată și șosea) din România, Calea ferată Bârlad–Vaslui–Iași etc.

Anghel Saligny

1875 – S-a născut Gheorghe Dobrin

19 aprilie 1875, Lugoj – 1952, Timișoara

Avocat și ziarist bănățean, om politic, luptător pentru unitatea României. Cu o bursă de la fundația „Emanoil Gojdu”, s-a înscris la Facultatea de Drept de la Debrețin, apoi la cea de la Budapesta. În capitala Ungariei a obținut titlul de Doctor în Drept. După terminarea studiilor, s-a stabilit la Lugoj (1890), unde a practicat avocatura. S-a implicat activ în luptele politice și naționale ale românilor lugojeni, alături de nume consacrate ale elitei bănățene: Alexandru Mocioni, Coriolan Brediceanu, Vincențiu Babeș, Ștefan Petrovici, Gheorghe Popovici și alții. Într-un timp relativ scurt a ajuns printre fruntașii Partidului Național Român din Banat, fiind și fondator al ziarului Drapelul din Lugoj. A luat parte la procesul memorandiștilor (mai 1894), în calitate de avocat apărător. După terminarea primului război mondial, s-a aflat la conducerea mișcării românești din Lugoj pentru constituirea Consiliului Național Român. A fost trimis ca reprezentant al Lugojului la Marea Adunare de la Alba Iulia, fiind ales membru în Marele Sfat Național Român din Transilvania. În 1919, când Banatul a trecut în sfârșit sub stăpânire românească, Consiliul Dirigent de la Sibiu l-a numit pe Gheorghe Dobrin prefect al județul Caraș-Severin, fiind astfel primul român care a condus acest județ. A deținut funcția de prefect până în 1920.

1877 – Împăratul rus Alexandru II-lea a plecat de la Chișinău spre Odesa

Venirea țarului la Chișinău a fost prilejuită de începerea operațiunilor militare în cadrul Războiului ruso-turc 1877–1878. După o ședere de opt zile la Chișinău, în Basarabia țaristă, țarul a plecat cu trenul spre Odesa. La plecare, trenul țarului a fost petrecut de câteva mii de locuitori ai Chișinăului. Peste nouă ani, în memoria acestei vizite, vis-a-vis de Casa Varfolomeu, unde a stat Alexandru, acestuia i s-a ridicat o statuie pe care era gravată data de 12 aprilie, ziua citirii Manifestului de Declarare a războiului. Monumentul nu a supraviețuit evenimentelor din 1918.

1883 – S-a născut Helene Bednarik

Elena Alexandrina Barabaș-Bednarik; 19 aprilie 1883, București – 24 februarie 1939, Mogoșoaia

Profesoară de desen, pictoriță și decoratoare. A fost absolventă a Școlii Naționale de Arte din București (1908) și a Akademie der Bildenden Künste (Academia Regală de Arte) din München (1912). A fost profesoară de desen și pictură la liceele: „Principesa Elena” din Brașov, „Domnița Ileana” și Notre-Dame din București, a ținut cursuri de Stilizare, Desen și Pictură la Academia Liberă a soților Bednarik, în București. A fost soția pictorului acuarelist Ignat Bednarik și membră a Cenaclului Idealist. S-a remarcat atât ca acuarelistă cât și ca artistă decoratoare. Opera sa artistică cuprinde lucrări de pictură, desen, acuarelă, metaloplastie, piele repusată și broderie. În acuarelă a abordat teme de la scene de interior până la peisaj și portret, cele mai cunoscute fiind naturile statice cu flori. În arta decorativă s-a remarcat prin piese de mari dimensiuni și o subtilă armonie dintre stilul neoromânesc și stilul 1900. A fost o apropiată a mișcării de emancipare a femeii din perioada interbelică, precum și o colaboratoare a revistei Drepturile Femeii, condusă de prietena sa Eugenia de Reuss-Ianculescu.

Biografie ilustrată: Bednarik Helene (Elena) [Artindex]

1887 – Prima variantă a nuvelei Hagi-Tudose a apărut în revista Lupta literară

Nuvela Hagi-Tudose de Barbu Delavrancea a fost publicată în volum sub semnătura Delavrancea la Editura Socec în 1903, iar piesa de teatru omonimă a fost publicată în 1912. Prima reprezentație a avut loc la 14 decembrie 1912 la Teatrul Național din București.

Hagi Tudose Spectacol TVR • Constantin Rauțchi, Șerban Iamandi, Draga Olteanu Matei, Tania Filip, Rodica Popescu Bitănescu, Alexandru Georgescu, Elena Sereda, Răducu Ițcuș etc.

1889 – Sosirea în România a Principelui Ferdinand

Principele Ferdinand, nepotul Regelui Carol I, a sosit în România îmbrăcat în uniforma de sublocotenent a Regimentului 3 Linie, fiind întâmpinat la Gara de Nord de oficialitățile statului, în frunte cu Regele Carol I și Regina Elisabeta. Din acest moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, ajungând până la gradul de general de corp de armată. Va deveni cunoscut sub numele de Regele Ferdinand I Întregitorul, ca rege al Regatului României, fiind succesorul Regelui Carol I, care a murit fără urmași.

1890 – S-a născut Vintilă M. Mihăilescu

19 aprilie 1890, București – 27 mai 1978, București

Geograf și antropolog cultural, membru titular (din 1939) al Academiei de Științe din România, membru titular (din 1974) al Academiei Române. Din 1910, a urmat cursurile Facultății de Drept și ale Facultății de Litere și Filosofie din București, fiind licențiat în Drept (1913) și Geografie (1914), în urma susținerii lucrării Bucureștii din punct de vedere antropogeografic și etnografic, cu mențiunea Magna cum laude. După susținerea tezei de Doctorat în Geografie la Universitatea din București, cu teza Vlăsia și Mostiștea (1924) și apoi a examenului de Docență (1928), a început să predea cursul de Geografie fizică a României, la Universitatea din București, devenind apoi conferențiar și profesor. Dintre lucrările sale: Contribuții la studiul așezărilor omenești din Câmpia românească între 1853–1899, O nouă ipoteză asupra marilor linii de relief ale globului, Modul de grupare al populației în Dobrogea, Marile regiuni morfologice ale României, Unitatea pământului și poporului românesc, Lecturi geografice.

1895 – A încetat din viață Raicu Ionescu-Rion (24 august 1872 – 19 aprilie 1895)

Critic literar și publicist; militant socialist adept și propagator al marxismului.

1902 – George Enescu a devenit membru al Societății autorilor, compozitorilor și editorilor din Franța

În același an, a debutat ca solist al Orchestrei Filarmonice din Berlin.

1908 – S-a născut Ana Cartianu

Ana Tomescu; 19 aprilie 1908 – 24 aprilie 2001

Eseistă, traducătoare și profesoară, cunoscută ca „marea doamnă a anglisticii românești”. A studiat la Bedford College (1928–1932), a fost licențiată a facultății de Litere, secția engleză, a Universității din Cernăuți (1934). În anul 1936 a participat la fondarea Catedrei de limbă și literatură engleză a Universității București, devenind ulterior șefă de catedră și decan al Facultății de limbi germanice. A fost căsătorită cu profesorul universitar Gheorghe Cartianu-Popescu. A fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traduceri din limba română (1973).

1913 – S-a născut Nicolae Tipei

19 aprilie 1913, Călărași – 16 martie 1999, SUA

Inginer specialist în electromecanică și aeronautică, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A urmat Școala Politehnică, iar la absolvire s-a angajat inginer la Ministerul Aerului și Marinei, revenind, în 1936, în învătământul universitar, conferențiar, apoi profesor. A fost inginer la CFR, la Direcția Atelierelor Grivița, șef secție Celule la societatea LARES, șef de secție la Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei Române. A predat cursuri de Mecanica mașinilor aeriene și a rachetelor, Exploatarea mașinilor aeriene și Infrastructură, Lubrificație. A publicat monografia Hidrodinamica lubrificației și a coordonat volumul Lagăre cu alunecare. Titlul de membru al Academiei Române i-a fost retras după ce a rămas, în 1971, în Franța. S-a stabilit în Statele Unite (asupra activității și contribuțiilor sale, autoritățile comuniste au introdus un adevărat boicot). În America a fost membru al Laboratorului de Cercetare General Motors, Departamentul de Mecanica Fluidelor.

1919 – A apărut revista Sburătorul

Sburătorul a fost o revistă periodică literar-artistică modernistă condusă de Eugen Lovinescu și un cenaclu literar, cercul de scriitori fiind esențial în extinderea spectrului literaturii române de la simbolismul românesc la temele urbane ale realismului și ale avangardei artistice. Subintitulată Revistă literară, artistică și culturală, a fost publicată în două serii, la București, între 19 aprilie 1919–7 mai 1921 și ulterior între martie 1926–iunie 1927, la care se adăuga și un săptămânal numit Sburătorul Literar, care a fost publicat între septembrie 1921–decembrie 1922.

1921 – S-a născut Adrian Rogoz

Adrian Sommer; 19 aprilie 1921, București – 28 iulie 1996, Bad Nauheim, Germania

Scriitor – prozator, poet, traducător. A scris prima sa povestire științifico-fantastică, Astrul artificial, încă de la vârsta de 13 ani (1934), iar în anii următori, a mai scris „câteva articole tangente cu știința„. A absolvit în 1948 Facultatea de Filosofie a Universității din București, luând licența în 1971. A debutat cu poezie, poemul în hexametri Nimfaunesca, în Revista Fundațiilor Regale (1944). Debutul editorial a fost piesa Martin Rogers descoperă America (1953). Reporter și redactor la revista Știință și tehnică, a lansat în 1955 suplimentul revistei, Colecția Povestiri stiințifico-fantastice, care avea să devină cea mai longevivă publicație periodică de science-fiction apărută în România. În 1989 s-a stabilit în Germania. Din scrierile sale: Planeta Mrina în alarmă, Fugă în spațiu-timp, Omul și Năluca, Mai mult ca perfectul crimei, Mesaj, Supraviețuitorul.

1929 – S-a născut Ileana Vrancea

Hedda Katz; 19 aprilie 1929, Bârlad

Critic și istoric literar, care s-a stabilit în 1987 în Israel. A studiat la Facultatea de Drept (1947–1950) și la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1947–1951). În 1970 a obținut titlul de Doctor în Filologie la Universitatea din București cu teza E. Lovinescu – criticul literar, artistul. A fost redactor la Scînteia, apoi la revistele Lupta de clasă și Era socialistă. A debutat cu studiul de folclor Doinele în Viața Românească (1950). A scris volume de critică literară: Tradiții ale criticii literare marxiste în România, E. Lovinescu. Critic literar, E. Lovinescu. Artistul, Confruntări în critica deceniilor IV-VII, Între Aristarc și bietul Ioanide. După ce, la începutul carierei a susținut ideologia comunistă, în anii 1960 a renunțat, adoptând atitudini disidente. În 1958, pseudonimul Ileana Vrancea a devenit numele ei legal. A emigrat în Israel în 1987 din motive familiale; a fost conferențiar universitar la Institutul Dinur al Universității Ebraice din Ierusalim. A colaborat la volumul colectiv Jewish Problems in Eastern Europe (1993) și la vol. VII al Kratkaia Evreiskaia Ențiklopedia (1994).

1931 – S-a născut Constantin Dinulescu

19 aprilie 1931, București – 1 februarie 2017

Fotbalist care a jucat în postul de atacant. A debutat ca junior la Unirea Tricolor București și în perioada 1948–1964 a jucat la echipe de seniori: UCB București, Știința Iași, Știința Timișoara, Progresul București, Farul Constanța. A jucat 184 de meciuri, în care a marcat 80 de goluri. A avut patru participări la Echipa Națională a României, marcând două goluri.

1932 – A apărut prima variantă a legii conversiunii datoriilor

În perioada crizei economice din anii 1929–1933, ca urmare a conjucturii economice nefavorabile și pe fondul creșterii dobânzilor în exces, populația împrumutată a ajuns în imposibilitate de plată. Guvernul din acea perioadă (Iorga–Argetoianu), pus în fața incapacității populației de a-și achita datoriile la cămătari și bănci a intervenit pentru a-și salva cetățenii de la faliment. Așa s-a născut, în decembrie 1931, legea pentru suspendarea executărilor silite care a suspendat toate actele de urmărire și executare până la 1 mai 1932. Iar în 1932 a apărut prima variantă a legii conversiunii datoriilor. Au existat 4 variante ale acestei legi, în 19 aprilie 1932, 26 octombrie 1932, 14 aprilie 1933 și 7 aprilie 1934.

1932 – S-a născut Petre Dragu

19 aprilie 1932, Craiova – 19 martie 1977, Craiova

Poet și publicist. A urmat cursurile Școlii de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. A fost secretar literar la Teatrul de Stat din Ploiești, redactor la Radiodifuziunea din Craiova, secretar literar la Teatrul Național din Craiova, redactor la revista Ramuri, la Scînteia tineretului și la Scînteia. Ca secretar literar la Teatrul Național din Craiova s-a remarcat prin promovarea literaturii dramatice originale, a depus eforturi pentru îmbunătățirea sistemului repertorial, a inițiat un serial de poeme dramatice foarte apreciate de publicul craiovean. A scris versuri, articole, eseuri, reportaje literare și documentar-istorice. A publicat versuri încă din 1950, însă debutul editorial în poezie a avut loc destul de târziu, cu volumul Perfectul foarte simplu (1973). A colaborat la: Oltenia literară, Luceafărul, Scînteia tineretului, Viața militară, România literară, Argeș, Ateneu, Flacăra, Magazin etc. Din scrierile sale: Pe plaiurile pandurilor (reportaje, în colaborare cu Lucian Zatti), Sugestii pentru Diogene, Haiducii soarelui, Jocuri de cuvinte etc.

1936 – A încetat din viață Viktor Roth (28 august 1874 – 19 aprilie 1936)

Pastor luteran și istoric sas transilvănean; primul istoric al artei plastice săsești din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române.

1940 – S-a născut Ion Țăranu

19 aprilie 1940, Munteni–Belcești, Iași – 31 martie 2017

Scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași. A urmat Facultatea de Filologie, secția Limba și literatura română, la Universitatea „ Al I. Cuza” Iași și studii postuniversitare la Facultatea de Ziaristică de la Academia „Ștefan Gheorghiu” București. A fost redactor la Secția culturală a Studioului de radio Iași, lector la catedra de Estetică a Universității politice și de conducere, președintele Comitetului județean de cultură Iași, redactor-șef al revistei Cronica, muzeograf la Muzeul „Mihai Eminescu” din Iași, atașat cultural la Ambasada României din Moldova, coordonatorul Muzeului „Nicolae Gane” etc. A debutat publicistic cu povestirea Când soarele bea din fântână în revista Iașul literar (1969), iar debutul editorial a avut loc în 1975, cu volumul Sub zodia Dragonului (Premiul Editurii Junimea, Premiul „Mihail Sadoveanu” pentru debut în proză). Alte scrieri: O poveste cu povești (Premiul Consiliului Culturii), în volumul colectiv Firul vieții, Istorie vie, Numai tinereții i se iartă totul, O aventură de zile mari. A fost inițiatorul și organizatorul Festivalului de Artă Teatrală a Teatrelor Naționale din România în Iași, sărbătorile Centenarului Teatrului Evreiesc de la Pomul Verde, primul teatru evreiesc din lume (în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Iași) al Festivalului Internațional de poezie „Mihai Eminescu” (ediția a V-a, Iași, 1977), când au fost prezenți în Iași peste 100 de scriitori.

1941 – S-a născut Andrei Giurgea

19 aprilie 1941, București – 7 februarie 1999, București

Unul dintre cei mai cunoscuți radioamatori din lume – indicativul YO3AC. Prima întâlnire cu radioul a avut-o în 1953, petrecând multe ore în atelierul de depanare radio al d-lui Moscovici, de pe str. Buzești. Sub îndrumarea lui a construit primul său receptor cu galenă. Tatăl a încurajat hobbyul fiului, finanțându-i proiectele. În atelierul din Buzești, a construit radioul 0-V-0, transformat în 0-V-1. La recomandarea lui George Craiu – indicativul YO3RF, a urmat cursurile de inițiere în radioamatorism la Radioclubul București. În 1967 a absolvit Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic. După absolvire a achiziționat alte aparate, a construit două antene Windom pentru 80 și 40 m. În 1969 a început traficul în 14 MHz cu un receptor HRO și o antena Windom. Cel mai valoros rezultat obținut într-un concurs, a fost locul 2 în Europa în 7 MHz CW la ediția 1960 a concursului CQWW, când a lucrat 44 din cele 48 de ore. A obținut multe titluri de campion național și internațional al României, a fost inclus în Top Honor Roll DXCC. A fost membru al Biroului Federal al FRR din 1975.

1944 – S-a născut Ioan Gliga

Ioan Ibănescu; 19 aprilie 1944, Ibănești-Pădure, Mureș – 16 mai 2015

Poet, epigramist, manager cultural, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru de onoare al ASTRA Brașov. A debutat, pe când era elev, în revista Muguri a Colegiului Național „Andrei Șaguna” din Brașov, sub îndrumarea scriitorului Constantin Cuza, mai târziu în revista ASTRA. Apoi, timp de cincisprezece ani, și-a risipit generos poemele prin ziare și reviste. I s-a decernat Premiul Tribuna la Festivalul de poezie Laudă-se Omul și Țara din Sighetu Marmației. A colaborat la emisiuni ale Radio Cultural și la posturile de televiziune locale și naționale. Frecvent, Ioan Gliga se regăsește în lumea gingașă a copilăriei. Va dărui așadar celor mici, în colaborare cu fiica sa, artista Luminița Gliga, volumele: Copacul fermecat, Micuțul vânător, Gărgăriță Împărat și furnicuța Ruța, Anotimpuri, Ghicitori, Alfabetul de-nvățat. A publicat de asemenea volume de poezie: Clipe și treceri, Baladele T, De veghe la candoare.

1947 – S-a născut Nicu Covaci

19 aprilie 1947, Timișoara

Compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician, fondator și lider al formației Phoenix. A început de mic copil să ia lecții particulare de pian, acordeon și limbă franceză, germană și engleză. Mai târziu, după ce a învățat singur să cânte la muzicuță, a luat și lecții de chitară. A urmat liceul de arte plastice și Institutul de Arte Plastice din Timișoara. A părăsit România în octombrie 1976, stabilindu-se mai întâi în Olanda, apoi în Germania și în final în Spania, locuind în Moraira. După 1990 a revenit în România, a participat la concerte, a mers în turnee. Covaci este și un iubitor al motocicletelor și al sportului, practicând, printre altele, atletismul, canotajul, karate, boxul, înotul și scufundatul sportiv.

Nicu Covaci – În umbra Marelui Urs

1949 – S-a născut Maria-Ana Tupan

19 aprilie 1949, Sărulești, Buzău

Profesor universitar, istoric și teoretician literar, membră a Uniunii Scriitorilor, Secția de Critică și Istorie Literară (din 1986). Între 1967–1972, a urmat cursurile Facultății de Limbi Germanice (secția Engleză-Germană) a Universității din București, absolvită ca șefă de promoție. Din 1972 a lucrat în redacția revistei Cărți românești, a publicat studii, eseuri, cronici literare, recenzii și traduceri în România literară, Steaua, Convorbiri literare, Vatra, Luceafărul, Viața Românească, Astra etc. În 1980 a debutat editorial cu o antologie, Proză fantastică americană. A fost profesoară la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, unde a ținut cursuri de Literatură britanică și Teorie literară. Din 2015 a devenit afiliată la Școala Doctorală a Universității 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. Din scrierile sale: Scenarii și limbaje poetice, Marin Sorescu și deconstructivismul, Scriitori români în paradigme universale, A Discourse Analyst’s Charles Dickens, Discursul modernist, Sensul sincronismului, The New Literary History etc. A fost căsătorită cu scriitorul Marius Tupan.

1954 – S-a născut Radu G. Țeposu

19 aprilie 1954, Șirnea, Brașov – 5 noiembrie 1999, Botoșani

Critic literar, eseist și cronicar literar, reprezentant al generației optzeciste. Între 1974–1978 a urmat cursurile Facultății de Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția Română-Spaniolă. După absolvire a devenit secretar general de redacție al revistei literare Echinox din Cluj-Napoca. Cu repartiție de profesor de Limba și literatura română, a lucrat în satul Mârșa (Giurgiu), iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele Flacăra, Viața studențească și Amfiteatru. După 1989, a devenit directorul revistei Cuvântul, conducând în aceeași perioadă și alte publicații din București și Baia Mare. Scrieri: Viața și opiniile personajelor, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Suferințele tânărului Blecher. A murit într-un accident de mașină la vârsta de doar 45 de ani.

1955 – S-a născut Ștefan Ghidoveanu

19 aprilie 1955, Bârlad – 27 octombrie 2014, București

Scriitor de literatură științifico-fantastică, traducător, editor, antologator, blogger, redactor și publicist-comentator. A absolvit Facultatea de Comerț (Academia de Studii Economice). A colaborat la diferite reviste și colecții. Din 1983 a început colaborarea cu Radio România, la emisiunea Exploratorii lumii de mâine, inițiată și realizată de Dan Ursuleanu. A fost gazda unor emisiuni de radio, eseist, traducător și delegat din partea României la Congresele europene de SF. În 1990, împreuna cu Alexandru Mironov a realizat antologiile SF Cronici microelectronice și Cronici metagalactice, a fost redactor-șef la revista Nautilus de la editura Nemira. A colaborat cu almanahul Anticipația, almanahul Tribuna (Cluj), ziarul Tribuna Sibiului, suplimentul Convorbiri Literare (Iași), almanahul România Literară, almanahul Astronomia 2001, Colecția Povestiri științifico-fantastice Anticipația, în volume colective.

1961 – S-a născut Valentin Darie

19 aprilie 1961, Târgu Mureș

Violonist, umorist, membru al grupului Divertis, de profesie inginer mecanic. A absolvit Facultatea de Mecanică în Iași. A fost Șef de secție la Întreprinderea de Apă și Canal din Vaslui. A devenit membru al grupului Divertis din 1982, fiind „omul cu vioara”. A avut succes în rolul „Băsescu”.

DIVERTIS – Omul cu vioara (1991)

1962 – Uniunea Societăților de Științe Medicale din România

S-a constituit, la București, Uniunea Societăților de Științe Medicale din România. Secțiile de specialitate ale Societății Medicale Științifice din România au căpătat statut de societăți științifice autonome, constituindu-se astfel ca urmare Uniunea Societăților de Științe Medicale, organism de coordonare a activității diverselor Societăți, Secții, Cercuri științifice și Filiale teritoriale, la acea dată.

1965 – S-a născut Melita Rühn

Melita Rühn-Fleischer; 19 aprilie 1965, Sibiu

Gimnastă, actualmente retrasă din activitatea competițională (1982). A început să practice gimnastica de la vârsta de 7 ani, la Sibiu, apoi la Liceul cu Program Sportiv de la Deva și la lotul național, unde s-a pregatit cu antrenorii Martha si Bela Karoly. La prima participare internațională, la Campionatele Europene Copenhaga 1979, s-a clasat pe locul 5 la individual compus. Alături de Nadia Comăneci, Dumitrița Turner, Emilia Eberle și Rodica Dunca, a făcut parte din echipa de gimnastică a României care, în 1979, la Fort Worth (SUA), a cucerit primul titlu de campioană mondială din istorie. Tot aici, în întrecerile individuale pe aparate, a cucerit medaliile de bronz la individual compus și sol. La Jocurile Olimpice Moscova 1980, a fost componentă a echipei României, medaliată cu argint, iar pe aparate, a cucerit medaliile de bronz la sărituri și paralele. După anul 1990, s-a stabilit în Germania. A primit titlul de Maestru Emerit al Sportului.

Melita Rühn – Finală la sol. Campionatul Mondial Fort Worth 1979

1969 – S-a născut Marius Dragomir

Marius Gelu Dragomir; 19 aprilie 1969, Brașov

Compozitor, interpret și textier. A debutat la vârsta de patru ani și a câștigat Premiul I, interpretând la vioară Balada lui Ciprian Porumbescu pe scena Festivalului Lira de Aur. A câștigat Premiul I la Festivalul național Cântarea României, în 1986 ca solist vocal de muzică ușoară și în 1987 ca interpret instrumentist la nai. A studiat la Conservatorul de Arte Muzicale Târgu Mureș și la Universitatea Româno-Americană București. Cunoaște peste 11 instrumente, exprimându-se în muzică clasică, de film etc. Anul 1989 i-a adus consacrarea pe scena muzicii pop românești, câștigând Trofeul concursului TV Steaua fără Nume, Premiul I la Festivalul Național de interpretare și creație Mamaia. A scos 16 albume, fiind considerat „cel mai de succes cântăreț din anii ’90”. Este inițiatorul curentului muzical Kashay, stil etno-pop care i-a adus Discul de Aur în 1996, pentru albumul Party in Transilvania, vândut în peste 1.800.000 de exemplare. Ulterior a devenit membru al unei loje masonice care l-a decretat „artist emerit și membru al Academiei Teutone”.

Marius Dragomir – Cine oare

1975 – S-a născut Marius Măldărășanu

19 aprilie 1975, Ploiești

Jucător de fotbal retras din activitate, actual antrenor. A debutat în Divizia A la echipa Petrolul Ploiești, a jucat pe post de mijlocaș ofensiv la Rapid București și Beșiktaș Istanbul. A fost campion al României cu Rapid (1999), câștigător al Cupei României (2002, 2006, 2007) și al Supercupei României (1999, 2002, 2003, 2007) cu Rapid și campion al Turciei cu Beșiktaș Istanbul (2003). A jucat opt meciuri la echipa națională (2000–2006). A primit Medalia Meritul Sportiv cl.II cu o baretă (2006). A antrenat echipele Astra Giurgiu II, Astra Giurgiu, Metaloglobus București. În iunie 2021, a preluat conducerea tehnică a echipei FC Hermannstadt care tocmai retrogradase în Liga II.

1980 – A încetat din viață Henri Jacquier (25 septembrie 1900 – 19 aprilie 1980)

Lingvist, eseist și istoric literar de origine franceză, stabilit în România; a avut contribuții valoroase în domeniul lingvisticii generale, stilisticii, literaturii comparate și teoriei traducerii.

1989 – A încetat din viață Iosif Keber (30 iulie 1897 – 19 aprilie 1989)

Pictor, specializat în pictura bisericească și restaurarea lăcașurilor de cult.

1989 – A încetat din viață Matei Balș (6 ianuarie 1905 – 19 aprilie 1989)

Medic, profesor universitar la Facultatea de Medicină București; membru titular al Academiei de Medicină; membru al Academiei de Științe din New-York; membru al Societății Americane de Microbiologie; membru al Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă din Londra; membru al Societății de Patologie Clinică din Berlin.

1992 – A încetat din viață Vasile Nicorovici (27 octombrie 1924 – 19 aprilie 1992)

Reporter, prozator și poet; membru, membru al Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din București.

1993 – A încetat din viață Ion Bolduma (6 iunie 1933 – 19 aprilie 1993)

Poet, jurnalist moldovean.

1995 – Comitetul Parlamentar Mixt Uniunea Europeană–România

Reuniunea de constituire a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană–România a avut loc la București, între 19–20 aprilie.

2004 – A fost lansat postul de televiziune Pro Cinema

Canal de televiziune comercial de nișă, primul post românesc dedicat exclusiv filmelor, serialelor și documentarelor.

Pro Cinema 2004

2005 – A încetat din viață Maria Brezeanu (19 martie 1924 – 19 aprilie 2005)

Chimistă; profesoară la Universitatea din București, Departamentul de chimie; membră titulară a Academiei Române.

2007 – Prima suspendare din funcție a Președintelui României, Traian Băsescu

Pe data de 18 februarie 2007, un grup de 182 de senatori și deputați PSD depunea în plenul Parlamentului propunerea de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu. La 19 aprilie, Parlamentul României a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri, deși Curtea Constituțională o avizase negativ. Interimatul la Cotroceni a fost asigurat de Nicolae Văcăroiu, pe atunci președintele Senatului, iar românii au fost chemați la urne să se exprime cu privire la suspendare. La referendumul din 19 mai 2007, românii au decis ca Traian Băsescu să se întoarcă la Palatul Cotroceni. 74,48% dintre români au votat împotriva suspendării lui Băsescu, iar 24,75% au votat pentru. O premieră pe scena politică românească, rămasă însă fără rezultatul scontat.

2011 – A încetat din viață Octavian Penda (19 iunie 1956 – 19 aprilie 2011, București)

Pictor, gravor, sculptor, medalist, ceramist, sticlar, profesor universitar

2017 – Campionatul european de gimnastică individuală Cluj 2017

A 7-a ediție a Campionatului european individual de gimnastică artistică masculin și feminin s-a desfășurat în perioada 19–23 aprilie 2017 la Cluj. A fost cea de-a doua ediție găzduită de România, după cea din 1957, desfășurată la Sala Floreasca din București. Au participat 297 de sportivi (178 masculin, 119 feminin) din 37 de țări, care au concurat pentru cele 12 titluri individuale. România a obținut un total de 4 medalii: 2 de aur (Cătălina Ponor la bârnă și Marian Drăgulescu la sol), una de argint (Marian Drăgulescu) și una de bronz (Larisa Iordache).

2017 – A încetat din viață Oliver Lustig (4 noiembrie 1926 – 19 aprilie 2017)

General de brigadă, scriitor și jurnalist; supraviețuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz; autor al mai multor cărți despre Holocaust și despre cel de-al doilea război mondial.

2018 – A încetat din viață Adrian Pavlovschi

1957 – 19 aprilie 2018, București

Cascador; unul dintre creatorii școlii de cascadori din țara noastră. În aproape 40 de ani de carieră, Adrian Pavlovschi a fost responsabil cu cascadoriile în zeci de filme pentru tv sau marile ecrane. A apărut în producții cu nume celebre: Nicole Kidman, Wesley Snipes, Elizabeth Hurley, Jean-Claude van Damme, Cristopher Waltz, Christopher Lambert, Lance Henriksen.

2020 – A încetat din viață Floricel Marinescu (3 iulie 1933 – 19 aprilie 2020)

Istoric și arheolog; specialist epoca dacilor; muzeograf la Muzeul Militar Central din București.

2023 – A încetat din viață Sanda Manu (Alexandra-Ioana Manu; 6 august 1933 – 19 aprilie 2023)

Regizoare de teatru, profesoară universitară la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC).

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită