Logodna Regală Principesa Maria și Principele Alexandru -cover
Amintirile zilei Istoria românilor

20 Februarie în istoria românilor

Logodna Regală, Moș Ion Roată, Radu Cioculescu, Leonida Gherasim, Alexandru Boboc, Mihu Vulcanescu, Daniel Podlovschi, Hans Eckart Schlandt, Corneliu Ionescu, Marius Leonte

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Logodna Principesei Maria a României cu Principele Alexandru al Serbiei

 

1733 – A apărut Calendarul românesc pe 100 de ani

Apărut prin osteneala dascălului Petcu Șoanul din Brașov, nu a fost însă o lucrare românească, ci o traducere din sârbește, după manuscrisele unui astronom. 1733 Calendar Românesc Pe 100 De AniCuprindea o parte calendaristică și o alta referitoare la noțiuni de astronomie. „Calendari acum întâi Rumânesc, alcătuit de pe cel sărbesc. Așezatu-s-au pe limba rumănească, ca întru 100 de ani să slujască. Că și cel slovenesc într-acest chip au fost, fiind de un mare astrolog la Kiev scos, de un mare dohtor muscal s-au tălmăcit. Într-acesta chip precum acum s-au izvodit și precum în izvod am aflat acum în stambă noao s-au dat. În Brașov. 1733”.

Mai mult: Calendar, Brașov, 1733 [Tipărituri vechi românești]

1838 – Prima reprezentație de operă în limba română

La 20 februarie 1838 a avut loc prima premieră în limba română, la Opera din Iași, cu Norma lui V. Bellini, la șapte ani de la premiera absolută. Reprezentația a avut loc sub auspiciile Filarmonicii și Conservatorului.

Vincenzo Bellini – Norma Casta diva; Fine al rito; Ah bello a me ritorna (2013) • Elena Moșuc, Orchestra și Corul Operei Române din Iași, Dirijor Gabriel Bebeselea

1856 – Legiuirea pentru emancipația tuturor țiganilor din Principatul Românesc

După ce anterior, la 10/22 decembrie 1855, Divanul Obștesc din Moldova votase Legiuirea pentru desființarea sclaviei, regularea despăgubirei și trecerea emancipaților la dare, 1856 Barbu Știrbei Legiuirea Pentru Emancipația țiganilorla data de 8/20 februarie 1856, Domnitorul Barbu Știrbei a promulgat în Țara Românească Legiuirea pentru emancipația tuturor țiganilor din Principatul Românesc, marcând ultimul act normativ privind dezrobirea romilor în Principate, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu. Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau boierilor particulari, dându-se drept despăgubire 10 galbeni pentru fiecare țigan, din Casa fondului de despăgubire. Erau obligați să se statornicească, iar nomazii să se așeze în satele unde doresc, cu obligația de a avea locuințe și gospodării proprii.

1868 – S-a născut Mihail Berezovschi

20 februarie 1868, Cetatea Albă, Imperiul Rus/Ucraina – 5 noiembrie 1940, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS/Republica Moldova

Preot, compozitor și dirijor. A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău (1880–1890), 1868-1940 Mihail Berezovschicontinuându-și ulterior studiile de muzică la Conservatorul Academic din Sankt Petersburg. A fost hirotonit preot la biserica Sf. Arhangheli din Chișinău și a activat ulterior ca profesor titular la Catedrala Arhiepiscopală, fiind director al corului Catedralei. După 1918, când Republica Moldova s-a unit cu România, a devenit profesor titular la Conservatorul de Muzică din Chișinău. A fost membru fondator a Societății Compozitorilor Români, precum și membru și vicepreședinte al Comitetului central al Asociației Muzicale Cântecul Basarabiei.

Mihail Berezovschi – Heruvic • Corul Moldova, Dirijor Valentin Budilevschi

1882 Moș Ion Roată (1806-1882)

1882 – A încetat din viață Moș Ion Roată

Ion Roată; 1806, Gura Văii–Câmpuri, Putna/Vrancea – 20 februarie 1882, Gura Văii–Câmpuri

Țăran moldovean, deputat pontaș (clăcaș) în Adunarea ad–hoc a Moldovei. A fost un susținător înflăcărat al unirii Principatelor Române și al reformei agrare din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. A fost decorat la 18 martie 1878 de către Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, cu Ordinul Național Steaua României, în grad de cavaler, „ca o răsplată a contribuției pe care înțeleptul țăran din Câmpurile a avut-o la Înfăptuirea Principatelor Unite”.

1889 – S-a născut Nifon Criveanu

20 februarie 1889, Slătioara, Vâlcea – 14 iunie 1970, București

Cleric ortodox, care a îndeplinit demnitățile de arhiereu-vicar, episcop și mitropolit. A urmat cursurile Seminarului Central din București, apoi Facultatea de Teologie din București, absolvită ca șef de promoție (1914). A fost preot ajutător la Biserica Luca din București, paroh al Bisericii Popa Soare, unde a dezvoltat o bogată activitate misionar-pastorală. A fost trimis de Patriarhie cu bursă la Monpellier și Paris (1924–1927). 1889-1970 Nifon CriveanuA continuat să scrie, publicând în reviste cu caracter teologic și luând contact direct cu marii teologi occidentali. Întors în țară, a fost numit profesor și director al Seminarului „Nifon Mitropolitul“. În 1927, după moartea soției, s-a călugărit, ieromonah la Mănăstirea Cernica, primind numele Nifon. A fost hirotesit arhimandrit al Cernicăi, apoi vicar al Episcopiei Râmnicului și Noului Severin, apoi arhiereu, dându-i-se în grijă conducerea tipografiei episcopale Cozia, unde a dezvoltat o bogată activitate culturală, promovând valorile teologice maselor de credinciși, ridicând nivelul de pregătire al elevilor Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae“ de la Râmnic. A fost episcop de Huși (30 noiembrie 1933–30 noiembrie 1939) și mitropolit al Olteniei (1939–1945). După instaurarea guvernului comunist condus de Petru Groza, a fost pensionat forțat la 57 de ani, pe motiv că „a cântat prea tare împotriva Uniunii Sovietice“. A fost permanent urmărit de Securitate și apoi forțat să nu mai părăsească incinta Mănăstirii Cernica, unde și-a dat obștescul sfârșit.

1898 – S-a născut Constantin Palade

20 februarie 1898, Epureni, Fălciu/Duda, Vaslui – 3 septembrie 1974, Huși

Compozitor, profesor, culegător de folclor membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Între 1918–1921 a urmat cursurile Conservatorului din București, studiind cu D.G. Kiriac și Alfons Castaldi, în paralel frecventând timp de doi ani și Facultatea de Filosofie. A fost profesor de Muzică (vocală sau vioară), de Limba germană la Seminarul teologic, Liceul de băieți „Cuza Vodă”, Liceul de fete „Elena Doamna”, Școala Normală și Școala de Meserii din Huși. În perioada hușeană s-a implicat în activitățile culturale organizate de Ateneul popular „Dimitrie Cantemir”. A predat apoi la Școala Normală din Ismail, Școala Normală „Costache Negri” din Galați, la Liceul „Spiru Haret”, Școala Normală pentru învățătura Poporului, Liceul „Gheorghe Șincai” și școli generale din București. A cules folclor din zonele Munteniei, Basarabiei și Dobrogei, prelucrat în propria creație. A compus muzică vocal-simfonică: Miorița, Mihai Viteazul; muzică simfonică: Triptic, Plai de cântec românesc; muzică de cameră, sonate, suite etc.

Constantin Palade – Lumina libertății (Oratoriu) • Mezzosoprana Elena Cernei

1901 – S-a născut Radu Cioculescu

20 februarie 1901, Turnu-Severin – 6 ianuarie 1961, închisoarea Dej

Avocat, ziarist, scriitor, muzicolog și eseist, fratele mai mare al criticului Șerban Cioculescu. După război, s-a înscris la Facultatea de Chimie din Cluj, unde s-a distins printr-o solidă capacitate științifică. A întrerupt însă cariera științifică, dedicându-se studiului muzicii la Conservatorul din Viena. 1901-1961 Radu CioculescuA fost primul traducător al lui Marcel Proust în limba română. A fost subdirector al Operei Române din București, director adjunct al Filarmonicii, administrator delegat al Radiodifuziunii Române (1944–1946), consilier artistic la Opera Română din București, secretar al Centrului Român al PEN-Clubului, redactor și secretar de redacție al Revistei Fundațiilor Regale. S-a ocupat de publicistică și critică muzicală, traducând deopotrivă din Choderlos de Laclos, André Maurois și Henri Morton Stanley. După armistițiu, din inițiativa lui, a fost reînființată, Orchestra Radio. A fost francmason și membru al Partidului Național Țărănesc. A fost întemnițat de două ori, prima dată (1941–1942) pentru atitudinea sa antifascistă, fiind internat în lagărul de la Târgu Jiu, a doua oară, în 1949, pentru „complot contra ordinii de stat”. De fapt, în 1945, ca administrator delegat al Societății de Radio, a permis să fie transmis la radio discursul generalului Rădescu, care denunța susținerea comuniștilor români de către trupele sovietice. A trecut prin închisorile Jilava, Aiud, Ocnele Mari, Pitești, Văcărești. A murit în închisoarea de maximă securitate de la Dej.

1907 – S-a născut Traian Herseni

20 februarie 1907, satul Iași–Recea, Comitatul Făgăraș/Brașov – 17 iulie 1980, București

1907-1980 Traian HerseniPersonalitate marcantă a sociologiei, antropologiei și etnologiei românești, cu o impresionantă carieră de cercetător, totodată membru marcant al Mișcării Legionare. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie din București, s-a specializat la Berlin, iar Doctoratul l-a dat în Litere și Filosofie în anul 1934. A urmat o impresionantă carieră de cercetător.Dintre lucrările sale: Teoria monografiei sociologice, Sociologia românească, Filosofia românească de la origini până astăzi, Psihologia organizării întreprinderilor industriale, Literatură și civilizație: încercare de antropologie literară, Cultura psihologică românească.

1910 – S-a constituit, la București, Comisia istorică a României

Creată de Spiru Haret, prin decizie ministerială la 23 mai 1909, Comisia istorică a României a fost menită să asigure publicarea în ediții critice a cronicilor românești și a altor izvoare (documente interne și inscripții din secolele XIV–XVIII, cronici străine care se ocupă de țările române, documente vechi literare, etc.). 1910 Buletinul Comisei Istorice A RomânieiMinisterul a înzestrat-o cu 25.000 lei anual. „E vorba să se facă o lucrare de știință, care costă mai nimic, pe lângă însemnătatea ei, dar care trebuia să se facă numaidecât, pentru ca istoria țării noastre să nu se mai clădească pe lucruri de fantezie, ci pe documente sigure și neîndoioase.” Au fost numiți membri Ioan Bogdan, Dimitrie Onciul, Ioan Bianu, Constantin Giurescu. Demostene Russo. Primul președinte a fost Ioan Bogdan, iar Alexandru Lapedatu secretar. Legea s-a adoptat în 1910. Instituția, extrem de necesară, a funcționat până în 1938, editând Buletinul comisiunii istorice a României.

1911 – A încetat din viață Grigoriu Ștefănescu (10 februarie 1836 – 20 februarie 1911)

Geolog și paleontolog; explorator, profesor universitar; membru titular al Academiei Române.

1911 – A încetat din viață Theodor Cornel

Toma Dumitriu; 1874, București – 20 februarie 1911, București

Prozator, critic de artă, jurnalist. Și-a definitivat educația la București. A debutat cu proză în 1896 în Lumea nouă literară și științifică. În 1897 a plecat la Paris, unde a rămas timp de unsprezece ani și a activat în publicistică, fiind redactor la cotidianul La Roumanie, apoi, împreună cu Stan Golestan și Fernand Brulin a editat Revue Franco-Roumaine. A mai colaborat cu La Revue blanche și Le Courier europeen. Tot în capitala Franței a scris studiul La Roumanie litteraire d’aujord’hui (1903), relevând evoluția ezitantă a fenomenului literar din România de la sfârșitul sec. XIX. A fost un comentator plin de vervă a actualității franțuzești din acele vremuri, un critic de artă deschis modernității, fiind foarte apreciat de Gheorghe Petrașcu, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Jean Alexandru Steriadi, Tudor Arghezi și N.D. Cocea. Revenit în București, a publicat două volume de poeme în proză, Mentalia și Cântări pentru inimă, care au generat reacții puternice în critica literară a timpului, iar în perioada 1909–1914 a publicat un dicționar biografic, Figuri contimporane din România (3 vol.). A colaborat la Adevărul, Voința Națională, Evenimentul, Literatură și artă română și altele, cu poeme în proză, cronici dramatice, cronici de artă, schițe, note de călătorie, Scrisori din Paris etc.

1922 – Logodna Principesei Maria a României cu Principele Alexandru al Serbiei

Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici) a cunoscut-o pe Principesa Maria (Mignon) a României într-o întâlnire aranjată de părinții lor, care doreau să unească Balcanii mai strâns decât cu alianțe politico-militare. 1922 Logodna Principesei Maria Cu Principele AlexandruCeremonia religioasă a logodnei a avut loc la ora 17, la Palatul Cotroceni din București, iar pe 21 februarie seara s-a organizat dineul de gală, nunta urmând a avea loc la 8 iunie 1922, la Belgrad.

1923 – S-a născut Nicolae Munteanu

1923-2016 Nicolae Munteanu

20 februarie 1923, Câmpina – 6 aprilie 2016, Munchen, Germania

Cronicar, ziarist și reporter sportiv. Și-a început cariera de ziarist în timpul liceului când a devenit cronicar sportiv al întâlnirilor școlare din București. Apoi, a lucrat la marele ziar Universul al lui Pamfil Șeicaru, după care s-a distins ca un reporter excelent la România liberă, Radio București și Agerpres, după 1948. A ajuns în 1967 la Radio Europa Liberă, München, unde s-a consacrat alături de colegii lui din întregul Departament românesc.

1924 – S-a născut Eugen Barbu

20 februarie 1924, București – 7 septembrie 1993, București

Jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist și om politic, membru corespondent (din 1974) al Academiei Române, laureat al Premiului Herder (1978). A terminat Facultatea de Litere a Universității București în 1947, după ce o perioadă de timp studiase Dreptul la aceeași Universitate. 1924-1993 Eugen BarbuA debutat cu volumul de nuvele Munca de jos, publicată mai întâi în Viața Românească și apoi republicată la Editura Tineretului sub titlul Gloaba. A scris apoi romanele Groapa, Șoseaua Nordului. În 1963 a fost numit la conducerea revistei Luceafărul. Conflictual și resentimentar, înconjurat de toți frustrații lumii literare, Barbu a făcut să fie atacați în revistă mai toți scriitorii buni de atunci. Acționând oarecum în contrasens cu spiritul momentului, care era acela al unei relative liberalizări, Barbu a fost înlocuit la conducerea revistei, în 1968, cu Ștefan Bănulescu. A fost redactor-șef al revistei Săptămîna și deputat în Marea Adunare Națională. A fost căsătorit cu actrița Marga Barbu, pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu haiducii lui Mărgelatu.

Șoseaua Nordului, Teatru radiofonic • Victor Rebenciuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu

1924 – S-a născut Radu Albala

20 februarie 1924, București – 10 mai 1994, București

Prozator, critic și istoric literar, traducător. A debutat în 1936, ca licean, cu o traducere, în Extemporal, revista Liceului „Mihai Eminescu” din București. A fost licențiat al Facultății de Drept și al Facultății de Litere, secția Filologie clasică a Universității din București. A devenit avocat, dar în 1948, la schimbarea regimului, a fost eliminat din barou. 1924-1994 Radu AlbalaBucureștean get-beget, a fost un evocator ales al atmosferei orașului său, amestec de Orient desculț și Occident rafinat până la decadență, al personajelor lui pitorești, libere, gata oricând să asculte povești de amor la un pahar de vorbă. A fost apoi funcționar la Biblioteca Academiei, angajat pentru fondul de manuscrise latine, apoi redactor la ESPLA, de unde a fost exclus în 1959, iar mai tarziu redactor la Editura Litera, pe atunci singura din România unde se putea publica în regim propriu. A colaborat la Viața românească, România literară, Teatrul etc. Din scrierile sale: Antim Ivireanul și vremea lui, Desculțe, Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi), Femeia de la miezul nopții și alte povestiri desculțe, precum și numeroase traduceri din latină, franceză etc.

1926 – A apărut Viața literară

Revistă publicată bilunar la București începând cu 20 februarie 1926 de scriitorul Valeriu Ionescu (cu pseudonimul literar I. Valerian), sub direcția lui George Murnu. 1926 Viața LiterarăA avut o apariție continuă până în aprilie 1938 și, cu o întrerupere de doi ani, a reapărut în intervalul 6 aprilie–august 1941 cu 322 de numere, în care au publicat nume de prestanță în cultura și literatura română, printre care: Vasile Pârvan, Ion Barbu, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Ioan Bianu.

1927 – S-a născut Mircea Malița

Mircea Augustin Malița; 20 februarie 1927, Oradea – 21 mai 2018, București

Matematician, profesor universitar, eseist, autor, membru titular (din 1991) al Academiei Române. În 1948 a luat licența în Matematici la Universitatea din București, unde i-a avut profesori pe Grigore Moisil, Simion Stoilow, Miron Nicolescu, Dan Barbilian (Ion Barbu), Octav Onicescu, Ovidiu Drâmbă, Gheorghe Atanasiu și Gheorghe Țițeica. 1927-2018 Mircea MalițaÎn paralel a urmat și Filosofia. În primii ani de facultate i s-au deschis și primele orizonturi spre politică. A fost președinte al Frontului Democratic al Studenților, inițial pe facultate, apoi pe Universitate, pe capitală, și în final (1948) pe țară. După transformarea UNSR în secție a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc, a ocupat funcția de președinte. A fost politician comunist, diplomat (ambasador în SUA și director al Bibliotecii române din New York), președinte fondator al Fundației Universitare a Mării Negre. Din scrierile sale – în domeniul matematicii: Matematica organizării, Modele matematice ale sistemului educațional; eseuri: Repere, Sfinxul, Zidul și iedera, Zece mii de culturi, o singură civilizație.

1927 – A încetat din viață Constantin Mille (21 decembrie 1861 – 20 februarie 1927)

Ziarist, nuvelist, poet; avocat și militant socialist, precum și un activist proeminent pentru apărarea drepturilor omului; considerat părintele ziaristicii române moderne; proprietar și director al ziarului Adevărul; a participat la organizarea mișcării socialiste românești.

1928 – S-a născut Emilian Popescu

20 februarie 1928, Orlești, Vâlcea – 25 august 2020, București

Teolog și istoric, profesor universitar, membru de onoare (din 2006) al Academiei Române. A urmat Seminarul Teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu Vâlcea (1940–1947), 1928-2020 Emilian Popescu TeologFacultatea de Filologie a Universității București, secția Limbi clasice (1948–1952) și Institutul Teologic Universitar din București, susținând în 1955 teza de licență despre Sfântul Grigorie Palama, alcătuită sub îndrumarea Părintelui Stăniloae. A fost preparator și asistent la Institutul de Istorie din București, cercetător, apoi cercetător principal la Institutul de Arheologie al Academiei, profesor titular la catedra de Bizantinologie de la Institutului Teologic Universitar din București. A luat parte la săpături arheologice la Histria, Callatis, Jidavaș. A fost un cercetător de excepție în domeniul istoriei, arheologiei și epigrafiei antice și creștine, precum și al spiritualității bizantine. A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer (2004).

1929 – S-a născut Alexandru Bădulescu

20 februarie 1929, Dara–Șarânga/Pietroasele, Buzău – 2 ianuarie 2021, Ploiești

Profesor și muzicolog, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, membru fondator al Uniunii Interpreților, Coregrafilor și Criticilor Muzicali din România. A absolvit Școala de Ofițeri în rezervă din Bacău, cu gradul de sublocotenent, Conservatorul de Muzică din București, secția Pedagogie, Dirijat, Profesori de muzică (1964), secția Compoziție-Muzicologie (1972), cursuri postuniversitare de Muzicologie, Cursurile Internaționale pentru educația adulților și management cultural organizate de către Uniunea Europeană în Danemarca. 1929-2021 Alexandru Bădulescu MuzicologÎn 2004 a obținut titlul de Doctor în Muzică al Universității Naționale de Muzică din București, cu teza Cultura Muzicală în sec. XIX-XX din județul Prahova. A urmat o carieră preuniversitară, parcurgând toate gradele didactice. A fost inspector la Secțiunea de artă a Regiunii Ploiești, inspector principal și inspector șef la Secțiunea culturală regională, inspector principal la Secțiunea Regională de învățământ și cultură Ploiești, inspector principal la Comitetul de cultură și artă a Regiunii Ploiești, secretar al Comitetului regional de cultură și artă Ploiești, vicepreședinte al Comitetului județean de cultură Prahova, consilier teritorial, șef al Inspectoratului județean pentru cultură Prahova, muzeograf coordonator la Muzeul „Paul Constantinescu” din Ploiești. A reușit să obțină bugete de reparație și a coordonat lucrările de renovare pentru obiectivele culturale grav afectate de cutremurul din 1977: Castelul Peleș și Castelul Pelișor, Teatrul de Stat, Filarmonica de Stat, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul Ceasului și Casa „Hagi Prodan” din Ploiești și Casa „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, a înființat Filarmonica din Ploiești (1952).

1929 – S-a născut Leonida Gherasim

18 februarie 1929, Teiuș–Scornicești, Olt

Medic specialist în cardiologie și profesor, membru de onoare (din 2001) al Academiei Române. A studiat la Facultatatea de Medicină din București (1947–1953). După absolvirea studiilor a fost repartizat medic de întreprindere la șantierul Hidrocentralei Bicaz, din 1956 a revenit în București, medic secundar la Clinica de Medicină internă de la Spitalul Colțea, sub conducerea profesorului Bazil Theodorescu. 1929 Leonida GherasimA obținut titlul de Doctor în Științe Medicale și a urcat toate treptele ierarhiei universitare, devenind în cele din urmă profesor titular de catedră și director al clinicii de medicină internă cu profil de Cardiologie la Spitalul Municipal din București. În anii ’80 a fost Rector al Institutului de Medicină și Farmacie din București, iar după ieșirea la pensie, a fost profesor consultant pe lângă clinica pe care a condus-o. Este autorul a nenumărate lucrări științifice și tratate în domeniul medicinii interne, cu contribuții esențiale în patologia arterelor coronariene, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, metodele de explorare neinvazive și terapia modernă a bolilor cardiovasculare.

1930 – S-a născut Alexandru Boboc

20 februarie 1930, Dumbrava, Mehedinți – 18 aprilie 2020

Filosof, profesor universitar la Universitatea București, membru titular (din 2012) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Filosofie, Universitatea din București în 1957. A participat cu articole în: Revista de filosofie, Revue Roumaine des Sciences Sociales. Série Philosophie et Logique, Transilvania, Tribuna, Revista de istorie și teorie literară, Secolul XX, Kant-Studien, Voprosy filosofi, Filozoficky casopis. 1930-2020 Alexandru BobocÎn anul 1964 a obținut titlul de Doctor în Filosofie la Universitatea din București, specializându-se în istoria filosofiei moderne și contemporane, filosofia culturii și a valorilor, semiotică și filosofia limbajului. A avut comunicări la congrese internaționale, la simpozioane de metodologie a istoriei filosofiei și la dezbateri și sesiuni științifice. Specialist cu o vastă cultură clasică în domeniul istoriei filosofiei, îndeosebi al filosofiei moderne și contemporane, a semnat un număr impresionant de volume (peste 40), precum și sute de articole și studii. A fost un traducător neobosit din operele marilor filosofi moderni și contemporani: Descartes, Leibniz, Rousseau, Kant, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Dilthey, Scheler, Cassirer, Husserl, Hartmann, Carnap, Heidegger, Gadamer etc.

1932 – A apărut, la București, România literară. Gazetă de critică și informație literară, artistică și culturală

Gazetă săptămânală de critică și informație literară, artistică și culturală, sub direcția lui Liviu Rebreanu. Prima serie a revistei România literară a apărut între ianuarie–decembrie 1855, sub direcția lui Vasile Alecsandri, la Iași. În decursul celor peste 160 de ani de existență, România literară a cunoscut mai multe serii: între 1885–1888 la București; între martie–mai 1930 la Aiud, cu prim-redactor Ovidiu Hulea (cumnatul lui Liviu Rebreanu); între 20 februarie 1932–6 ianuarie 1934 la București – vorbim despre România literară a lui Liviu Rebreanu; urmează apoi seria lui Cezar Petrescu, în perioada 1939–1940, tot în Capitală; din 10 octombrie 1968 începe seria nouă a revistei, ca principală publicație a Uniunii Scriitorilor.

1932 – S-a născut Paula Iacob

1932-2015 Paula Iacob20 februarie 1932, București – 6 octombrie 2015, București

Avocată. A devenit studentă la Facultatea de Drept din București la numai 16 ani și a absolvit cursurile la vârsta de 20 de ani. A fost ziaristă la Sportul popular și a intrat în Baroul București în 1954. A fost președinte fondator a Federației Române a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. A fost și președinta Asociației Femeilor de Carieră Juridică. S-a remarcat prin pozițiile sale publice în apărarea drepturilor animalelor.

1935 – S-a născut Arhip Cibotaru

20 februarie 1935, Cobîlnea, Șoldănești, R. Moldova – 4 ianuarie 2010

Om de cultură, dramaturg, editor și director de revistă, poet, prozator și scriitor român din Republica Moldova. A absolvit în 1957 Universitatea de Stat din Chișinău. 1935-2010 Arhip CibotaruA fost vice-președinte, iar din 1971, secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor. A fost redactor-șef al revistei Nistru, în acestă perioadă promovând în revistă marile romane ale literaturii basarabene, semnate de Ion Druță, Vladimir Beșleagă, Aureliu Busuioc, Vasile Vasilache, Leonid Istrati, dar și reabilitând poeți reveniți din închisori și gulaguri: Nicolae Costenco, Nicolae Țurcanu, Leonid Grigoriu etc. A publicat volume de poeme: Ecoul gliei, Distanțe, Trepte, Dans de toamnă, Între lume și cuvânt, Pe urmele dorului, Ultimul Noe; de proză: Umbra comorilor, Inscripții pe Turnul Babel, Această dragoste, Pe timpul lui Teleucă și o piesă de teatru: Șase de dobă.

1935 – S-a născut David Reu

1935b David Reu

20 februarie 1935, București

Inginer, regizor de film documentar. A absolvit cursurile post-universitare la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București (promoția 1973). A fost angajat la Studioul „Alexandru Sahia”. Deși a regizat și câteva filme de lung metraj, a realizat îndeosebi filme științifice, tehnice și documentare (peste o sută): De Anul Nou, datini din Moldova, Cercul magic (debut regizoral în lungmetraje de ficțiune), Probleme personale.

Cercul Magic (1975) • Octavian Cotescu, Constantin Codrescu, Olga Delia Mateescu, Mircea Anghelescu, Dumitru Chesa, Ștefan Tapalagă etc.

1937 – S-a născut Mihu Vulcănescu

20 februarie 1937, București – 1994, Italia

Grafician, pictor și ceramist. După studii libere de pictură, a debutat în 1956 în cadrul anualei de grafică, începând un parcurs profesional ascendent, ramificat pe mai multe paliere artistice – pictură de șevalet sau murală, grafică de șevalet, ilustrație de carte și de presă, grafică publicitară, ceramică, sticlă – fiind unul dintre cei mai solicitați artiști din perioada anilor ’60–’80. 1937-1994 Mihu VulcănescuTemele sale fantastice s-au regăsit în copertistica sau ilustrația unor volume de poezii semnate de Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Geo Dumitrescu sau Mihai Eminescu, materie lirică în text și imagine, dar și pe coperta unor romane de Eugen Barbu, în versiunea Sakuntalei tradusă de Eusebiu Camilar, a poemelor de Trakl sau scrierilor lui Lermontov. A avut expoziții personale la București (1959, 1963, 1969, 1979, 1981), Viena (1967), numeroase în Italia unde s-a stabilit din deceniul 8 al secolului trecut. A participat la târgurile de carte ilustrată de la Roma (1968) și Bologna (1969). A fost distins cu Premiul „Toulouse Lautrec” (1964), Medalia de aur la Fiorina (1969), Medalia de aur pentru pictură a orașului Roma (1974), Premiul I la Expoziția internațională de peisaj (Siena).

Galerie de grafică și pictură [MutualArt]

1938 – A fost decretată Constituțiunea Regele Carol II

Elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice, Constituția din 1938 se întemeia pe critica regimului de partide și pe doctrina corporatismului. 1938 Constituția Carol IiTextul noii constituții a fost aprobat de către Consiliul de Miniștri la 20 februarie 1938. Pe 24 februarie a fost supus unui plebiscit: la vot s-au prezentat un număr de 4.303.064 de cetățeni, din care 4.297.221 au votat pentru și 5.843 (0,13%) s-au opus. Astfel, noua constituție a fost promulgată la 27 februarie 1938. A introdus dictatura regală a lui Carol al II–lea (1930–1940) și sfârșitul regimului parlamentar.

1938 – La microfonul radioului, s-a lansat cântăreața de muzică populară Maria Tănase

1938 Maria TănaseAcompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, Maria Tănase a susținut pe viu un program de cântece românești la emisiunea Ora satului, cu M-am jurat de mii de ori, Șapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alvița, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară, Țigăneasca, Când o fi la moartea mea.

Maria Tănase – Cine iubește și lasă

La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase a continuat să fie programată aproape săptămânal de Radio.

Maria Tănase – Mărie și Mărioară

1938 – S-a născut Doina Ciurea

20 februarie 1938, Constanța – 1999, București

Poetă, scriitoare, critic literar, eseistă, îngrijitoare de volume. A urmat studii universitare la București, luându-și licența în Filologie în 1957 și, în paralel, Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, unde l-a cunoscut pe Nicolae Labiș, cu care a avut o idilă. A publicat, la îndemnul lui Geo Bogza, care îi remarcase primele încercări, debutând editorial în 1969, cu volumul de proze scurte Dialog despre eroare. 1938-1999 Doina Ciurea - Cu NichitaA colaborat, cu proză, eseuri, critică literară, cronici literare și muzicale la Tânărul scriitor, Gazeta literară, România literară, Contemporanul, Luceafărul, Caiete critice etc. A fost căsătorită cu poetul Nichita Stănescu, dragostea lor timp de aproape zece ani (1962–1981) fiind inspirația volumului lui Nichita Stănescu O viziune a sentimentelor. A îngrijit volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Din scrierile sale: O lacrimă de privit, Neliniștitul iunie, Procesul Ovidiu.

1938 – S-a născut Nicolae Adam

20 februarie 1938, Orăștie, Hunedoara – 17 iulie 2008, Orăștie

Sculptor, muzeograf, membru al Uniunii Artiștilor Plastici – Filala Deva. A absolvit Școala Medie de Arte Plastice din București în 1956 și a urmat Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj (1956–1962). A fost metodist la Casa Creației Populare din Deva, apoi muzeograf la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie. A realizat: bustul lui Ion Pop Reteganul, trei altoreliefuri dedicate Paliei de la Orăștie. Începând din 1990 și până la pensionare a fost consilier la Inspectoratul pentru Cultură al Județului Hunedoara. În 1992 a reactivat asociația Reuniunea Meseriașilor Români, instituție fondată în 1899.

Biografie ilustrată [Centrul Cultural Meta]

1939 – S-a născut Daniel Podlovschi

20 februarie 1939, Iași – 7 februarie 2022

Violonist. A început studiul viorii la șase ani cu tatăl său, Rudolf Podlovschi, profesor de vioară și violonist la Filarmonica din Iași. A debutat solistic la vârsta de 7 ani cu Concertul în la minor de Vivaldi, pe scena Teatrului Național din Iași. În 1949 s-a mutat la București, a început lecțiile cu reputatul pedagog Garabet Avakian, iar în 1960 a absolvit Conservatorul din București la clasa profesorului Avakian. 1939-20222 Daniel PodlovschiCa student, a participat la festivaluri republicane, a obținut premiul I la Concursul Național din 1957, premiul al II-lea la Festivalul Tineretului de la Moscova 1957, distincții la Concursurile Internaționale „George Enescu” (1958) și „Ceaikovski” (Moscova). A făcut studii postuniversitare la Moscova cu Iuri Iankelevici. Cu recomandarea lui Isaac Stern, a obținut o bursă la Juilliard Shool of Music din New York (1969), la clasa Ivan Galamian; a urmat și clasa de măiestrie a lui Itzhak Perlman (la Detroit). În perioada studiilor de peste Ocean a predat Muzica de cameră la Colegiul „Sarah Lawrence” (Statul New York). A cântat cu toate orchestrele din țară, a înregistrat pentru radio, televiziune și Electrecord.

Eduard Caudella – Concertul nr.1 pentru vioara si orchestră, op. 61

1940 – S-a născut Hans Eckart Schlandt

20 februarie 1940, Brașov

Organist și profesor sas, care timp de aproape 50 de ani a fost cantor și organist al Bisericii Negre din Brașov. În copilărie a luat lecții de pian de la tatăl său, Walter Schlandt, pianist concertist, profesor de muzică și dirijor de cor. Apoi a studiat vioara cu Olga Güttler. De la vârsta de 14 ani a început să învețe să cânte la orgă, cu profesorul Victor Bickerich. În 1957 s-a înscris la Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu” la clasa de orgă, înființată în 1953 și condusă de tânărul organist Helmut Plattner.

1940 Hans Eckart SchlandtPrimii absolvenți ai clasei de orgă au fost Hans Eckart Schlandt și Lidia Sumnevici, în 1962. După absolvire, s-a întors la Brașov, a fost angajat profesor de muzică, iar din 1965 este organist al Bisericii Negre. A preluat de la tatăl său, Walter Schlandt, conducerea Corului Bach din Brașov, corul bisericesc al comunității evanghelice de confesiune augustană, fondat în 1933 de cantorul Victor Bickerich. Deși în perioada comunistă autoritățile erau potrivnice muzicii religioase, el a reușit să prezinte cu o uimitoare continuitate și calitate marile oratorii și pasiuni de Bach, Mozart, Brahms etc. și să protejeze Biserica Neagră de regimul totalitar al vremii, transformând-o într-un refugiu muzical. În 1993 a înființat Corul de Tineret Bach. Între 1993–2004 a predat orga și muzica de cameră la Facultatea de Muzică a Universității Transilvania din Brașov, iar între 1992–1999 a susținut cursuri de măiestrie. A fost distins cu Premiul Johann-Wenzel-Stamitz (Mannheim, 2000), Premiul Uniunii criticilor muzicali din România, Medalia Honterus etc.

Johann Sebastian Bach – Fantezie în Do minor, op. 562

1943 – A încetat din viață Ilie Minea (15 iulie 1881 – 20 februarie 1943)

Istoric, profesor de istorie la Universitatea din Iași; fondator și director al Institutului de istoria românilor „A.D. Xenopol”.

1944 – S-a născut Harry Coradini

Harald Kölbl; 20 februarie 1944, Timișoara – 20 mai 2017, Timișoara

Muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei Progresiv TM. 1944-2017 Harry CoradiniActor-copil la Teatrul German din Timișoara, a absolvit liceul german din Timișoara, unde a fost coleg de clasă cu Dumitru Moroșanu. A cântat ocazional cu Nicu Covaci, a activat ca membru al formațiilor Uranus, Clasic XX, Progresiv TM, Harry Coradini Band. A colaborat temporar și cu formațiile Mondial, Columna și Supermarket. A emigrat în 1985 în Germania, dar de pe la începutul anilor 2000 s-a întors în România.

Sfinx și Harry Coradini – Pe-un ram de ger

1949 – S-a născut Lucia Olaru-Nenati

20 februarie 1949, Rădăuți, Suceava

1949 Lucia Olaru-nenatiScriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Licențiată a Facultății de Filologie, secția Română-Latină-Engleză a Universității „Al.I. Cuza” din Iași în 1972, a beneficiat de o specializare postuniversitară mass-media la Universitatea din Chico, California, SUA, 1995. Este Doctor în Filologie, titlu obținut la Universitatea „Al.I. Cuza” Iași (2002). A fost muzeograf și coordonator al Muzeului „Mihai Eminescu” din Ipotești, director și secretar literar la Teatrul de păpuși Vasilache, director la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani.

1953 – S-a născut Valentina Cojocaru

20 februarie 1947, Ciuciulea, Glodeni, Republica Moldova

Interpretă de muzică populară din Republica Moldova. A absolvit Școala Pedagogică din Călărași (1960–1964), Institutul de Stat al Artelor „G. Musicescu” din Chișinău (1975–1980) la clasa Ion Popescu și Valentina Boldurat. De-a lungul anilor, a făcut parte din diferite colective artistice: Orchestra de amatori Ciobănaș din Călărași, colective artistice de estradă, formațiile de muzică populară Mugurel și Lăutarii ale Filarmonicii din Chișinău, Orchestra de muzică populară Folclor. A avut turnee în Danemarca, Olanda, Austria, Cuba, Franța, Filipine, Grecia, Etiopia. În repertoriul său se regăsesc cântece de joc, de petrecere, doine și compoziții de Tudor Chiriac, C. Rusnac, Gheorghe Mustea, V. Doni, P. Neamțu etc. A înregistrat la casa de discuri Melodia din Moscova, în total peste 200 de cântece. A devenit Artistă emerită în 1978 și Artistă a poporului în 1989. Balada Miorița, în interpretarea sa, a fost desemnată cea mai reușită creație muzicală a anului 1988 de către UNESCO. A fost distinsă cu medalia Meritul civic (1993), Ordinul Gloria Muncii (2005) și Ordinul Republicii (2010).

Miorița – Muzica Tudor Chiriac, Versuri Vasile Alecsandri • Voce Valentina Cojocaru, La orgă Ana Strezev

1953 – S-a născut Mihai Ciobanu

20 februarie 1953, Bujor, Hîncești

Cântăreț moldovean de muzică populară din Republica Moldova. După absolvirea a 9 clase în satul natal, a fost primit ca dansator și solist vocal în ansamblul de cântece și dansuri Andrieș din Hîncești, condus pe atunci de Ion Musteață. Între 1974-1978 a făcut studii de canto popular și dirijat coral la Colegiul de muzică «Ștefan Neaga» din Chișinău. A urmat Institutului de Arte „Graviil Musicescu”, catedra Dirijat coral (1980–1985). A fost solist al orchestrei de muzică populară Veselia (dirijor Petre Neamțu) și profesor de muzică la școala din Ruseștii Noi, Ialoveni. A cântat în Ansamblul Folcloric Miorița (1979–1986), a fost redactor la Departamentul muzică al Radioteleviziunii, a fost solist al orchestrei Mugurel a Filarmonicii din Chișinău, al orchestrei Folclor, iar din 2012 este arist liber profesionist. Colaborează cu orchestrele Lăutarii, Mugurel, Doina armatei, a Ansamblului Joc, orchestra prezidențială etc. De-a lungul carierei sale, a înregistrat peste 300 de piese. A fost distins cu titlul Artist al Poporului, este Cavaler al Ordinului Republicii, Cavaler al Ordinului Gloria Muncii.

Copilarie, parcă-ai fost mai ieri

1954 – S-a născut Grigore Leșe

20 februarie 1954, Stoiceni, Maramureș

Interpret de muzică tradițională românească din zona Țării Lăpușului. A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, Facultatea de Interpretare (Fagot). Este Doctor în Muzică și profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității din București și la Universitatea de Muzică București. Repertoriul lui este constituit din melodii vechi, provenind din folclorul autentic al zonei și marcând evenimente importante din viața omului. Cântă la diverse instrumente muzicale.

Grigore Leșe – Cântă cucul, bată-l vina

1956 – S-a născut Corneliu Ionescu

20 februarie 1956, Pitești, România

Pictor contemporan, reprezentant al expresionismului și postmodernismului. Încă din anii liceului și apoi la Academia de Arte din București a avut dascăli pe Sorin Ilfoveanu, Zamfir Dumitrescu și Ștefan Câlția. 1956 Corneliu IonescuLa academie a fost elevul maestrului Gheorghe Șaru. Pentru o lungă perioadă, după absolvirea academiei, a fost creatorul pasional al naturilor statice redefinind constant elementele constitutive și deosebit de expresive cum erau fructierele, vazele și instrumentele muzicale. Odată cu tematica balerinelor, s-au produs transformări importante în abordarea cromatică a compozițiilor. Din anul 2001, cromatica s-a încălzit continuu, lăsând loc în structura creației lui Corneliu Ionescu galbenului, roșului și portocaliului, fiind cunoscut de către publicul de artă plastică din România drept pictorul balerinelor.

Biografie ilustrată [Wikipedia]

1962 – Relații diplomatice România – Regatul Maroc

La 20 februarie 1962, cele două state au hotărât să stabilească relații diplomatice la nivel de ambasadă. România a deschis ambasada de la Rabat la 20 august 1962 și a numit ambasador rezident în 1969. Marocul a deschis ambasada de la București la 30 iunie 1971, condusă, din mai 1973, de ambasador rezident.

1964 – S-a născut Marius Leonte

20 februarie 1964, Brăila – 11 august 2021, București

Artist vizual, sculptor, desenator. În 1989 a început studiile la Facultatea de Arte Decorative și Design a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București, iar după doi ani s-a transferat la Secția de Sculptură, unde a studiat la clasa Mircea Spătaru și Darie Dup. 1964-2021 Marius Leonte Artist PlasticA absolvit în 1994, începând să fie prezent în expoziții de grup și debutând la Târgul de Artă de la Budapesta. Lucrările sale au fost expuse în Galeriile bucureștene Simeza, Căminul artei, Artexpo, a prezentat mai multe lucrări la expoziția-concurs Kunst preis 3d Hurth din Köln (1998), a participat la expoziția Sculptura românească contemporană din Atena (1999). Prima expoziție personală a avut loc într-un spațiu neconvențional, Lăptăria lui Enache de pe terasa Teatrului Național în 2003. O a doua expoziție importantă a fost la Amsterdam la KunstRAi Art Festival, în 2004, cu titlul Ființe. În 2007 a avut o nouă expoziție personală în spațiile publice, în cadrul inițiativei Parcurile viitorului, cu lucrări asamblate în parcuri publice din Moinești, Pitești, București, unde se află și astăzi. A jucat un rol important în lumea artistică, organizând simpozioane de artă contemporană.

Biografie ilustrată [Centrul Cultural Meta]

1969 – A încetat din viață Mihai Ciucă (18 august 1883 – 20 februarie 1969)

Medic, cercetător și profesor în domeniul bacteriologiei, a bolilor infecțioase și a vaccinurilor; membru titular al Academiei Române.

1971 – S-a născut Virgil Ianțu

Virgil Gătăianțu; 20 februarie 1971, Timișoara

Cântăreț și prezentator TV. A urmat Universitatea Națională de Muzică București, pe care a absolvit-o în 1995. Și-a început cariera cântând în Corul de Cameră Madrigal (1990–1999) apoi a fost membru al formației The Fifties, cu care a câștigat la Mamaia, în 1998, locul 3, la secțiunea creație. În 2000 a debutat în televiziune, la Prima TV, când în România a fost difuzată pentru prima dată emisiunea Vrei să fii milionar?, au urmat și alte emisiunii în care acesta a fost amfitrion: Copiii spun lucruri trăsnite, Megastar, Big Brother, în prezent, la TVR 2 emisiunea Câștigă România!.

Virgil Ianțu – Ce bine că ești

1975 – A încetat din viață Nicolae Baltag (6 decembrie 1940 – 20 februarie 1975)

Poet, reporter și critic literar; fratele poetului Cezar Baltag.

1976 – S-a născut Elena Vijulie

20 februarie 1976

Jurnalistă, realizatoare de programe TV. A absolvit în 1999 Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, cariera sa de jurnalistă începând imediat după absolvire. În 2000, a devenit angajată a BBC World Service pentru opt ani, la BBC Romanian Department, fiind pe rând reporter, redactor, producător, editor și redactor-șef adjunct. A fost apoi șefa Departamentului Politic de la România liberă, a furnizat analize de politică internă și externă la Realitatea TV, în prezent șefa secției de politică a televiziunii Digi 24. S-a căsătorit cu scriitorul Stelian Tănase.

1983 – A încetat din viață Ion Totan (1 august 1912 – 20 februarie 1983)

Compozitor, dirijor, profesor, jurnalist.

1987 – A încetat din viață Constantin Avram (19 februarie 1911 – 20 februarie 1987)

Inginer, profesor universitar; creatorul școlii românești de cercetare în domeniul betonului; membru corespondent al Academiei Române.

1996 – A încetat din viață Gheorghe Dumitrescu (15 decembrie 1914 – 20 februarie 1996)

Compozitor; reprezentant al realismului socialist; violonist în orchestră, compozitor și dirijor la Teatrul Național din București; profesor de Armonie la Conservatorul din București.

1997 – A încetat din viață Eugen Popescu (22 februarie 1915 – 20 februarie 1997)

Economist, scriitor, memorialist și publicist; stabilit în SUA din anul 1979, a înființat, la San Diego (California), Institutul Român de Cercetări Istorice.

1998 – A fost înființat Biroul Român de Audit al Tirajelor

Are ca principal scop verificarea numărului de exemplare vândute în țară de publicațiile membre. Constituită de către 33 de membri fondatori, într-un proiect demarat de fundația americană Freedom House. Din anul 1999, este membru al Federației Internaționale a Birourilor de Audit al Tirajelor, IFABC.

2002 – A încetat din viață Ion Țugui (24 decembrie 1933 – 20 februarie 2002)

Poet, romancier, eseist, muzician, ufolog și parapsiholog.

2006 – A încetat din viață Ionel Drîmbă (Ion Alexandru Drîmbă; 18 martie 1942 – 20 februarie 2006)

Scrimer specializat pe floretă și pe sabie; laureat cu aur la floretă individual la JO 1968 – primul titlu olimpic din istoria scrimei românești; campion mondial pe echipe în 1969.

2009 – A încetat din viață Costin Cazaban (9 septembrie 1946 – 20 februarie 2009)

Compozitor, muzicolog și profesor universitar francez, originar din România.

 

Ziua Dezrobirii Romilor

2011 Ziua Dezrobirii Romilor

La 155 de ani de la eliberarea din sclavie, prin Legiuirea pentru emancipația tuturor țiganilor din Principatul Românesc din 8/20 februarie 1856, când țiganii au devenit liberi, cu drepturi și îndatoriri egale cu ale celorlați cetățeni din țara noastră, a fost declarată oficial Ziua dezrobirii romilor din România, prin Legea nr. 28/11 martie 2011 privind comemorarea dezrobirii romilor din România, publicată în Monitorul Oficial din 15 martie 2011.

 

2012 – A încetat din viață Vasile Grigore (27 ianuarie 1935 – 20 februarie 2012)

Pictor, desenator și colecționar; profesor universitar; fondatorul Muzeului de Artă „Vasile Grigore”.

2012 – A încetat din viață Alexander Schmaltzer (13 februarie 1937 – 20 februarie 2012)

Antrenor, unul dintre pionierii natației moderne din România; comentator TV pentru înot, polo și sărituri; stabilit în Germania în 1982.

2015 – A încetat din viață Jánosházy György (20 iunie  – 20 februarie 2015)

Poet, traducător și critic literar maghiar din Transilvania.

2019 – A încetat din viață Kemal Karpat (Kemal Hașim Karpat; 15 februarie 1923, Turda, Tulcea, România – 20 februarie 2019, Madison, Wisconsin, SUA)

Istoric, politolog, sociolog, profesor turc de origine română, specializat pe subiectele Imperiului Otoman, profesor universitar; consultant al președinților SUA

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită

1 comentariu la „20 Februarie în istoria românilor