Istoria României România frumoasă

21 Februarie în istoria României

Foto: Lansarea romanului Marele singuratic de Marin Preda, 1972


1605 – Dieta de la Miercurea Nirajului îl alege pe Ştefan Bocskay principe al Transilvaniei

Ştefan BocskayÎn luna aprilie este ales principe al Ungariei la Dieta de la Szerencs, la 14 septembrie, după o serie de confruntări cu sașii din Transilvania, Bocskay este unanim ales principe de către cele trei națiuni aliate transilvane, sași, secui, maghiari (românii majoritari fiind fără drepturi politice) de Dieta de la Mediaș, și instaurat pe tronul princiar. În noiembrie, sprijinul otoman se concretizează în obținerea de către Bocskay a actului (berat) de numire ca principe al Transilvaniei și rege al pașalâcului turcesc, Ungaria

1805 – S-a născut Timotei Cipariu

(n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică – d. 3 septembrie 1887, Blaj)

Erudit transilvănean, revoluționar pașoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, ASTRA, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, părintele filologiei române. Și-a făcut toate studiile la Blaj, cele gimnaziale între 1816–1820, urmate de cele filosofice (1820–1822) și de cele teologice (1822–1825). În 1828 a devenit profesor de filosofie, apoi profesor de Dogmatică, de Studii biblice la Seminar, a fost director al Gimnaziului și inspector al școlilor din oraș, iar între 1833–1866 a fost director al Tipografiei Diecezane. Timotei CipariuÎn 1827 a devenit preot, fiind apoi canonic, prepozit capitular al Diecezei de Alba Iulia și Făgăraș. Personalitate reprezentativă a culturii românești, cunoscător a numeroase limbi (greacă, latină, ebraică, arabă, siriacă, turcă, persană, spaniolă, italiană, germană, engleză, maghiară), Timotei Cipariu a fost posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci particulare din Transilvania, prețioasă și prin raritățile ei. A fost unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania prin periodicele înființate și conduse de el: Organul luminărei, primul ziar românesc cu litere latine, Învățătorul poporului, Archivu pentru filologie și istorie. A colaborat la Foaia pentru minte, inimă și literatură din Brașov cu studii, eseuri, versuri și traduceri. Pe tărâm politic s-a numărat printre militanții pentru drepturile poporului român din Transilvania, fiind unul dintre cei zece secretari ai Adunării Naționale de la Blaj din 1848. Membru în Delegația trimisă la Curtea imperială din Viena spre a prezenta revendicările românești, membru în Comitetul Național Român din Sibiu, iar în 1863-1864 membru în Dieta de la Sibiu

1841 – S-a născut Nicolae Ch. Quintescu

(n. 21 februarie 1841, Craiova – d. 12 august 1913, București)

Critic literar, filolog și traducător, membru titular (din 1877) al Academiei Române. A fost membru al Junimii din 1865 și profesor la Universitatea din Iași, iar din 1881, la cea din București

1864 – S-a născut Virgil Onițiu

(n. 21 februarie 1864, Reghin – d. 8/21 octombrie 1915, Brașov)

Scriitor, publicist, membru corespondent (din 1902) al Academiei Române. A urmat liceul la Seghedin, apoi Institutul Teologic la Viena și Sibiu, urmat de studii filozofice și filologice la Viena și Budapesta, din 1886. A lucrat la Sibiu, în redacția publicației Telegraful Român și a fost cancelist al Mitropliei. După terminarea studiilor s-a stabilit la Brașov, unde a ocupat catedra de limba română și latină, la Liceul românesc. A fost numit în funcția de director și a ridicat liceul la nivelul cerințelor vremii. A inițiat Masa studenților pentru elevii săraci, a încurajat excursiile școlare și practicarea sporturilor, construind chiar un patinoar în curtea școlii, a înființat muzeele de numismatică, de arheologie, de filologie, estetică și bibliotecile de clasă, a completat laboratoarele cu aparate noi de fizică. Între 1894–1915 a fost inspector șef al școlilor din Brașov și a inițiat editarea colecției Biblioteca teatrală la Brașov. A fost președintele societățiiRomânia Jună din Viena, membru activ al Astrei (1900) și vicepreședinte al Societății pentru Fond de Teatru Român. A colaborat la diverse publicații, precum Familia, Tribuna. A scris mai multe povestiri, foiletoane satirice, piese de teatru, studii de literatură și folclor

1865 – S-a născut Anton Bacalbașa

(n. 21 februarie 1865, Brăila – d. 1 octombrie 1899, București)

Ziarist, prozator, poet liric, şi traducător, considerat unul dintre cei mai mari poeți ai prozei gazetărești. Înainte să devină umoristul plin de vervă și de spirit și polemistul redutabil care a fost stimat până și de adversarii săi, creatorul lui Moș Teacă și apropiatul colaborator al lui Caragiale la Moftul român, și-a făcut debutul, în 1880, la Literatorul lui B. Florescu, Al. Macedonski și Th. Stoenescu, cu poezii lirice care vădeau resursele impresionante ale talentului său. A susținut valabilitatea artei cu tendință și a argumentat inconsistența conceptului artă pentru artă, fiind întemeietorul revistei Adevărul literar. A făcut parte din mișcarea muncitorească, publicând de asemenea în ziare socialiste: Emanciparea, Literatorul, Mesagerul Brăilei, Dezrobirea, Democrație socială, Lumea nouă, etc.

1867 – Corpurile legiuitoare dau vot de neîncredere Guvernului Ion Ghica (2)

În octombrie 1866 au avut loc alegeri cenzitare pentru camera inferioară. Întrucât nici una dintre cele trei grupări (liberali, guvernamentali și cuziști/separatiști) nu a obținut majoritatea, s-a creat o situație excepțională: deși nici una dintre grupări nu agrea guvernul, nici una nu era dispusă să-l răstoarne; în schimb l-au hărțuit prin interpelări și prin refuzul de a vota bugetul. Doar după Înțelegerea de la Concordia, când s-au reunit grupările liberale, guvernul a fost răsturnat printr-un vot strâns; cabinetul primeşte vot de blam, iar primul ministru depune mandatul

1876 – S-a născut Teodor Teodorescu

(n. 21 februarie 1876, Iaşi – d. 20 septembrie 1920, Iaşi)

Compozitor de muzică populară şi psaltică. A fost sopran şi baritorn în Corul Mitropolitan din Iaşi, dirijor al Asociaţiei Corale Aurora din Iaşi, numit profesor de muzică la Şcoala Normală şi la Liceul de băieţi din Galaţi, precum şi dirijor al Corului episcopiei din oraş. După studii în ştiinţa armoniei şi a contrapunctului la Schola Cantorum din Paris, devine profesor de muzică la Şcoala normală „Vasile Lupu”, la Seminarul teologic „Veniamin Costache”, la Liceul de fete „W. Humple”, precum şi ca dirijor al Corului bisericii Sf. Spiridon din Iaşi. A fost fondator şi dirijor al Corului Asociaţiei Profesorilor Secundari din Galaţi Având o dublă pregătire muzicală-laică şi religioasă, Teodorescu a avut rezultate excelente în compoziţia de muzică populară şi psaltică. Toate lucrările sale sunt adevărate perle ale muzicii corale româneşti, autorul dovedindu-se un profund cunoscător al melosului bizantin, armonizând şi creând, în stilul clasic al Bisericii ortodoxe române, adevărate opere cu valoare artistică incontestabilă. Ca profesor, a desfăşurat o bogată activitate didactică și a publicat lucrări didactice pentru şcolile secundare, a căror tematică este valabilă şi astăzi. A cules folclor şi melodii psaltice vechi. A compus Colecţiune de coruri pentru voci bărbăteşti şi mixte, Românaşul, Dochia, Mama lui Ştefan cel Mare, Cântecul lui Iancu

Teodor Teodorescu – Fata de păstor, Corul Madrigal

1887 – S-a născut Claudia Millian

(n. 21 februarie 1887, București – d. 21 septembrie 1961)

Claudia Millian-MinulescuPoetă simbolistă, soţia poetului Ion Minulescu A fost profesoară de desen, dar s-a afirmat în publicistică, poezie și pictură. A debutat în ziarul ploieștean Lumina cu poezia Din trecut, (1906) și editorial în volum cu Garoafe roșii – versuri (1914). Sub pseudonimul Dinu Șerban, a publicat opt piese de teatru. Dintre volumele publicate: poezie, Cântări pentru pasărea albastră, Întregire, dramaturgie, După paravan, Vreau să trăiesc, Veronica Micle, Dinozaurii, memorialistică, Cartea mea de aduceri aminte

 

1904 – A încetat din viaţă Sava Henția (n. 1 februarie 1848, Sebeșel, Imperiul Austriac/Alba – d. 21 februarie 1904, Sebeșel, Austro-Ungaria)

Pictor realist, grafician, muralist și ilustrator de carte. A participat la Războiul de Independenţă, schiţînd şi pictînd, ca un veritabil corespondent de război

1906 – S-a născut Paul Miracovici

(n. 21 februarie 1906, Frumoasa, Harghita – d. 15 noiembrie 1973, București)

Pictor, critic de artă, grafician și muralist, profesor de artă monumentală și teoretician la Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Și-a făcut studiile la Paris, la Academia Grande Chaumière între anii 1930–1933, iar în anul 1932, a câștigat o bursă de doi ani la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses. A avut o prezență destul de activă în cronica artistică din perioada interbelică. A debutat la Salonul Oficial în 1926, a pictat peisaje, naturi moarte, portrete, realizate cu un acut simț al decorativului așa cum se poate vedea la pictura murală de la Hotel Internațional din Mamaia precum și în lucrările Copii din Țara Moților, Zi de sărbătoare la Gura Humorului. A fost, de asemeni, unul dintre creatorii afișului turistic românesc modern din anii ’30. Biografie ilustrată aici.

1911 – S-a născut Szilárd Bogdánffy

(n. 21 februarie 1911, Feketetó, comitatul Torontal/Crna Bara, Banatul de Nord – d. 2 octombrie 1953, închisoarea Aiud)

Szilárd BogdánffyEpiscop romano-catolic, deținut politic (din 1949 până la sfârșitul vieții). A urmat Seminarul Teologic din Oradea și a fost hirotonit ca diacon în februarie 1934. A fost profesor la Gimnaziul Catolic din Oradea și duhovnic la Mănăstirea Ursulinelor. În 1944, a fost numit profesor la Gimnaziul Catolic Szent József din Oradea, în aprilie 1947 a fost ridicat la rangul de canonic al Catedralei Episcopale din Oradea și numit vicar episcopal. Autoritățile comuniste au încercat, prin toate mijloacele, să-l convingă să colaboreze. Pentru că n-a fost de acord să-și trădeze semenii, Bogdánffy a ajuns în închisoarea securității din Oradea, transferat la Jilava, trimis apoi la muncă silnică în mina de plumb de la Sighetul Marmației și mutat un an mai târziu în lagărul de exterminare de la Capul Midia, condamnat de tribunalul militar din Oradea la 12 ani de muncă silnică și dus în celula 120 a închisorii Aiud, unde a supraviețuit doar o lună. A fost beatificat în data de 30 octombrie2010, în Bazilica Sf. Maria din Oradea

1914 – S-a născut Vasile Gionea

(n. 21 februarie 1914, Gârbovățu de Jos, Mehedinți – d. 1999)

Jurist, profesor universitar, om politic, membru de onoare (din 1993) al Academiei Române. A absolvit în 1936 cursurile Facultății de Drept, promovând în anul 1939 examenul de avocat definitiv, la care s­a clasificat pe primul loc dintre toți candidații din țară. Între anii 1939–1942 a efectuat studii de doctorat în drept și științe economice la Universitatea din Cluj, promovate cu calificativul Magna cum laude, susținând teza de doctorat Răspunderea civilă a liberului profesionist (medic, avocat, arhitect). A lucrat ca avocat pledant la Brașov, apoi avocat al Băncii Naționale a României la Brașov. A fost membru al Partidului Național Țărănesc. În anul 1949 a fost arestat. Din 1952 a obținut gradul didactic de conferențiar la Academia Comercială Cluj-Brașov, și din 1958 a devenit profesor. Propus de Consiliul universitar și Senatul universitar, dar, refuzând să se înscrie în PCR., postul i-a fost infirmat, rămânând numai în calitate de consilier la Banca Națională a României. În 1989 a fost confirmat profesor universitar, fiind numit titularul Catedrei de Drept constituțional și istoria dreptului. Între anii 1992-1995 a deținut funcția de președinte al Curții Constituționale a României. A fost deputat PNȚCD. Este autorul a 11 volume din domeniul dreptului civil, comercial, dreptului muncii, dreptului constituțional și istoriei dreptului, dar a scris și literatură: Oameni pentru care mi-a bătut inima: Portrete și amintiri, Întâmplări din alte vremuri, Femei vestite din Antichitate și din Evul Mediu, Pași în deșert, Lungul drum al Golgotei – 5 vol.

1930 – A încetat din viaţă Aristide Demetriade (n. 10 iulie 1872, Valea Raței, Murgești, Buzău – d. 21 februarie 1930, București)

Actor și regizor de film, a jucat la Teatrul Național din București, unul dintre pionierii filmului românesc

1937 – S-a născut Ilie Boca

(n. 21 februarie 1937, Botoşana, Suceava)

Pictor, membru fondator al Filialei UAP Bacău. A absolvit Institutul de Arte plastice şi Decorative „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, promoţia 1967, clasa prof. Alex. Ciucurencu. Din 1970 deschide o serie lungă de expozitii. Prima are loc la Bacău, apoi la Botoșani, din 1972 expune la Apollo în București, în 1974 la Accademia di Romania de la Roma. A fost promotorul unor importante tabere de creație, inițiatorul celui mai longeviv festival al artei, Saloanele Moldovei, dar și a primei facultăți de artă din Bacău. Galerie picturi aici.

1941 – Ordonanța guvernului maghiar nr. 1440/1941

A anulat în Transilvania de Nord–Est, ocupată de Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena, efectele reformei agrare din România, din 1921. S-au anulat, în același timp, și toate achizițiile făcute de români în perioada 1918–1940

1944 – S-a născut Lajos Sătmăreanu

(n. 21 februarie 1944, Salonta)

Fotbalist care a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic 1970, performanță pentru care a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv. După retragerea din activitatea de fotbalist a lucrat ca antrenor la nivelul grupelor de juniori

1945 – S-a născut Ana Maria Sireteanu

(n. 21 februarie 1945, Bucureşti – d. 21 iunie 2014)

Scriitoare și jurnalistă şi profesoară. În 1967 a fost admisă la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Ulterior a susţinut un doctorat în ştiinţe psihologice, specializarea psihologie mass-media, cu teza Creaţia imagologică – Rolul mass-media. În anul 1968 a început colaborarea cu radioul public. A fost redactor de emisiuni radio şi TV culturale şi educaţionale la Radioteleviziunea Română (1975–2003), iar în perioada 1996–2002, director al postului Radio România Cultural. A fost profesor asociat apoi lector dr. la Catedra de Jurnalism radio, a Facultății de Jurnalism din Universitatea Hyperion. A fost o apreciată poetă (volumele Amintiri din Tranziţara şi Psihopoezia), precum şi coordonatoare a două manuale de jurnalism cultural editate în 1998 şi 2000

1948 – Congresul de înființare a Partidului Muncitoresc Român

(21–23 februarie)

PMRPartidul Muncitoresc Român s-a constituit în urma unificării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Social Democrat. Liderii facţiunii pro-comuniste din PSD, Lothar Rădăceanu şi Ştefan Voitec au primit, în urma absorţiei în PMR, posturi ministeriale. În funcția de secretar general al Comitetului Central al PMR a fost ales Gh. Gheorghiu-Dej. Momentul a însemnat instaurarea în România, pentru o perioadă de 50 de ani, a regimului totalitar

1950 – S-a născut Ovidiu Dunăreanu

(Ovidiu Petcu; n. 21 februarie 1950, Arad)

Prozator și publicist literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România-filiala Dobrogea. A absolvit Facultatea de Filologie, Specialitatea Biblioteconomie, Bucureşti (1970). A debutat în revista Luceafărul, în cadrul rubricii Cei mai tineri autori (1970). A colaborat la revistele: Tomis, Luceafărul, Observator şi Archenoah din Munchen, Suplimentul Literar-Artistic al Tineretului Liber, Literatura şi Arta şi Limba Română din Chişinău, Dorul din Danemarca, Convorbiri literare, România literară, Pro Saeculum, Transilvania, Ateneu, Ex Ponto, ş.a. Debutul editorial se produce târziu, în 1990, cu grupajul de proză scurtă Grădina lui Ieronim, apărut în volumul colectiv Preludii epice la Editura Eminescu

1956 – Recensământul populaţiei din Republica Populară Română

Totalul populației recenzate: 17.489.450 de cetățeni

1961 – S-a născut Constantin Lăcătușu

(n. 21 februarie 1961, Piatra Neamț)

Constantin LăcătușuSportiv de performanţă, alpinist, geolog și cameraman, primul român care a cucerit Vârful Everestl (8.848 m), la 17 mai 1995. De asemenea, este singurul român care a urcat pe cele mai înalte vârfuri ale celor șapte continente, completând lista lui Messner (lista Carstensz) în 8 ani și 166 zile: Elbrus, Kilimanjaro, Everest, Aconcagua, McKinley, Puncak Jaya, Masivul Vinson (iunie 1990–decembrie 2001)

1972 – Lansarea romanului Marele singuratic de Marin Preda

Pentru acest roman, o continuare independentă a romanului Moromeții, autorul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor

1990 – A fost fondată Asociația Culturală Bulgară din București

Este prima organizaţie a bulgarilor din România, înregistrată oficial prin sentința nr. 157/21.02.1990 a Judecătoriei sectorului 1 București. Conform Statutului: Scopul Asociației vizează problemele spirituale – nu și politice sau economice – ale cetățenilor români de naționalitate bulgară, propunându-și în acest sens să desfășoare activități instructiv-educative, cultural-artistice, sportiv-turistice și recreative menite să contribuie la renașterea spirituală a naționalității bulgare din România și dezvoltarea legăturilor de prietenie și bună vecinătate dintre România și Bulgaria

1991 – A încetat din viaţă Vasile Pavelcu

(n. 4 august 1900, Costuleni, Imperiul Rus/Republica Moldova – d. 21 februarie 1991, Iași)

Psiholog specializat în problema personalităţii şi afectivității, statutul ştiinţific al psihologiei, învăţarea şcolară; membru titular al Academiei Române

1992 – Vizita la Bucureşti a secretarului general al NATO, Manfred WörnerManfred Wörner la Bucureşti

La a doua vizită în România, vizite consacrate procesului de integrare a României în alianța Nord-Atlantică, secretarul general al NATO a participat la ceremonia de inaugurare a Centrului Euro-Atlantic din Capitală

1992 – A încetat din viaţă Constantin Th. Botez (n. 11 martie 1929, Bacău – d. 21 februarie 1992, Iaşi)

Istoric şi eseist, cercetător al arhivelor, profesor universitar de Istoria economiei naţionale

1995 – A încetat din viaţă Cristian Popescu (n. 1 iunie 1959, București – d. 21 februarie 1995)

Poet afiliat nouăzecismului literar

2003 – Primele avioane cu militari americani au aterizat pe aeroportul Mihail Kogalniceanu

Mihail KogălniceanuBaza 57 Aeriană de Aviaţie de la Mihail Kogălniceanu a fost folosită de trupe americane pe perioada conflictului din Irak. Pe perioada şederii lor în România, americanii au investit şi cheltuit 22 de milioane de dolari în lucrări de infrastructură şi reparaţii de drumuri

2006 – A încetat din viaţă Angelica Adelstein-Rozeanu (n. 15 octombrie 1921, București – d. 21 februarie 2006, Haifa, Israel)

Celebră jucătoare de tenis de masă, fiind campioană mondială de șase ori pentru România (1950–1956), campioană națională a ambelor țări (de 20 de ori a României și de 3 ori a Israelului)

2015 – A încetat din viaţă Camil Bujor Mureşanu (n. 20 aprilie 1927, Turda – d. 21 februarie 2015, Cluj)

Istoric, membru titular și președintele filialei din Cluj al Academiei Române

2017 – A încetat din viaţă Nicolae Hilohi (n. 26 iulie 1930, Răcăuți, Bacău – d. 21 februarie 2017)

Pictor, specializat în artă monumentală, religioasă

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „21 Februarie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: