Istoria României România frumoasă

Din Bucureștiul Vechi – Piața Victoriei

Piața Victoriei

Piața Victoriei, care nu făcea parte din București până la sfârșitul secolului al XVII-lea, se afla în capătul Drumului Brașovului. Constantin Brâncoveanu, pentru a crea legătura între moșia sa din Mogoșoaia și Palatul Domnesc din centrul Bucureștiului, a construit drumul numit Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei de astăzi). Denumirea de pod vine de la faptul că drumul era pavat cu bârne din lemn. Iar ceea ce numim azi Piaţa Victoriei, pe-atunci era Capul Podului. La 8 octombrie 1878, Armata Română pătrunde triumfătoare în Bucureşti, în urma Războiul de Independență, pe Podul Mogoșoaiei – iar drumul îşi schimbă astfel denumirea, devenind Calea Victoriei. Iar Capul Podului se transformă în Piaţa Victoriei. Se consideră că Piața Victoriei a atins culmea sa de frumusețe prin anii ’30. Era înconjurată de vile și clădiri oficiale.


Palatul SturdzaPalatul Sturdza, clădit de prinţul Grigore M. Sturdza în perioada 1897–1901, era un palat somptuos, care n-a putut fi integrat în nici un stil arhitectural. Grigore Sturdza, fiul domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, a dispus construirea palatului după planurile arhitectului german Iulius Reiniqke, în imediata vecinătate a Palatului Victoria de astăzi. Din pricina formei aproape cubice, dar mai ales al stilului eclectic somptuos, clădirea fiind decorată cu foarte multe stucaturi şi ornamente arhitectonice, dar şi cu patru turnuleţe de colţ, Palatului Sturdza i s-a mai spus şi „prăjitura din Capul Podului”. Grigore Sturdza nu s-a putut bucura de palat, murind în 1901, la scurt timp după ce au fost finalizate lucrările. După moartea lui, urmaşii au vândut clădirea statului. Până în 1945, Palatul a funcționat ca sediu pentru Ministerul de Externe. A fost puternic deteriorat în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și a fost demolat în 1946.

Palatul VictoriaPalatul Consiliului de Miniștri a fost construit în 1937 după planurile arhitectului Duiliu Marcu. A fost construit între 1937–1944. Din cauza avariilor provocate de bombardamentul din 1944, lucrările au fost reluate și finalizate în 1952. Proiectat inițial pentru Ministerul de Externe, Palatul Victoria a fost în timpul perioadei comuniste sediul Ministerului de Externe și al Consiliului de Miniștri și a devenit, în 1990, sediu al primului guvern al României post-comuniste.

Palatul Functionarilor PubliciPalatul Functionarilor Publici, construit în anul 1900, în stil neoromânesc, după planul arhitectului N. Mihăescu, era la colțul dintre Calea Victoriei și strada Buzești. Palatul Functionarilor Publici

 

A fost distrus în bombardamentele din 1944, împreună cu Palatul Sturdza.

 

 

Clădirea Muzeului Antipa a fost construită special cu destinația de muzeu, de inginerul Mihail Rocco, după indicațiile lui Grigore Antipa, cu o frumoasă fațadă proiectată de arhitectul Grigore Cerchez (cu un fronton ornat cu sculpturi reprezentând Istoria Naturală, și o acvilă de bronz deasupra).

Muzeul AntipaClădirea a fost construită între anii 1903–1906. Muzeul a avut și el de suferit la cutremurul din 1940 și în bombardamentele americane, sovietice și germane din 1944, dar și la cutremurul din 1977.

 

Peste drum de Palatul Sturdza se găsea Monumentul Eroilor Corpului Didactic, ridicat în memoria învățătorilor și profesorilor căzuți în Primul Război Mondial, realizat de sculptorii Ion Jalea și Artur Verona, după un desen al Marthei Bibescu.Monumentul Eroilor Corpului Didactic

În 1940 a fost înlocuit cu Monumentul Regelui Ferdinand I, realizat de sculptorul Ivan Mestrovici.

Monumentul Regelui Ferdinand

Monumentul Ostașul Sovietic

La începutul verii lui 1948, Moscova a hotarât demolarea tuturor monumentelor care le-ar fi reamintit românilor de singurul lor stat cu adevărat național. A fost înlocuit cu Monumentul Ostașul Sovietic, dărâmat și el în 1990.

 

 

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „Din Bucureștiul Vechi – Piața Victoriei

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: