Istoria României România frumoasă

25 Aprilie în istoria României

Casa în care s-a judecat procesul memorandiştilor - Reduta, Cluj

Foto: Procesul Memorandiştilor – Casa în care s-a judecat procesul memorandiştilor, azi Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Reduta), Cluj


 Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu

Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu - Icoană din Sec. XVI, Muzeul Naţional De Artă Al României

Celebrat în Biserica ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică

 

[Icoană din sec. XVI, Muzeul Naţional de Artă al României]

 

1489 – Prima atestare documentară a dregătoriei pitar în Ţara Românească

Titlu dat în evul mediu în țările românești boierului care pregătea pâinea pentru domn și pentru slujitorii sau ostașii cu rație zilnică de pâine și supraveghea brutarii domnești – mai marele brutar al Curții domnești. În secolul al XVII-lea a devenit membru al sfatului

1586 – S-a prăbuşit Turnului Sfatului din Sibiu

Pictorul Johann David a fost îngropat sub dărâmături

1687 – A încetat din viaţă Ioan Căianu (n. 8 martie 1629, Căianu Mic, Bistrița-Năsăud – d. 25 aprilie 1687, Lăzarea, Harghita)

Călugăr franciscan din Transilvania, primul autor român de muzică cultă, constructor și reparator de orgi, culegător de folclor, gânditor renascentist și precursor al iluminismului

1841 – S-a născut Zaharia Petrescu

(n. 25 aprilie 1841, Alexandria/Kalipetrovo, Bulgaria – d. 16 decembrie 1901, București)

Zaharia Petrescu (1841-1901)General, medic, membru corespondent (din 1885) al Academiei Române. S-a format la Școala de chirurgie a lui Carol Davila de la Spitalul Mihai Vodă și apoi la Facultatea de Medicină din Paris. A fost preocupat de aprofundarea bazelor chimice, fiziologice și farmacologice experimentale ale terapiei medicamentoase și a publicat o lucrare monumentală, în patru volume, Tratat de terapeutică și materia medica. A fost numit director al nou-înființatului Institut Medico-Militar. Din scrierile sale: Elemente de Farmacologie, Farmacia și arta de a formula, Însemnările unui medic din războiul pentru independență – jurnal de campanie

1848 – Autorităţile maghiare instituie starea de asediu în Transilvania

În urma începutului evenimentelor revoluţionare ale românilor ardeleni, autorităţile maghiare din Transilvania nu fac altceva decât să impună restricţii, să urmărească, să întărească paza, să-şi înarmeze oamenii, să aresteze, şi încă din „zorii revoluţiei” să fie proclamată starea de asediu (statariul) în 25 aprilie, care până în iunie se generalizează în toată ţara

1885 – Patriarhia Ecumenică de Constantinopol a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Române

Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a trimis mitropolitului primat Calinic Miclescu, în calitate de preşedinte al Sfântului Sinod al BOR, Tomosul de autocefalie prin care „cu bucurie sufletească binecuvântează Biserica Ortodoxă Română, recunoscându-o autocefală întru toate de sine ocârmuită”. Tomosul de Autocefalie, 1885Din perspectiva Patriarhiei de Constantinopol aceasta este data nașterii Bisericii Ortodoxe Române. De facto, Biserica Ortodoxă Română a luat ființă odată cu constituirea Sfântului Sinod de la București, în anul 1872, acest eveniment marcând transformarea mitropoliilor și episcopiilor ortodoxe din părți componente ale Patriarhiei de Constantinopol în părți componente (subdivizuni) ale noii structuri

1894 – A început procesul politic intentat de către guvernul maghiar memorandiştilor

În 1892, semnatarii Memorandumului, Vasile Lucaciu, Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, cereau revenirea la autonomia Transilvaniei aşa cum fusese ea înainte de 1867, reactualizarea valabilităţii legilor adoptate de Dieta de la Sibiu, drepturi electorale şi educaţionale pentru naţiunea română. În urma acestor cereri, Ministerul de Interne maghiar a formulat acuzaţii penale – de la încălcarea liniştii publice, la înaltă trădare. Procesul Memorandiștilor, 1894Procesul memorandiştilor s-a desfăşurat la Cluj, între 25 aprilie/7 mai–13/25 mai în Sala Reduta, tocmai pentru că în această sală, fusese votată Unirea Transilvaniei cu Ungaria. Iar anularea acestui vot de uniune era una dintre cele mai importante revendicări ale memorandiştilor. A fost un proces politic cu un larg ecou internaţional, românii asumându-și riscul închisorii. Doctorului Ion Raţiu i s-a propus să renunţe la revendicarea privind autonomia Transilvaniei cu promisiunea îndeplinirii celorlalte. A preferat, ca şi ceilalţi memorandişti, un proces de răsunet urmat de temniţă. 14 membri ai conducerii Partidului Naţional Român din Transilvania au fost condamnaţi la închisoare. În tot spaţiul locuit de români au avut loc puternice manifestaţii de susţinere a luptei pentru emancipare naţională a românilor transilvăneni

https://mariusmioc.wordpress.com/2009/11/29/procesul-memorandului-1/

 1909 – S-a născut Aurel Marin

(n. 25 aprilie 1909, București – d. 16 mai 1944, Roman)

Poet și critic literar. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie, apoi Școala Militară de ofițeri de infanterie. A debutat în Gazeta copiilor (1924), iar editorial cu volumul de versuri Lumini (1933). În 1932, ca sublocotenent, a fost repartizat într-o unitate de vânători de munte, la Brașov. A fost redactor la revista Frize, alături de N. Cantonieru și Aurel Marin Chirnoagă (1934–l935), a colaborat la Gazeta Transilvaniei cu cronici literare, pe care le-a adunat în volumul Comentarii critice (1942). A colaborat la: Brașovul literar, Țara Bârsei, Front literar, Gând românesc, Lanuri, Pagini literare, Convorbiri literare, Viața Românească, Vremea, Jurnalul literar, Gândirea, Revista Fundațiilor Regale, etc. A primit Premiul Academiei Române pentru volumul Însemnări despre lume, prieteni și moarte (1940). Câteva din volumele sale: Yodler, Intrarea în pădure, Versuri, Poezii, Însemnări de vacanță, Sonete, etc. A participat ca ofițer activ în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind rănit (1941), iar după vindecare a fost trimis la Școala Superioară de Război, pe care a terminat-o în 1944 și a plecat din nou pe front, ca ofițer de Stat Major, dar a murit în mai, lângă Roman

 

Ziua Justiţiei Militare

1919 – S-a înfiinţat Serviciul Contencios al Ministerului de Război

Prin semnarea Decretului–Lege nr.1.625 de către Regele Ferdinand, prin care s-a statuat modul de organizare şi funcţionare a primei structuri juridice din Armata României, fapt ce marchează în istoria armatei înfiinţarea armei Justiţie Militară

 

1920 – S-a născut Ioana Nicola-Ştirbei

(n. 25 aprilie 1920, Spineni, Olt – d. 13 iulie 2009, Bucureşti)

Soprană, solistă a Operei Naţionale Bucureşti. A studiat la Conservatorul din capitală cu Constanţa Bădescu şi Livia Vrăbiescu-Vaţianu. Încă din primul an de studii, la recomandarea lui Ioan Chirescu (profesorul său de teorie şi solfegii), a intrat în Corala Carmen; numai după câteva luni interpreta, ca solistă, finalul din Simfonia a IX-a de Beethoven, sub bagheta lui George Enescu. În vara lui 1946, din banii câştigaţi în urma seriei de concerte susţinute la Ateneu de George Enescu şi Yehudi Menuhin, s-a oferit câtorva tineri ocazia trimiterii la un concurs internaţional, la Helsinki. Un juriu, din care făceau parte George Enescu, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Alexandru Stroescu, Florica Musicescu şi Cella Delavrancea, i-a ales pe: Ion Voicu, Arta Florescu şi Ioana Nicola. În 1947, Ioana Nicola a debutat la Operă în rolul Margareta din Faust, alături de Mihail Ştirbei, Edgar Istraty, Mihail Arnăutu şi Cornelia Gavrilescu, sub bagheta lui Alfred Alessandrescu. Atunci l-a cunoscut pe viitorul ei soţ, tenorul Mihail Ştirbei. Nu a avut multe roluri, 14–16… fiind atrasă mai mult de calitate: Leonora din Fidelio, Tosca, Nataşa din Rusalka, Lisa din Dama de pică, Amelia din Bal mascat, Leonora din Trubadurul, Eva din Maeştrii cântăreţi din Nurenberg, Senta din Olandezul zburător, Elsa din Lohengrin, Contesa din Nunta lui Figaro, etc. În cei 20 de ani de activitate pe scena Operei Române din Bucureşti, dar şi în turneele din Germania, Bulgaria, Cehoslovacia, Rusia au fost remarcate dicţiunea, memoria, seriozitatea şi rigoarea, intuiţia stilului, ţinuta scenică, temperamentul actoricesc; dar, mai mult decât orice, vocea, ca un fluviu învolburat şi o culoare dramatică rară, caldă şi plină de muzicalitate

1920 – S-a născut Sofia Ionescu-Ogrezeanu

(n. 25 aprilie 1920, Fălticeni – d. 21 martie 2008)

Medic neurochirurg, prima femeie neurochirurg din Sud-Estul Europei. A urmat Facultatea de Medicină Umană din București, pe care a terminat-o în 1945. În timpul facultății, a executat un prim stagiu de practică la oftalmologie. Al doilea stagiu l-a făcut în 1943, în calitate de medic de circă rurală în comuna Baia, lângă Fălticeni. Din octombrie 1943 a fost intern în Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din București, intrând în prima echipǎ neurchirurgicalǎ, consideratǎ echipa de aur, alături de prof. dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești și doctorii Constantin Arseni și Ionel Ionescu (viitorul soț), care la acea dată erau medici secundari în cadrul specialitǎții. Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008)Anul 1944, anul cumplitelor dezastre provocate de război, a însemnat totuși un moment decisiv în cariera Sofiei Ionescu. În urma frecventelor bombardamente asupra Bucureștilor, erau aduși, în același timp, prea mulți răniți în raport cu numărul mic de medici care trebuia să le salveze viața. În acest context, un copil rănit, pentru care intervenția chirurgicală era de maximă urgență, a fost adus într-un moment în care nici un medic nu era disponibil. Spre surprinderea tuturor, în special a doctorului Bagdasar, tânăra studentă s-a oferit să-l opereze, intervenție care s-a dovedit salvatoare. „Această operație – va mărturisi Sofia Ionescu – mi-a decis viața pentru 47 de ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, și mi-a adus-o la 180 de grade față de ceea ce îmi propusesem eu, o viață liniștită de medic internist în orașul meu natal, Fălticeni”. În 1954 a fost încadrată medic primar la Clinica Spitalului „Dr. Gh. Marinescu”, iar în 1976 a obținut gradul de medic primar neurochirurg II. A fost cunoscută în întreaga lume pentru contribuțiile sale remarcabile în domeniul neurochirurgiei, în special pentru operațiile pe măduva spinării și creier, și pentru lucrările sale științifice apărute în Acta chirurgica Belgica, Journal de chirurgie, Neurologia, Psihiatria, Neurologia, Neurochirurgia, Revue Roumaine d’ Endocrinologie, în care numărul articolelor și comunicărilor se ridică la aproape 120. Pentru meritele deosebite, dovedite încă din anii studenției, a fost răsplătită cu Semnul de Distincție al Crucii Roșii, (1943), insigna Evidențiată în Munca Medico-Sanitară, Diploma de Onoare ANFDUR pentru merite de excepție, Premiul „Elisa Leonida Zamfirescu”, Diploma de Onoare a Confederației Naționale a Femeilor din România și Steaua Republicii, în grad de cavaler

1925 – S-a născut Vasile Nițulescu

(n. 25 aprilie 1925, București – d. 11 februarie 1991, București)

Actor de teatru și film. A studiat la Institutul de teatru București, absolvit în 1952. A desfășurat o prestigioasă activitate la Teatrul Mic, jucând într-o carieră de peste 35 de ani în: Unchiul Vanea, Mitrea Cocor, Micii burghezi, O scrisoare pierdută, Richard al II-lea, Baltagul, Don Juan moare ca toți ceilalți, Antigona, Viața e ca un vagon, Galileo Galilei, Nebuna din Chaillot, Niște țărani, Trestia gânditoare. A jucat în filme: Viața nu iartă, Printre colinele verzi, Întoarcerea lui Magellan, Tănase Scatiu, Toamna bobocilor, Pentru patrie, Concurs, Noiembrie, ultimul bal

Tatăl risipitor (1974)

1925 – A încetat din viaţă George Stephănescu (n. 13 decembrie 1843, București – d . 25 aprilie 1925, București)

Compozitor, pedagog și dirijor de operă, profesor de canto la Conservatorul din București și dirijor al Teatrului național din București

1932 – S-a născut Lia Manoliu

(n. 25 aprilie 1932, Chișinău – d. 9 ianuarie 1998, București)

Atletă, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din Roma 1960 și Jocurile Olimpice de vară din Tokyo 1964 la proba de aruncare a discului, președinte al Comitetului Olimpic Român (1990–1998), senator în municipiul București (1990–1992). A început sportul practicând atletismul (la Atletic Club Român), tenisul de câmp, tenisul de masă, voleiul și baschetul, la ultima disciplină fiind componentă a echipei Știința București. La 16 ani a început să practice atletismul, specializându-se în aruncarea discului, unde a obținut rezultate excelente până la 40 de ani. Lia Manoliu (1932-1998)Participantă la 6 ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice (de la Helsinki 1952 până la München 1972), deține un record de longevitate olimpică, menționat și în Cartea recordurilor. Pe plan internațional, a ocupat funcțiile de membru al Comisiei pentru Academia Olimpică din cadrul CIO, președintele Grupei de lucru pentru problemele sportivilor de performantă din cadrul Asociației Comitetelor Olimpice Naționale, membru al Comitetului Executiv al Asociației Comitetelor Naționale Olimpice Europene, membru individual de onoare al ACNOE (din 1993), membru al Comitetului Feminin din forul internațional de atletism și membru al Comisiei de Competiții din cadrul Asociației Europene de Atletism. A fost distinsă cu Trofeul Fair Play, decernat de către UNESCO (1973), cu Ordinul Olimpic Colanul de Bronz (1975), Trofeul Femeia în Sport (CIO – 1990) și Trofeul Centenarului CIO (1994)

Lia Manoliu, discobola de Cartea Recordurilor

1933 – A încetat din viaţă Mina Minovici (n. 30 aprilie 1858, Brăila – d . 25 aprilie 1933, București)

Medic legist şi farmacist, fondatorul școlii române de medicină judiciară și directorul primului Institut de Medicină Legală din România

1947 – A fost înființată Facultatea de Agronomie din Craiova

Este una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior agronomic din România și prima din Craiova, a cărei existenţă a fost atestată prin Legea nr. 138 din 25 aprilie 1947 pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei, promulgată de Majestatea Sa, Regele Mihai I, la 21 aprilie 1947 şi publicată în Monitorul Oficial al Regatului României la 25 aprilie 1947. Universitatea din CraiovaLegea prevedea crearea Universităţii din Craiova, cu patru facultăţi: medicină umană, medicină veterinară, ştiinţe economice comerciale şi cooperatiste şi agronomie. În pofida prevederilor legii, anul universitar 1947–1948 a început cursurile numai la Facultatea de Agronomie, specializarea Îmbunătăţiri funciare şi geniu rural. Primul examen de admitere s-a dat în toamna anului 1947, iar primul decan al facultăţii a fost Pompiliu Nicolau, profesor la Institutul Politehnic Timişoara

1953 – S-a născut Liviu Antonesei

(n. 25 aprilie 1953, Vlădeni, Iași)

Scriitor, cercetător, publicist, politician, profesor universitar din Iași. A urmat secția de psihologie-sociologie a Universității din Iași, pe care a absolvit-o în 1976. În timpul studenției, a fost titular al rubricii de sociologie a revistei Dialog și redactor șef-adjunct la Opinia studențească. A fost psiholog-terapeut la Centrul logopedic interșcolar din Iași și profesor de logică și psihologie la Liceul pedagogic din același oraș. A revenit la conducerea revistei Opinia studențească în 1980, iar în mai 1983, a fost eliberat din funcție în urma unei prime anchete a Securității, foarte decisă „să facă ordine” în rândurile tinerilor scriitori ieșeni. Liviu Antonesei (n. 1953)După anchetă, a fost urmărit continuu de Securitate: interceptarea corespondenței și a convorbirilor telefonice, avertismente etc. Dar și gesturile de nesupunere s-au intensificat, culminând cu semnarea apelului inițiat de Dan Petrescu și semnat de Doina Cornea, Luca Pițu, Liviu Ioan Stoiciu, Alexandru Tacu, Mariana Marin, etc., împotriva realegerii lui Ceaușescu la Congresul al XIV-lea al PCR apărut la începutul lui octombrie 1989 în presa internațională. Între 1978–1989 a fost cercetător în Științele educației la Centrul de științe socioumane al Universității ieșene. Din 1990 a fost lector la catedra de Științele educației a aceleași universități. A publicat volume științifice: Paideia. Fundamentele culturale ale educației, Nautilus. Structuri, momente și modele în cultura interbelică, Ghid pentru cercetarea educației și volume de versuri, proză, eseuri, interviuri: Pharmakon, Jurnal din anii ciumei, 1987-1989. Încercări de sociologie spontană, Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, Apariția, dispariția și eternitatea Eonei, Povești filosofice cretane și alte poezii din insule, Un taur în vitrina de piatră

1958 – A încetat din viaţă Iosif Iser (Iosif Isidor Rubinsohn; n. 21 mai 1881, București – d. 25 aprilie 1958, București)

Pictor și grafician, membru titular al Academiei Române

1992 – Prima vizită cu caracter privat în ţară a regelui Mihai I al României

Prima vizită cu caracter privat în ţară a regelui Mihai I al RomânieiCu ocazia Sărbătorilor de Paşti, între 25–27 aprilie, regele Mihai a efectuat o vizită la Suceava, Bucureşti şi Curtea de Argeş. Autoritățile, cu aportul președintelui Iliescu, au încercat să transforme această vizită într-un eveniment marcat de grave violențe, pentru discreditarea Regelui

http://evz.ro/dezvaluiri-despre-vizita-regelui-mihai-din-1992-scenariul-puterii-prevedea-ca-evenimentul-sa-fie-marcat-de-grave-violente-regele-si-patria.html

1995 – A încetat din viaţă Aurel Bulgariu (n. 13 iulie 1934, Sighișoara – d. 25 martie 1995)

Handbalist, dublu campion mondial, care a jucat pe postul de inter

2005 – Decizia Consiliului Uniunii Europene din 25 aprilie 2005 privind admiterea în Uniunea Europeană a Republicii Bulgaria şi a României

Consiliul Uniunii Europene decide acceptarea cererilor de admitere, condiţiile de admitere şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, implicate de această admitere, urmând să facă obiectul unui acord între statele membre, Republica Bulgaria şi România. Semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea EuropeanăÎn cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, Romania si Bulgaria semnează Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Din partea României au semnat președintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și negociatorul șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban

2009 – A avut loc un seism având epicentrul în zona Vrancei

Seism de 5.3 pe Scara Richter, 1992S-a produs la ora 10:15, localizat la 120 km, având magnitudinea de 5.3 pe scara Richter. S-a resimțit în București, 20 de secunde

 

2014 – A încetat din viaţă Petre Bokor (n. 24 mai 1940, Cluj – d. 25 aprilie 2014, Montreal)

Regizor de teatru și scriitor, stabilit în Canada din 1977

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „25 Aprilie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: