20 Iunie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: S-a inaugurat oficial Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței

 

1839 – S-a născut Iulian Grozescu

20 iunie 1839, Comloșu Mare, Comitatul Torontal, Imperiul Austro-Ungar/Timiș, România – 2 iunie 1872, Comloșu Mare, Timiș

Avocat, ziarist, folclorist, poet, critic bănățean. A urmat studiile liceale la Timișoara, Arad și Oradea, după care a urmat Facultatea de Drept la Pesta. În perioada studiilor universitare a publicat poezii și a colaborat cu ziarul Concordia, condus de Sigismund Pop, și la revista umoristică Strigoiu al lui Mircea V. Stănescu, împreună cu care a editat la Pesta foaia Speranța (1863), care, însă, a apărut doar într-un singur număr. A fost redactor și colaborator la ziarele românești din Arad, Viena, Pesta, Oradea, București și prim-redactor la revista Familia. A scris și publicat poezie: Sunt român, Coriolan, Mihai Bravul și nuvele: Fatalitate și noroc, Căderea Timișanei.

1848 – S-a născut Miron Pompiliu

Moise Popovici; 20 iunie 1847 sau 1848, Ștei, Bihor – 20 noiembrie 1897, Iași

Scriitor și folclorist. S-a înscris la Facultatea de drept din Pesta. A debutat cu poezia Ghicitura în Familia, în ianuarie 1866; la a doua poezie, Ecouri și suspine (iulie 1866), Iosif Vulcan i-a făcut o prezentare generoasă. În anul 1867 a fost ales membru de onoare al Societății de lectură din Oradea pentru merite publicistice deosebite. În anul 1868 a fost nevoit să fugă la București, deoarece a refuzat să se înroleze în armata ungară. Aici a devenit student al Facultății de Litere, a fost membru al societății Orientul (unde l-a cunoscut pe Mihai Eminescu) și redactor la Albina Pindului. Din anul 1869 s-a mutat la Iași, a devenit licențiat al Facultății de Litere (1873), a fost timp de doi ani secretar al Universității. În toamna anului 1874 împărțea aceași odaie cu Mihai Eminescu și Ioan Slavici, la Școala Normală Trei Ierarhi, frecventând, împreună cu cei doi prieteni, saloanele Veronicăi Micle și Matildei Cugler. A fost profesor la Școala centrală de fete și la alte licee și pensionate. A devenit unul dintre cei mai activi și mai statornici membrii ai Junimii din Iași, prezent la ședințele săptămânale, la prelecțiunile populare și în paginile Convorbirilor literare. A tradus din Goethe, Schiller, Uhland, Heine, Lenau, Lamartine etc. A scris proză, manuale școlare, a prelucrat basme: Balade populare române, Antologie română pentru uzul școalelor secundare, Ileana Cozînzeana, din cosiță floare-i cântă, nouă împărați ascultă (basm), Carte de cetire, I-III (manual realizat împreună cu I. Pau), Literatură și limbă populară, Poezii. La 14 noiembrie 1897 s-a împușcat în cap, iar la câteva zile, în ciuda tuturor eforturilor depuse de doctori, a încetat din viață.

1866 – A fost înființat Consulatul SUA la București

Numirea primului consul american în România a avut loc pe când țara era încă parte autonomă a Imperiului Otoman. Originar din Ungaria dar rezident în California, Louis J. Czapkay a fost numit consul la București pe 20 iunie 1866. La 25 februarie 1867, cancelaria sultanului a emis un berat de confirmare în care se arăta că „Louis I. Czapkay a fost numit consul din partea SUA în scopul supravegherii comerțului și afacerilor negustorilor și cetățenilor care vizitează Bucureștii”. La 1 mai, a avut loc audiența la Principele Carol de prezentare a patentei consulare. Și-a desfășurat misiunea până în februarie 1869.

1874 – Prima ascensiune cu un balon în scop militar din România, la București

Succesul primei înălțări a balonului Mihai Bravul din 9 iunie 1874 a determinat conducerea armatei să solicite balonul pentru un zbor în interes militar. Acesta a fost efectuat de către maiorii Constantin Poenaru, Iacob Lahovari și Dem. Dumitrescu. Misiunea lor era să observe la fiecare 10 minute altitudinile succesive ale balonului cu ajutorul barometrului holosteric, temperatura și umiditatea aerului, precum și posibilitățile de urmărire și recunoaștere a terenului în scopuri militare. Pentru acestea, ofițerii au avut la dispoziție două barometre holosterice cu termometre interioare, un termometru liber, higrometrul lui Saussure, o hartă, o busolă și trei lunete. Pentru etalonare, presiunea și temperatura au fost măsurate și la București de către I.A. Cantacuzino, la aceleași intervale de timp.

1882 – A încetat din viață Mircea Rosetti (16/28 ianuarie 1850 – 20 iunie 1882)

Scriitor și militant socialist; fiul cel mare al lui Constantin Alexandru Rosetti.

1913 – S-a născut Aurel Baranga

Aurel Leibovici; 20 iunie 1913, București – 10 iunie 1979, București

Poet, dramaturg și publicist, medic. A absolvit Facultatea de Medicină în 1938. A debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A editat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals revista de avangardă Alge, a colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov. În 1948 a scris textul imnului României comuniste din anii 1948–1953, Zdrobite cătușe, muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, a primit ca sarcină de partid să înființeze revista de satiră și umor Urzica, al cărei redactor-șef a fost din 1949 și până la sfârșitul vieții. A fost membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Român. A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu. Din operele sale: Poeme în abis, Marea furtună, Recolta de aur, Mielul turbat, Sfântul Mitică Blajinul, Fii cuminte, Cristofor!, Interesul general, Viața unei femei, Fabule, Jurnal de atelier.

Aurel Baranga – Mielul turbat Teatru radiofonic (1958) • Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, Radu Beligan, Carmen Stănescu

1917 – S-a născut Iosif Constantin Drăgan

20 iunie 1917, Lugoj – 21 august 2008, Palma de Mallorca

Publicist, eseist, om de afaceri, stabilit în Italia. A absolvit studii juridice la Universitatea din București (1938). După ce a terminat a doua facultate, la Universitatea din Roma, unde a studiat Științe politice și Economie, și-a dat doctoratul în jurisprudență, tot la Roma. Atras de idealurile Gărzii de Fier, dar reprezentând un curent de opinie corporatist, în 1941 a pus bazele unei companii care exporta petrol românesc Italiei fasciste. După al doilea război mondial, în 1948, a fondat o companie de distribuție a gazului petrolier lichefiat. În urma venirii la putere a PCR i-a fost interzisă revenirea în România pentru 30 de ani. În 1967 a pus bazele Fundației Europene Drăgan, cu scopul de promovare a valorilor civilizației românești, a fondat două edituri: Nagard în Italia și Europa Nova în România, o universitate privată, Universitatea Europeană Drăgan (1991, Lugoj), o stație TV, una radio, Radio NovaFm, un ziar săptămânal, Redeșteptarea, și un cotidian local Renașterea Bănățeană – toate în România. De asemenea a mai finanțat construirea lângă Orșova a unei statui înalte de 40 de metri a lui Decebal (cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa). A scos buletinul istoric Noi tracii.

1922 – S-a născut Jánosházy György

20 iunie 1922, Cluj – 20 februarie 2015, Târgu Mureș

Poet, traducător și critic literar maghiar din Transilvania. A absolvit Colegiul Unitarian din Cluj (1942), Universitatea „Bolyai” (1946) și Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” (1952). A fost funcționar la Banca de Economii și Credit din Cluj, redactor la revistele Erdély și Igazság, dramaturg și regizor la Opera Maghiară din Cluj, redactor la revista Művészet din Târgu Mureș, cronicar literar și artistic la Korunk, redactor și redactor-șef adjunct la Igaz Szó din Târgu Mureș, redactor-șef adjunct la revista Látó. A debutat cu poeme în ziarul Újság din Budapesta (1943) și a colaborat cu publicațiile Népszava, Új Idők, Híd, Forrás, Kortárs și Nagyvilág din Budapesta, precum și în Erdélyi Helikon, Utunk, A Hét, Előre, Művészet, Új Élet, Korunk și Igaz Szó din România. A tradus în limba maghiară poeziile lui Mihai Eminescu, Alexandru Philippide, Ion Barbu, Dan Deșliu, Geo Bogza și Ion Pillat, proză de Tudor Arghezi, piesa Act venețian de Camil Petrescu, romanul Labirintus de Francisc Păcurariu. În anul 2012 a primit Premiul Editorilor Maghiari din România.

1929 – S-a născut Petre Gheorghiu

20 iunie 1929, Iași – 6 august 2000, București

Actor de teatru, film și televiziune, renumit profesor de teatru. A studiat la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași. Și-a început activitatea teatrală la Teatrul Național din același oraș, după care a fost remarcat de doamna Lucia Sturdza-Bulandra, care l-a adus în 1956 la București, unde punea bazele unei trupe de elită sub titulatura Teatrul Municipal. A avut o bogată activitate teatrală la Teatrul Municipal (ulterior, Teatrul „Bulandra”), a făcut parte din „generația de aur” a teatrului românesc, alături de Ștefan Ciubotărașu, Fori Etterle, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, Ileana Predescu, Irina Petrescu, Florian Pittiș, regizorii Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, cărora li s-a alăturat mai târziu și neuitatul Toma Caragiu. Debutul său pe marele ecran s-a produs în 1957, în filmul Citadela sfărâmată, în regia lui Haralambie Boroș în compania actriței Lica Gheorghiu, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A jucat numeroase roluri în film, teatru, televiziune și radio; printre realizarile memorabile pe scena tatrului Bulandra se numără Nick în Clipe de Viață de William Saroyan, Trahanache în O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale și Sir Toby Belch în A Douăsprezecea Noapte de William Shakespeare. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cl.IV (1967).

Ultima noapte a singurătății (1976) • Regia Virgil Calotescu. Cu: Mircea Albulescu, Iurie Darie, Petre Gheorghiu, Silviu Stănculescu, Stela Popescu, Dorina Lazăr, Colea Răutu, Draga Olteanu-Matei etc.

1933 – S-a născut Valentin Șerbu

20 iunie 1933, Tulcea – 29 ianuarie 1994

Scriitor contemporan, cunoscut în special pentru romanele și povestirile sale satirice. A exercitat felurite meserii: electrician, tehnician energetic, apoi bibliotecar la Constanța și Tulcea. A debutat editorial cu Provinciale (1971), volum de povestiri satirice, receptat pozitiv de critică. A trăit o vreme la București, apoi la Babadag, ca scriitor profesionist. A colaborat mai ales la revistele Steaua, Tomis, Vatra. Cele mai populare scrieri ale sale cuprind Provinciale, Expediția, Figuranții, Baltazar, Fantastica Deltă, Fantastice, Inocentul, Satirice, Tentative, Tărâm necunoscut.

1934 – S-a născut Cornel Țăranu

20 iunie 1934, Cluj – 18 iunie 2023, Cluj-Napoca

Compozitor și dirijor, membru titular (din 2012) al Academiei Române. A studiat compoziție între 1951–1957 cu Sigismund Toduță la Conservatorul de Muzică din Cluj, apoi la Conservatorul din Paris, cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen, iar între 1968–1969 a studiat la Darmstadt în Germania cu György Ligeti, Bruno Maderna și Christoph Caskel. A devenit Doctor în Muzicologie. După terminarea studiilor și-a început cariera ca asistent, continuând gradele universitare până la profesor de Compoziție la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. A susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii. În 1968 a înființat la Cluj ansamblul Ars Nova. În 1995 a înființat și a fost directorul Festivalului Cluj Modern. A modelat decisiv școala muzicală clujeană, în calitate de profesor, dirijor, director artistic al ansamblului Ars Nova și al Festivalului muzical Cluj Modern, dedicându-și viața întreagă studiului. A insuflat, totodată, fiecărui elev pe care l-a avut dragostea sa nemărginită pentru muzică. Din 1990 a fost vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România mai mult de două decenii. Pe lângă simfonii și alte lucrări pentru orchestră, a compus două opere: Secretul lui Don Giovanni și Oreste-Oedipe, muzică de cameră, muzică pentru cor și lieduri, precum și muzică de film. A fost premiat pentru compozițiile sale în repetate rânduri de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (1972, 1978, 1981, 1982 și 2001). În 2004 a primit Ordinul Meritul Cultural, în grad de Ofițer. A fost câștigătorul primei ediții (2008) a Premiilor Naționale pentru Arte, la categoria Muzică, pentru opera Oreste-Oedipe, realizată după libretul lui Olivier Apert. A primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din Franța (Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres, 2002).

Cornel Țăranu – Simfonia nr. 4 Ritornellos

1937 – S-a născut Radu Gabrea

Radu Bartholomeu Gabrea; 20 iunie 1937, București – 9 februarie 2017, București

Regizor și scenarist. S-a înscris la Institutul de Construcții din București. În anul II a fost arestat timp de 9 luni și jumătate deoarece un coleg îl invitase la o manifestație de solidaritate cu Revoluția din Ungaria din 1956, care, de altfel, nu a mai avut loc. A fost arestat, judecat în lotul Mitroi, compus majoritar din studenții de la Facultatea de Drept. A fost achitat, fiind eliberat în mai 1957, după eliberare, fiind readmis la facultate, pe care a terminat-o cu diplomă de inginer de construcții civile și industriale. A lucrat apoi doi ani pe șantier lângă Târgu Mureș înainte de a reveni la București în proiectare. S-a înscris apoi la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția Regie de film, pe care a absolvit-o în 1968. A debutat în 1969 cu filmul de lung metraj Prea mic pentru un război atât de mare, realizat după un scenariu de D.R. Popescu, premiat la Festivalul de la Locarno (1970). A realizat în același an primul serial de televiziune din România, Urmărirea. Următorul său film, Dincolo de nisipuri, a fost oprit din ordinul lui Ceaușescu. În urma conflictului respectiv, precum și a intervențiilor cenzurii, Radu Gabrea a emigrat în Germania, țara de origine a mamei sale. După ce a regizat câteva filme în Germania, a revenit în 1994 pe ecranele din România cu coproducția Rosenemil – O tragică iubire. În 1993 s-a căsătorit cu actrița Victoria Cociaș. În 1997, s-a reîntors definitiv în România și a devenit primul președinte al Oficiului Național al Cinematografiei, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1999. A fost profesor asociat de Regie și Montaj la Academia de Teatru și Film din București și critic de film la mai multe ziare. A regizat peste 25 de filme artistice și documentare într-o carieră de peste 45 de ani, care deseori ating tematica minoritarilor evrei, sași sau șvabi în diferite perioade a secolului trecut: Dincolo de nisipuri, Nu te teme, Jacob! (Fürchte dich nicht, Jakob!), Un bărbat ca Eva (Ein Mann wie EVA), Rosenemil – O tragică iubire, Conferință la nivel înalt, Noro, Cocoșul decapitat, Călătoria lui Gruber, Mănuși roșii, Împărăteasa roșie – Viața și aventurile Anei Pauker.

Noro (2002) Partea 1 • Regia Radu Gabrea.Cu: Tudor Necula, Victoria Cociaș, Dorel Vișan

1938 – Acoperirea cu alamă a modulelor din fontă ale Coloanei fără sfârșit

În perioada 20 iunie–25 iulie 1938 s-a desfășurat procesul de acoperire cu alamă a modulelor din fontă ale Coloanei fără sfârșit, operă a sculptorului Constantin Brâncuși, a cărei construcție a început la 15 august 1937.
Opera face parte din trilogia Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu.

1940 – A fost inaugurat Institutul de Antropologie

Întemeiat sub auspiciile Universității din București și în parteneriat cu Decanatul Facultății de Medicină București, din inițiativa și prin eforturile profesorului Francisc Rainer, anatomist, antropolog și embriolog. După o istorie zbuciumată, închis de comuniști în 1944, reinventat, astăzi poartă numele Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române.

1942 – S-a născut Daniela Diaconescu

Daniela Ionescu; 20 iunie 1942, Ploiești

Soprană, solistă de operetă. Primele studii muzicale și vocale le-a făcut cu tatăl ei, tenorul Costin Ionescu. A urmat cursurile Conservatorului din București (1963–1968) la Clasa de Canto, având profesoare pe sopranele Arta Florescu și Ana Tălmăceanu-Dinescu. S-a perfecționat la Weimar cu soprana Lore Fischer în Lied și Oratoriu. În anul 1968 s-a angajat la Teatrul de Operetă, inițial în cor și peste un an solistă, din primul sezon având roluri în Secretul lui Marco Polo, Rose Marie, Sânge vienez, Voievodul țiganilor, Prințesa circului. A avut parteneri de prestigiu ai genului: primadonele Valeria Rădulescu, Adriana Codreanu, Cleopatra Melidoneanu, Lilli Dușescu; tenorii Ion Dacian, Nicolae Țăranu, Eugen Fânățeanu, Dorin Teodorescu; baritonii și bașii Silviu Gurău, Iancu Groza, Gabriel Gheorghiu; actorii Tamara Buciuceanu, Nae Roman, George Hazgan și mulți alții; dirijorii Constantin Rădulescu, Liviu Cavassi și Mircea Ionescu. A fost căsătorită cu tenorul Florin Diaconescu, alături de care a interpretat numeroase roluri de-a lungul unei cariere de un sfert de veac.

Farmecul unui vals • Daniela și Florin Diaconescu

1944 – S-a creat Blocul Național Democrat (BND)

Alcătuit pe baza unei platforme comune, din: Partidul Comunist Român, Partidul Social Democrat Român, Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal. Platforma sa cuprindea următoarele obiective: încheierea fără întîrziere a armistițiului cu Națiunile Unite, ieșirea României din războiul purtat alaturi de Germania, eliberarea țării de sub ocupația germană, alăturarea ei Națiunilor Unite și restabilirea independenței și suveranității naționale, înlăturarea regimului de dictatură și înlocuirea lui cu un regim constituțional, democratic.

1954 – S-a inaugurat Podul Prieteniei Giurgiu–Ruse, peste Dunăre

Pod cu tablier metalic, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată și rutier) din Europa, cu o lungime de 2.223, 52 m. Numele inițial, din acte, a fost Podul Dunărea. Are o punte rutieră cu două benzi, una pentru traficul feroviar, precum și trotuare pentru pietoni. Secțiunea centrală, de 85 m lungime poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor mai mari. S-a construit în doi ani și jumătate, în colaborare cu alte țări vecine, în special URSS.

1955 – S-a născut Viorica Ionică

Viorica Doina Reta Ionică; 20 iunie 1955, Piatra Neamț – 15 august 2020, Dochia, Neamț

Handbalistă care a jucat pe postul de portar. A început să joace handbal la Școala Sportivă din Piatra Neamț, sub îndrumarea marelui antrenor emerit Ovidiu Țoc. A fost componentă a selecționatei României la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS, clasată pe locul patru. A fost chemată prima dată la echipa națională a României în 1973, în care a evoluat în total în 237 de partide. Este portarul cu cele mai multe selecții la echipa națională din istoria handbalului feminin. A fost timp de mai mulți ani căpitanul echipei naționale a României.

1959 – Premiera bucureșteană a operei Falstaff de Giuseppe Verdi

Spectacolul de la Opera Română, realizat de trei regizori: Alexandru Szinberger, Eugen Cropșeanu și Jean Rânzescu, l-a avut ca protagonist pe Petre Ștefănescu-Goangă, la premieră și, ulterior, pe Octav Enigărescu, alături de o echipă de interpreți ai timpului: Valentina Crețoiu, Magda Ianculescu, Iolanda Mărculescu, Zenaida Pally, Iulia Buciuceanu, Nicolae Herlea, Ladislau Konya, Valentin Teodorian și alții.

Charles Gounod – Faust ”Vous qui faites lendorime” • Petre Ștefănescu-Goangă

1960 – Congresul al III-lea al PMR

S-a desfășurat la București, între 20–22 iunie 1960. A consacrat controlul total al lui Gheorghiu-Dej asupra partidului.

1962 – A încetat din viață Victor Papacostea (21 ianuarie 1900 – 20 iunie 1962)

Istoric, fondator al Institutului de Studii Balcanice din București; om politic, subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale; deținut politic la Sighet.

1969 – A încetat din viață Emanoil Arghiriade (2 ianuarie 1903 – 20 iunie 1969)

Matematician; profesor universitar la Școala Politehnică din Timișoara; profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România.

1972 – S-a născut Tudor Giurgiu

20 iunie 1972, Cluj-Napoca

Regizor, scenarist și producător de film. A absolvit în 1995 Academia de Film și Teatru, secția Regie film, clasa Stere Gulea – Laurențiu Damian. Ca asistent de regie pentru producții filmate în România, a lucrat cu importanți regizori români precum Lucian Pintilie, Radu Mihăileanu sau Nae Caranfil. Pe lângă film de ficțiune, a realizat și videoclipuri muzicale și filme documentare. A fost director de creație al Atomic TV, primul post local de muzică din Romania, președinte-director general al TVR (2005–2007), fondatorul și președintele Festivalului Internațional de Film Transilvania, TIFF. Și-a creat propria companie independentă de producție de film, Librafilm. A realizat scurt-metraje: Vecini, Nunți, muzici și casete video, Cinema, mon amour, Parking și filme de ficțiune: Legături bolnăvicioase (Premiul publicului în cadrul galei Premiilor Gopo pentru cel mai mare succes de box office în anul 2006), Despre oameni și melci (Premiul special al juriului Warsaw International Film Festival 2012), Un alt Crăciun, De ce eu? etc. Este membru al Academiei Europene de Film, Eisenhower Fellow din 2014.

Un alt Crăciun (2012) • Regia Tudor Giurgiu. Cu: Marius Ionuț Păcurar, Maria Seleș, Ovidiu Crișan, Anca Hanu

1989 – A încetat din viață Traian Dorz (25 decembrie 1914 – 20 iunie 1989 )

Poet creștin; inițiatorul mișcării spirituale ortodoxe Oastea Domnului; deținut politic.

1992 – Canonizarea domnitorilor Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis canonizarea a două personalități emblematice pentru istoria românilor – voievodul Moldovei, Ștefan cel Mare și voievodul Valahiei, Constantin Brâncoveanu, împreună cu copiii săi.

Tradiția bizantină cerea ca, pentru a-i canoniza pe voievozii de odinioară, Unsul lui Dumnezeu să facă unele gesturi simbolice. Regele Mihai a revenit în România cu ocazia sărbătorilor de Paști din 1992 și a mers la Mănăstirea Putna, unde s-a rugat la mormântul lui Ștefan cel Mare, apoi la Biserica Sf. Gheorghe Nou în București, la mormântul lui Constantin Brâncoveanu. În aceeași zi a avut loc, la Mănăstirea Putna, ceremonia de canonizare a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt.

Tomosul de canonizare a Sfântului Ștefan cel Mare [stefancelmare.ro]

1994 – România a ratificat la Strasbourg, Convenția asupra Drepturilor Omului

Legea nr. 30/18 mai 1994 privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, și a protocoalelor adiționale la această convenție a fost depusă la Secretarul general al Consiliului Europei la 20 iunie 1994.

1995 – A încetat din viață Emil Cioran (8 aprilie 1911 – 20 iunie 1995)

Eseist și filosof; unul dintre cei mai originali oameni de cultură contemporani; devenit apatrid și stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză.

1997 – S-a inaugurat oficial Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței

Este format dintr-un muzeu, situat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației și un Centru internațional de studii asupra comunismului cu sediul în București. A fost gândit și inițiat încă din 1992 de către președinta de la acea dată a Alianței Civice, Ana Blandiana, și realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan și o prestigioasă echipă de istorici, arhitecți, constructori și designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. După ce două delegații de experți au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiu-raport și a luat Memorialul sub egida sa. Memorialul a fost declarat „ansamblu de interes național”, printr-o lege specială din 12 iunie 1997. În 1998 Consiliul Europei a așezat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia.

Situat în centrul Europei de Est, Memorialul are ca scop reconstituirea și păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conștiință o istorie falsă. A fost organizat prin Legea nr. 95/10 iunie 1997 privind declararea complexului „Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței Sighet” ca ansamblu de interes național.

1998 – Acord de recunoaștere reciprocă a diplomelor

S-a adoptat Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, acordate de instituții de învațămant acreditate în România și în Republica Moldova. A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 111/18 martie 1999.

1999 – A încetat din viață Iulian Mihu (3 noiembrie 1926 – 20 iunie 1999)

Regizor de film, publicist.

2000 – A încetat din viață Vintilă Cossini (21 noiembrie 1913 – 20 iunie 2000)

Fotbalist, care a jucat pentru echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1938.

2001 – Au fost redeschise oficial lucrările la Autostrada București–Constanța

Construirea autostrăzii a început în timpul regimului Ceaușescu. Primul tronson, Fetești–Cernavodă, de aproximativ 18 km a fost dat în folosință în 1987. După 1989, lucrările la autostradă au continuat pentru o scurtă perioadă, fiind oprite din lipsa resurselor financiare în 1993. După redeschiderea lucrărilor, în 20 iunie 2001, s-a construit tronsonul București–Fetești, până în 2007.

2003 – A încetat din viață Aurelian Stan (19 iunie 1910 – 20 iunie 2003)

Inginer, căpitan, profesor universitar; membru fondator al Academiei de Știinte Tehnice din România; membru corespondent al Academiei de Științe din România; membru de onoare al Academiei Române.

2006 – A încetat din viață Ioan Șerb (28 iulie 1932 – 20 iunie 2006)

Poet, folclorist și editor; a înființat editura Grai și Suflet – Cultura Națională; director la seria nouă a revistei Viața nouă (1992–1993).

2012 – Adrian Năstase a fost condamnat pentru corupție

Pe 9 iulie 2008, Adrian Năstase, fost premier din partea PSD, a fost pus sub urmărire penală de către Direcția Națională Anticorupție în dosarul Trofeul Calității în Construcții. A fost acuzat că și-ar fi finanțat campania electorală din 2004 din taxele plătite de firmele care s-au înscris la concursul Trofeul Calității, organizat de Inspectoratul de Stat în Construcții. Pe 20 iunie 2012 Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în acest dosar. În timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu o armă de foc.

2014 – A încetat din viață Ana Maria Sireteanu (21 februarie 1945 – 20 iunie 2014)

Scriitoare, jurnalistă și profesoară; directoare a postului Radio România Cultural (1996–2002).

2015 – A încetat din viață Angelo Niculescu (1 octombrie 1921 – 20 iunie 2015)

Fotbalist, antrenor; a antrenat echipa națională a României în șapte mandate și la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970.

2018 – A încetat din viață Sándor Kányádi (10 mai 1929 – 20 iunie 2018)

Poet și traducător secui, membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare, una din figurile cele mai marcante ale poeziei maghiare contemporane.

2022 – David Popovici – cel mai tânăr campion mondial la 200 m liber

La Campionatul Mondial de Natație de la Budapesta (18 iunie–3 iulie 2022), David Popovici a devenit cel mai tânăr campion mondial la 200 m liber, aducând României singurul titlul în bazin olimpic la masculin, seniori. Cu timpul de 1 min 43 sec 21/100, tânărul înotător de doar 17 ani stabilea și un nou record mondial de juniori, aceasta fiind, totodată, a patra cea mai bună performanță din istorie în proba de 200 de m liber a seniorilor.

David Popovici (17 ani) Campion Mondial în proba de 200 m liber la Budapesta, 20 iunie 2022

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită