Istoria României România frumoasă

16 Aprilie în istoria României

Robert Delaunay's Portrait of Tzara, 1923

Foto: Portretul lui Tristan Tzara, pictat de Robert Delaunay


1204 – Scrisoarea papei Inocenţiu al III-lea adresată episcopului catolic de Oradea, Simion

Suveranul Pontif îi cerea acestuia să cerceteze unele mânăstiri „greceşti” din dioceza sa, care se găseau, după spusele sale, într-o stare accentuată de decadenţă, pricinuită de neglijenţa episcopilor diocezani şi a „grecilor” înşişi, care sunt „foarte stricaţi”. Remediul propus de papă era acela al înfiinţării unui episcopat pentru aceşti credincioşi, „din sânul aceloraşi greci”, care urma să fie supus direct autorităţii pontificale. Este mai mult decât sigur că cei denumiţi de către papă „greci“ erau, în realitate, români ortodocşi, ceea ce demonstrează existenţa unor forme de organizare politică destul de puternice şi bine consolidate pentru a avea un episcop

1852 – S-a născut George Demetrescu Mirea

(n. 16 aprilie 1852, Câmpulung Muscel – d. 12 decembrie 1934, București)

Pictor și muralist. A studiat la Școala de Belle-Arte București cu Theodor Aman, luând lecții simultan cu medicul Carol Davila. A participat la Războiul de Independență, ca pictor atașat Cartierului General al armatei, alături de Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmary și Sava Henția. George Demetrescu Mirea (1852-1934) - AutoportretA obținut o bursă de studii la École des Beaux Arts din Paris (1878), unde a studiat cu Carolus Duran, un vestit portretist al înaltei societăți franțuzești, pe lângă care a rămas până în 1884. S-a bucurat de mult prestigiu în protipendada bucureșteană, a realizat aproximativ trei sute de portrete, dar și picturi murale la Universitatea din Iași și la Catedrala din Constanța, medalioanele de pe frontonul Ateneului Român din București, compoziții de mari dimensiuni. Și-a început cariera pedagogică mai întâi ca profesor de desen la Școala Normală de învățători de la Câmpulung, iar în anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani mai târziu, a fost numit director al aceleiași instituții, funcție pe care a deținut-o până în 1927. Cea mai importantă distincții obținută de artist este Premiul național pentru pictură din 1924

1869 – A apărut, la București, periodicul Traian

Primul numar al periodicului Traian, ziar politic, literar, științific și industrial, publicaţie continuatoare a ideilor Daciei literare, editat de a Bogdan Petriceicu Hașdeu, a apărut în 16 aprilie 1869, dar a fost suprimat în scurt timp de autorități, „pentru atitudinea prea independentă și pentru atacurile la adresa monarhiei”. A fost înlocuit de revista Columna lui Traian (1870–1877; 1882–1889), editată tot de Bogdan Petriceicu Hașdeu, la scurt timp după suprimarea ziarului Traian. Periodicitatea a fost inițial bisăptămânală, apoi săptămânală, bilunară și lunară în ultimii ani de apariție. Din 1872, editorialele politice au fost înlocuite cu studii științifice, versuri și proză. Este reflectată în paginile revistei activitatea de filolog, istoric și folclorist a Hasdeu, care a semnat ample cercetări consacrate permanenței elementului autohton în limba și cultura română. Revista are un pronunţat caracter antidinastic, directorul riscând detenţia la Văcăreşti

1872 – S-a născut Ion Scărlătescu

(n. 16 aprilie 1872, București – d. 1922)

Compozitor, pianist, profesor. A urmat studii muzicale la Bucureşti, Viena, Paris şi Leipzig. A fost profesor particular de teorie şi pian la Viena, dirijor al Corului Capelei Române din Paris, profesor particular de armonie şi pian la Iaşi, profesor la Conservatorul din Cluj şi la Conservatorul din Bucureşti. A desfăşurat o susţinută activitate concertistică, colaborând cu prof. Artot de Padilla, George Enescu, Sandu Albu, Gheorghe şi Maria Dima, George Boskoff, Constantin C. Nottara, Bernard Metzner, Maximilian Costin. A scris poezii, piese de teatru: Vlad Ţepeş, dramă biblică, Othello’s letzter Aufzug, dramă reprezentată la Teatrul German din Praga în 1906, poeme, proză, cugetări. A publicat cronici muzicale, studii, eseuri în Muzica, România Musicală, Le Guide Musical (Bruxelles), Revue Internationale du Theâtre et de la Musique, etc. A concertat la Palatul Regal din Bucureşti şi la Castelul Peleş din Sinaia, bucurându-se de preţuirea Reginei Carmen Sylva. A scris muzică simfonică: Menuet pentru orchestră mare, Rapsodie română pentru orchestră, dar mai ales muzică de cameră: Sonata in re minor pentru pian, Dorna-Vals pentru pian, Fugă în do minor, Suită clasică pentru pian, Bagatella pentru vioară și pian, dedicată „Lui George Enescu, creator şi prieten, care cu atâta amabilitate a desăvârşit-o şi a introdus-o în repertoriu

 

Ion Scarlatescu – Bagatella

1879 – S-a născut Gala Galaction

(Grigore Pișculescu; n. 16 aprilie 1879, Didești, Teleorman – d. 8 martie 1961, București)

Scriitor, preot ortodox, profesor de teologie, traducător, membru titular (din 1947) al Academiei Române. În 1922 a fost hirotonit preot și în 1926 a devenit profesor la Universitatea din Chișinău. În perioada interbelică a desfășurat o susținută activitate publicistică, cu ajutorul lui Tudor Arghezi, și a editat revistele Cronica și Spicul. Gala Galaction (1879-1961)A devenit defensor eclesiastic pentru eparhiile Râmnicului și Argeșului, preot și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesor titular la catedra de Introducere și Exegeza Noului Testament de la Facultatea de Teologie din Chișinău, decanul acesteia, profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din București, membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor. Ca teolog, a publicat studii despre Noul Testament, articole, meditații, conferințe, predici, a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română (împreună cu pr. prof. Vasile Radu). A desfășurat o remarcabilă activitate literară-publicistică. A publicat volume de nuvele, romane, note de călătorie, articole în principalele ziare și reviste ale timpului, precum și un jurnal care a fost restituit și publicat postum

1887 – S-a născut Dariu Pop

(n. 16 aprilie 1887, Măgura Ilvei – d. 1965)

Învățător, poet, organist, romancier. Rămas orfan, a crescut, împreună cu sora sa Reghina, la un orfelinat din Debreţin, a urmat Preparandia din Loşonţ, devenind învăţător. A activat în şcoli din Bistriţa-Năsăud: Maieru, Măgura Ilvei, Feldru, Şanţ, Beclean, apoi în Maramureş, la Şişeşti şi Băseşti. Pentru că a publicat în ziarul Românul din Arad un articol prin care apăra cu vehemenţă limba română, a fost judecat, primind o amendă de 400 de coroane şi patru luni de închisoare. Dariu Pop (1887-1965)S-a refugiat în România, stabilindu-se la Bucureşti. Aici a desfăşurat o bogată activitate ziaristică, a dirijat corul transilvănenilor, iar în timpul războiului de reîntregire a luptat pe front ca ofițer voluntar în războiul de întregire a neamului. La un an după Marea Unire, a fost numit revizor şcolar în judeţul Satu Mare, fiind primul dascăl român care a a acces în această funcţie. S-a confruntat cu realităţi zguduitoare ale învăţământului: inexistenţa şcolilor româneşti de stat, lipsa cadrelor didactice, a manualelor şcolare, etc. În perioada interbelică, Dariu Pop a devenit ctitorul a peste 120 de şcoli româneşti şi a atrage multe cadre didactice. Din scrierile sale: O istorie concentrată a Ardealului, Mărturii strămoșești, Note paleografice pe margini de cărți bisericești sătmărene, Măriuca nimănui, Dascălul din Blidari

1896 – S-a născut Tristan Tzara

(Samuel Rosenstock; n. 16 aprilie 1896, Moinești, Bacău – d . 25 decembrie 1963, Paris)

Poet și eseist, unul dintre inițiatorii dadaismului. În 1912, pe când era încă în liceu, a publicat Revista Simbolul împreună cu Marcel Iancu și Ion Vinea. Mișcarea dadaistă își are originea în orașul elvețian Zürich în timpul Primului Război Mondial. Tzara a ajuns acolo în toamna lui 1915 și curând s-a alăturat unui grup de tineri intelectuali care puneau la cale happening-urile de la Cabaret Voltaire. Tristan Tzara (1896-1963)Astfel s-a născut celebra mișcare Dada, care nu e o invenție exclusivă a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare și diplomația lui” (R. Huelsenbeck). Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine, Vingt-cinq poèmes, respectiv manifestele mișcării: Sept manifestes Dada. Din 1929, sătul de nihilism și distrugere, a intrat în activitățile mai constructive ale Suprarealismului. Și-a consumat mult timp pentru reconcilierea Suprarealismului cu Marxismul și a intrat în Rezistența Franceză în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și în Partidul Comunist Francez în 1947, când a devenit cetățean francez. A demisionat din partidul comunist în 1956, ca protest împotriva reprimării revoltelor din Ungaria de către Uniunea Sovietică. Dintre lucrările sale de maturitate, L’Homme approximatif, Parler seul, La Face intérieure. În acestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt înlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj

1902 – A încetat din viaţă Nicolae Kalinderu (n. 6 decembrie 1835, București – d. 16 aprilie 1902, Ciulnița, Argeș)

Medic, specialist în tratarea leprei, membru corespondent al Academiei Române

1903 – S-a născut Filaret Barbu

(n. 16 aprilie 1903, Lugoj, Austro-Ungaria – d. 31 mai 1984, Timișoara)

Filaret Barbu (1903-1984)Compozitor de operetă. A cunoscut de timpuriu sunetele muzicale ale tarafurilor de lăutari, care cântau de dimineață și până târziu în noapte în birtul bunicului său. A absolvit Neues Wiener Konservatorium la Viena, unde a studiat vioara și contrapunctul cu maeștrii vienezi, între 1922–1926. A devenit profesor de muzică la liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj și dirijor al corului „Ion Vidu”, la a cărui înființare, în 1922, a fost unul dintre inițiatori. Lucrarea sa de debut a fost vodevilul Privighetoarea albă (1924), după care au urmat o serie întreagă de lucrări, între care Armonii bănățene, Nocturnă, Roză albă, Ana Lugojana, Plutașul de pe Bistrița, Târgul de fete, etc. A scris și un studiu monografic dedicat lui Traian Grozăvescu și o culegere de coruri intitulată Portativ bănățean.

Ana Lugojana

1916 – A încetat din viaţă Nicolae Gane (n. 1 februarie 1838, Fălticeni – d. 16 aprilie 1916, Iași)

Scriitor și om politic, membru titular al Academiei Române

1917 – S-a născut Boris Deşliu

(n. 16 aprilie 1917, Turtucaia, Cadrilater/Tutrakan, Bulgaria – d. 14 martie 1998)

Avocat, poet, eseist şi prozator. În 1940, la cedarea Cadrilaterului, a optat pentru cetăţenia română şi, împreună cu familia, s-a stabilit în Vechiul Regat. A absolvit în paralel Facultatea de Drept și Facultatea Litere şi Filosofie, fiind discipol al profesorilor Nae Ionescu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu. Din 1941 a fost avocat pledant la Baroul Bucureşti. A debutat în revista Rod nou de la Silistra (1934), a colaborat la Kalende (condusă de Vladimir Streinu) şi Preocupări literare. A frecventat cenaclul condus de Vladimir Streinu, apoi cenaclul „Titu Maiorescu” al Asociaţiei Juriştilor din România, a activat în organizaţia de tineret a PNŢ (1946–1947). A refuză sistematic să se înscrie în PCR, în consecință, nu a mai reuşit să publice nimic până în 1970, când o face cu ajutorul lui Ion Caraion şi îi apare o plachetă de versuri. A urmat o a doua perioadă de refuz editorial, până în 1983, când va fi, în fine, acceptat în revistele de cultură din Constanţa. După schimbarea de regim din 1989 a încercat să-şi publice lucrările literare aflate în manuscris, abia în 1995 fiind publicat în culegerea lirică Ferestre dinspre mare

1919 – A început Bătălia din Munţii Apuseni din cadrul Războiului româno-ungar de la 1919

Armata regală română a respins atacul trupelor bolșevice ungare și a contraatacat, atingând Tisa la 1 mai 1919. Ofensiva Ungariei bolşevice, care încheiase o alianţă cu bolşevicii lui Lenin, urmărea să desfiinţeze statul român printr-un atac combinat, inițiat de unguri dinspre vest, prin Transilvania şi de către ruşi dinspre est, prin Basarabia. Armatele celor două regimuri comuniste ar fi urmat să faca joncțiunea pe crestele Carpaţilor Orientali, deveniţi graniţă între Rusia Sovietică şi Ungaria bolşevică

1923 – A încetat din viaţă Constantin Dimitrescu-Iași (n. 25 februarie 1849, Iași – d. 16 aprilie 1923, Turnu Severin)

Filosof, sociolog, estetician şi pedagog, profesor de psihologie, pedagogie și estetică la Universitatea din Iași, profesor de filosofie și morală la Universitatea din București și rector al acestei universități

1925 – S-a născut Bițu Fălticineanu

(n. 16 aprilie 1925, Sibiu – d. 5 ianuarie 2012, București)

Bițu Fălticineanu (1925-2012)Regizor de teatru. Timp de jumatate de secol și-a dedicat ideile și talentul Revistei românești, regizând peste 200 de spectacole. A lucrat cu artiști celebri și a lansat cupluri celebre – Stela Popescu și Alexandru Arșinel, Nae Lăzărescu și Vasile Muraru

1926 – S-a născut Lucia Olteanu

(n. 16 mai 1925, București)

Scriitoare. A fost soția poetului Tiberiu Utan. A urmat Facultatea de Filosofie, secția Psihologie, a Universității din București. După absolvire, a fost operatoare la Telefoane, apoi redactor. A studiat la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, unde a rămas asistentă la Catedra de teoria literaturii. A fost redactor la Contemporanul, redactor, apoi șef de secție la revistele pentru copii Luminița și Cravata roșie, redactor-șef la Arici Pogonici. A debutat în 1950, cu scenariul de film O zi din viața tineretului. A publicat volume de proză și benzi desenate pentru copii: Aventurile lui Mac, Zâmbiți, vă rog!, Bilete pe adresa prietenilor mei, Hai în lună! și schițe: Bună seara, Dorli!, Arhitectul firelor de iarbă, Lumea într-un degetar și versuri pentru copii Linistea cri

1926 – S-a născut Radu Zvorişteanu

(n. 16 aprilie 1926 – d. 25 Octombrie 2010)

Violonist. A primit primele lecţii muzicale de la tatăl său, violonist amator, mai târziu studiind cu Silvio Florescu, Cecilia Niţulescu-Lupu, Garabet Avakian şi, după ce a intrat la Conservatorul din Bucureşti, cu Alexandru Teodorescu. La 19 ani a fost angajat violonist al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii, numit concertmaestru al acestui ansamblu, post pe care l-a deţinut până la pensionarea sa (1962–1986). A iniţiat o serie de proiecte camerale: un cvartet înfiinţat în 1958, Orchestra de Cameră fără dirijor a Radiodifuziunii, Orchestra de cameră Pro-Mozart, pe care a dirijat-o. A apărut şi în ipostază solistică alături de Orchestra Naţională Radio. A fost, în anii ’70–’80, profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, conducând Orchestra de Studenţi a instituţiei

Filip Lazăr – Muzică pentru radio. Uvertura pentru orchestră mică, op. 18; Orchestra simfonică Radioteleviziunii Române, dirijată de Radu Zvorişteanu

1927 – S-a născut Eugen Pricope

(n. 16 aprilie 1927, Oituz, Bacău – d. 3 mai 1992, Oituz)

Muzicolog şi dirijor. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul Bucureşti (1948–1956). A fost dirijor de cor la Fabrica de Zahăr din Chitila, redactor muzical la Radiodifuziunea Română, lector muzical la Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti, dirijor la Orchestra Simfonică din Galaţi, Filarmonica din Bacău, Filarmonica din Ploieşti, consultant la Consiliul Muzicii din Ministerul Culturii, consultant artistic la Filarmonica „George Enescu”, regizor muzical la Muzeul de Artă al RSR, consultant artistic la Agenţia de Impresariat ARIA din Bucureşti. A susţinut concerte-lecţii, conferinţe, referate, comunicări ştiinţifice. A publicat studii, articole, cronici muzicale, avancronici, recenzii în Muzica, Melos, Contemporanul, Scânteia, Studii de Muzicologie, Ateneu (Bacău), etc. și a realizat emisiuni de radio şi televiziune. A întreprins turnee artistice, ca dirijor în Cehoslovacia și Polonia. A fost distins cu Medalia jubiliară „Beethoven” (Berlin, 1970) şi cu Premiul Uniunii Compozitori lor (pentru muzicologie, 1978

1927 – S-a născut Ion Oroveanu

(n. 16 aprilie 1927, Deva – d. 30 august 2014, Paris)

Ion Oroveanu (n. 1927)Scenograf de teatru și film, stabilit în Franța. A lucrat ca scenograf de teatru și film, a realizat decorurile și costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești, contribuind la realizarea filmelor Anotimpuri, De-aș fi… Harap Alb, Steaua fără nume, Zodia Fecioarei. A primit premiul pentru scenografie la Festivalul Național al Filmului de la Mamaia (1965). S-a stabilit în 1971 la Paris și s-a căsătorit cu prințesa Manuela Leon Ghika

1928 – S-a născut Radu Ciuceanu

(n. 16 aprilie 1928, Arad)

Istoric și politician. În timp ce era student la Medicină a intrat în Mișcarea Națională de Rezistență, M.N.R., în anul 1947, fiind cooptat în conducerea Mișcării Naționale de Rezistență din Oltenia, M.N.R.O., care lupta pentru eliberarea țării de sub ocupația sovietică. Radu Ciuceanu (n. 1928)A fost arestat în septembrie 1948 și anchetat de Securitate, Procuratură și N.K.V.D., fiind condamnat în iunie 1949 la 15 ani temniță grea pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”, fiind deținut în penitenciarele Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Aiud, Văcărești, Dej. A fost supus reeducării la Pitești (1949–1950) și Gherla (1950–1951). A fost eliberat din închisoare în 1963. A urmat Facultatea de Istorie (1966–1970), a devenit cercetător la Institutul de Arheologie din București și apoi la Muzeul de istorie și artă al municipiului București. A efectuat săpături arheologice la Putna, Coșula, Mihăilești, Afumați, Ghica-Tei, Pantelimon, Văcărești, Colțea etc. A fost membru fondator al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, AFDPR, fondator şi director al Institutului pentru Studiul Totalitarismului, redactor-şef al revistei Arhivele Totalitarismului

1933 – S-a născut Stelian Gruia

(Stelian Iațentiuc; n. 16 aprilie 1933, Arbore, Suceava – d. 16 octombrie 1996, București)

Scriitor și traducător de limbă română și ucraineană. S-a înscris la Universitatea București, Facultatea de Filologie, ale cărei cursuri le-a urmat între anii 1952–1955, transferându-se apoi, ca bursier, la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev, unde a învățat doi ani, specializându-se în slavistică. A lucrat apoi ca lector și profesor de literatură ucraineană la facultatea de limbi slave a Universității din București. A publicat volume de nuvele și povestiri: Roata norocului, Ciobanul și cireșul sălbatic; poezie: Eminescu în versuri ucrainene, Străfunduri, Baladele Arborei; romane: Calul Negru, Poet pe Golgota Basarabiei (roman închinat lui Grigore Vieru), Prințul Constantin

1935 – S-a născut Nicolae Brânduş

(n. 16 aprilie 1935, Bucureşti)

Compozitor, muzicolog, pianist şi profesor.A urmat Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a studiat pianul (1952–1957) şi compoziţia (1960–1964). A participat la Cursurile de vară de Muzică Nouă de la Darmstadt şi de la Aix-en-Provence. A devenit Doctor în Muzicologie al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, cu dizertaţia Baze ale unei analize formale a limbajului muzical (1981). A lucrat cu Grupul pentru Cercetări Muzicale de la IRCAM-Paris. A fost pianist solist al Orchestrei Filarmonice din Ploieşti, lector la Catedra de Muzică de Cameră a Universităţii Naţionale de Muzică, redactor la revista Muzica, profesor la Catedra de Muzică de Cameră a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. A scris articole, studii, eseuri muzicale în diverse ziare şi reviste de cultură; a susţinut ca visiting composer prelegeri despre muzica nouă în USA, Germania, Israel, Grecia, Hong-Kong, Taiwan etc. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural (1969, 2004), Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1974, 2002, 2005), Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1977), etc.

Nicolae Brânduș – Sonata pentru două piane

1935 – A încetat din viaţă Panait Istrati (Gherasim Istrati; n. 10 august 1884, Brăila – d. 16 aprilie 1935, București)

Scriitor român de limbă franceză

1936 – S-a născut Gheorghe Grigurcu

(n. 16 aprilie 1936, Soroca, România/Republica Moldova)

Critic literar și scriitor din Republica Moldova. A urmat liceul la Oradea, a fost un an cursant al Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București (de unde a fost exmatriculat în urma unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, care era în dizgrația autorităților vremii). Și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde îl frecventa pe Lucian Blaga, motiv pentru care la absolvire nu a primit repartiție. Gheorghe Grigurcu (n. 1936)A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la Societatea de Științe Istorice și Filologice și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista Familia. După trei decenii, a fost îndepărat din redacție și s-a retras la Târgu Jiu, unde locuiește și în ziua de azi. A scris cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară (nu și la proză) publicate în Familia, Viața românească, în Contemporanul, la care a fost redactor de la distanță, de la Târgu Jiu, la România literară, în ieșenele Convorbiri literare. S-a afirmat și ca un polemist acerb, mai ales după 1990, când s-a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist. A publicat volume de poezie: Un trandafir învață matematica, Râul incinerat, Rigoarea văzduhului, Oglinda și vidul, Dealul purtat de scripeți, Natură moartă și vie, Castele în Spania, Nimic n-ar trebui să cadă, etc.

1938 – Arestarea conducătorilor legionari în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu

În noaptea de 16 spre 17 aprilie, înainte de duminica Floriilor, Corneliu Zelea Codreanu, alături de alți 44 de lideri legionari, au fost ridicați de autorități fără nici o înștiințare prealabilă, așa cum prevedea legea. La 19 aprilie, liderul legionar a fost condamnat la 6 luni de închisoare, în procesul intentat e Nicolae Iorga. La 23 mai începe procesul, iar la 26-27 mai a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică, pentru trădare

1938 – S-a născut Constantin Băltăreţu (n. 16 aprilie 1938, București – d. 9 martie 1985)

Actor de teatru și film. A absolvit Academia de Teatru și Film din capitală în 1958 și, împreună cu colegii de generație, a participat la înființarea Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani. A jucat în spectacole ca Ziariștii de Alexandru Mirodan sau Orașul visurilor noastre de Aleksei Nicolaevici Arbuzov. În 1960 s-a mutat la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj și a jucat în spectacole ca Puterea intunericului de Lev Nikolaevici Tolstoi, Când înfloresc migdalii, de Angela Niculescu Plati, apoi la Sibiu, la Teatrul „Radu Stanca” în Mare meci la Chițăoani de Dominic Stanca, Liturghia de la miezul noptii de Peter Karvas, Oceanul de Alexandr Stein, De n-ar fi iubirile de Dorel Dorian, s.a. In 1965 s-a stabilit la Teatrul de Comedie din București. A interpretat roluri în piese ale lui Cehov ca Un Hamlet de provincie, Trei surori, Livada cu vișini, sau în piese de Brecht, Disparitia lui Galy Gay, Mutter Courage, etc. A scris articole de presă, a publicat cartea Cultura spectacolului teatral, scrisă cu Andrei Băleanu (1976), a fost crainic la radio. A debutat pe marele ecran în 1968, în Balul de sîmbata seara, un film regizat de Geo Saizescu, urmat de: Astă seară dansăm în familie, Pirații din Pacific, Revanșa, Mihail, câine de circ, De ce trag clopotele, Mitică?, Căutătorii de aur

Pirații din Pacific (1975)

1942 – S-a născut Viorel Sălăgean

(n. 16 aprilie 1942, Giungi–Beltiug, Satu Mare – d. 22 aprilie 2003)

Jurnalist, scriitor și politician, membru al Clubului Român de Presă și al Societății Scriitorilor Români. A urmat cursurile Facultății de Economie Generală din cadrul ASE, iar în 1985 și-a susținut teza de doctorat. A intrat în presă în anul 1965, publicând articole în Scânteia, România Liberă, Probleme economice, Tribuna economică, Lumea, Luceafărul și Contemporanul, apoi a făcut parte din conducerea ziarului Scânteia. În 1989 s-a numărat printre membrii fondatori ai ziarului Adevărul, a fondat apoi Adevărul economic, iar în 1993 Romanian Business Journal. Dintre cărțile sale: Bună dimineața, Terra, Dialoguri întâmplătoare – cu Ana Aslan (România), Cinghiz Aitmatov URSS), Paul J.Flory (S.U.A.),…; Despre lumea în care trăim, Hello, America, Cartea cu evenimente – primele 100 de zile ale Mileniului Trei

1951 – S-a născut Ioan Mihai Cochinescu

(n. 16 aprilie 1951, Timișoara)

Prozator, scenarist și regizor de film, artist fotograf și muzicolog. A absolvit în anul 1974 Universitatea Națională de Muzică din București, Facultatea de Compoziție-Muzicologie, a devenit Doctor în muzică (estetică) al aceleiați universități cu teza Barocul muzical venețian ilustrat prin creația și personalitatea lui Antonio Vivaldi (2005). Este profesor de estetică și pian la Liceul de Artă din Ploiești. A participat în anii ’80 la cenacluri literare bucureștene cunoscute: Cenaclul de proză Junimea, condus de criticul Ovid S. Crohmălniceanu, Cenaclul de luni, condus de profesorul Nicolae Manolescu, Cenaclul „I.L. Caragiale” din Ploiești, dar și la unele aproape anonime, din Câmpina, Mizil, Pucioasa sau Slănic. A participat cu lucrări de artă fotografică la expoziții și concursuri în țară, dar și în Franța, Brazilia, Polonia, obținând numeroase premii. A publicat eseuri, articole și traduceri în revista Fotografia. A debutat editorial în 1991, cu romanul Ambasadorul, urmat de Rock & Depeche. Filmul unui roman, Visul de iarnă al Isabellei, Tratatul de caligrafie, Paris: À la recherche des rues perdues

1951 – A încetat din viaţă Giorge Pascu (n. 1 decembrie 1882, Bacau – d. 16 aprilie 1951, Zlatna)

Lingvist, istoric literar şi folclorist

1957 – S-a născut Maria Maliţa

(n. 16 aprilie 1957, New York, S.U.A. – d. 22 martie 2009)

Pictor scenograf, fiica lui Mircea Malița. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia Pictură în 1981. A făcut asistenţă la filme semnate de regizori valoroşi ca Dan Piţa (Dreptate în lanţuri), Tudor Mărăscu (Singur de cart), Alexa Visarion (Năpasta), Francisc Munteanu (Un petec de cer), Malvina Urşianu (Figuranţii). A debutat în teatru, cu scenografia spectacolului Tartuffe de Molière, la Studioul Casandra. În tot acest timp, a şi pictat, participând la expoziţii de grup (1981–1982) şi la expoziţii municipale şi republicane (1981–1983).

1959 – S-a născut Grigore Chiper

(n. 16 aprilie 1959, Copanca, raionul Căușeni)

Poet, prozator, eseist și traducător din Republica Moldova. A absolvit în 1981 Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova, după care a activat ca profesor la Universitatea din Tiraspol (cu sediul la Chișinău). Este redactor asociat la revista Contrafort din Chișinău și secretar de redacție la Revista Literară. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România. Din cărțile sale de versuri: Abia tangibilul, Perioada albastră, Turnul de fildeș înclinat, Formalități

1973 – Premiera filmului Veronica

O feerie muzical-coregrafică în regia Elisabetei Bostan cu: Lulu Mihăescu, Margareta Pîslaru, Dem Rădulescu. A fost primul musical românesc cântat și jucat de copii

1984 – S-a născut Olguța Berbec

(n. 16 aprilie, 1984, Mărășești–Baia de Aramă, Mehedinți)

Solistă de muzică populară din zona Olteniei de Nord – Mehedinți. A debutat în anul 2000 în cadrul grupului folcloric Liliacul din Baia de Aramă. S-a înscris în 2003 la secția de canto muzică populară a Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu. După licența susținută în 2007 la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității „Constantin Brancuși” din Tg. Jiu, a obținut în anul 2008 la Universitatea „Spiru Haret” din București un master în etnografie și folclor. Devine în 2010 realizatoare a emisiunii Folclor, Folclor la Antena 1

Balul Portului Popular 2017 Baile Herculane

1984 – A încetat din viaţă Georgeta Mircea Cancicov (n. 29 mai 1899, Godineşti, Bacău – d. 16 aprilie 1984, Bucureşti)

Prozatoare și poetă

1993 – A intrat în vigoare Acordul dintre statele Asociației Europene a Liberului Schimb și România

Acordul între statele Asociației Europene a Liberului Schimb și România din 10 decembrie 1992, a intrat în vigoare de la 16 aprilie 1993. A fost un acord interimar care a permis derularea cooperării economice a României cu Comunitatea Europeană, înainte de ratificarea Acordului de asociere a României la UE

2007 – A încetat din viaţă Ioan Ursu (n. 5 aprilie 1928, Mănăstireni, Cluj – d. 16 aprilie 2007, București)

Fizician, coordonator al programului nuclear al României, membru PCR, ministru în guvernele comuniste, membru titular al Academiei române

2007 – A încetat din viaţă Liviu Librescu (n. 18 august 1930, Ploiești – d. 16 aprilie 2007, Blacksburg, Virginia, SUA)

Profesor de inginerie și mecanică la Universitatea Virginia Tech, supraviețuitor al Holocaustului. A fost împușcat în masacrul de la Virginia Tech, în timp ce încerca să blocheze intrarea în sala lui de clasă în fața trăgătorului asasin pentru a-și proteja studenții și a le da timp să fugă

2017 – A încetat din viaţă George Bălăiță (n. 17 aprilie 1935, Bacău – d. 16 aprilie 2017, București)

Romancier, unul dintre prozatorii clasici ai literaturii române contemporane

2017 – A încetat din viaţă Viorel Lică (n. 28 septembrie 1952, Sudiți–Nuci, Ilfov – d. 16 aprilie 2017)

Poet

2018 – A încetat din viaţă Ionela Prodan (n. 6 octombrie 1947, Dăbuleni, Dolj – d. 16 aprilie 2018, București)

Cântăreaţă de muzică populară

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „16 Aprilie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: