Istoria României România frumoasă

29 Aprilie în istoria României

Societatea Filarmonică Română, 1868

Foto: Societatea Filarmonică Română, membrii fondatori


1868 – S-a înființat la București Societatea Filarmonică Română

Etapele premergătoare constituirii societății se datorează lui Eduard Wachmann, care a construit o orchestră cu circa 30 de instrumentiști, cu care a dat câteva concerte, a căutat toate căile pentru procurarea fondurilor, a înaintat regelui memorii pentru înființarea unei orchestre filarmonice… „Actul de naștere“ al Societății Filarmonica Română sub oblăduirea Societății Atheneului Român s-a semnat în prezența a 54 de membri fondatori. Expunerea de motive preciza că scopul noii înjghebări este „dezvoltarea și propagarea gustului uneia din cele mai frumoase și ideale dintre arte, Muzica, și a societății noastre, distracțiune mai nobilă care să-l repauzeze și, în același timp, să-l înalțe și să-l înnobileze pe om, spre a contribui la înălțarea estetică a națiunii“. Primul director a fost Eduard Wachmann. Primul concert a avut loc în 15 decembrie același an, sub bagheta inițiatorului său. Este instituția muzicală reprezentativă a României, denumită din 1955 Filarmonica George Enescu

Mai mult: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/prin-istoria-tumultuoasa-a-filarmonicii-si-a-ateneului-roman

1868 – Căderea Guvernului Ştefan Golescu

Guvernul Ștefan Golescu a guvernat România în perioada 17 august 1867–29 aprilie 1868. Activitatea cabinetului a fost încetinită de conflictul dintre grupările politice; depunerea unui proiect de lege prin care evreilor le era interzisă luarea în arendă a imobilelor a deteriorat poziţia externă a statului român; la presiunea Puterilor Garante, primul ministru şi-a depus mandatul

1877 – România a declarat oficial război Imperiului Otoman

Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și militare ale românilor, luând o serie de măsuri: suspendarea diplomaților români de la Constantinopol, sechestrarea de nave românești încărcate cu cereale, bombardarea porturilor române de la Dunăre, atacarea pichetelor de frontieră, ș.a. România a declarat oficial război Imperiului Otoman, 1877 - Prima șarjă de artilerieÎn această situație, ministrul de război român Alexandru Cernat a ordonat trupelor române să riposteze ferm față de orice tentativă otomană de traversare a Dunării. Camera Deputaților a votat o moțiune prin care erau declarate rupte toate legăturile României cu Imperiul Otoman, căruia țara noastră i-a declarat în mod oficial război (29 aprilie/11 mai). A doua zi, Senatul a votat o moțiune similară

1888 – S-a născut Gheorghe N. Leon

(n. 29 aprilie 1888, Iași – d. 1955, închisoarea Sighet ?)

Om politic, economist, profesor universitar, ministru de finanţe, al economiei. A studiat la Universitatea din Jena (Germania), unde a obţinut doctoratul în economie. În 1916 s-a reîntors în ţară, s-a căsătorit cu Viorica Chiriţescu, apoi a fost profesor la Facultatea de Drept din Cluj, Catedra de finanţe şi statistică până în 1934, apoi profesor de finanţe şi statistică la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, fiind și preşedinte al Institutului de Ştiinţe Economice şi Financiare a Facultăţii de Drept. Împreună cu Victor Slăvescu a fost director şi proprietar al revistei Analele economice şi statistice, unde a publicat numeroase dintre studiile sale. Pe plan politic s-a remarcat mai întâi ca membru al PNL, deputat în Parlamentul României, subsecretar de stat în Ministerul Industriei şi Comerţului, a îndeplinit simultan funcţia de ministru al Economiei şi ministru ad-interim la Finanţe, Agricultură şi Domenii, Coordonare şi Planificare în Guvernul Ion Gigurtu. Apoi a fost două luni ministru al Economiei în guvernul legionar condus de Ion Antonescu. A demisionat din această funcţie, reluând activitatea la catedră. Între perioada 1941–1944 a fost viceguvernator al Băncii Naţionale Române, membru în consiliul de administraţie al societăţii Rogifer (deţinută de Malaxa) şi membru în consiliul de administraţie ale Radiodifuziunii Române, ulterior la Curtea de Conturi din Bucureşti. În 1946, odată cu instaurarea regimului comunist de factură stalinistă, Gheorghe N. Leon a fost arestat şi judecat împreună cu membrii guvernului Gigurtu în Procesul Criminalilor de Război. A fost condamnat la închisoare pe viaţă şi internat la Sighet, unde a stat până în 1955, când închisoarea a fost dezafectată. Este nesigur dacă a murit la Sighet sau dacă a fost transferat la închisoarea de la Râmnicu Sărat, însă după acest an nu se mai ştie nimic concret despre soarta lui

 

Ziua veteranilor de război

1902 – Titlul de veteran de război a fost recunoscut pentru prima dată

La 29 aprilie 1902 regele Carol I a promulgat, la solicitarea supraviețuitorilor Războiului de Independență (1877–1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenția Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostașilor care au luptat în acest război. La articolul 2, Înaltul Decret Regal prevedea: „Pentru ca fiecărui ostaș veteran să i se asigure liniștea și ocupațiunea pentru restul de viață, i se vor pune la dispoziție cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generațiile viitoare”. Astfel, participanților la Războiul de Independență li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent și diferite înlesniri, în semn de recunoaștere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă. În Războiul de Independență s-au sacrificat 10.000 de ostași din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operații

 

1918 – A încetat din viață Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București – d. 29 aprilie 1918, Iași)

Scriitor, orator și avocat, membru al Academiei Române și primar al Capitalei

1925 – S-a născut Alexandru Timotin

(n. 29 aprilie 1925, Iași – d. 4 iunie 2007, București)

Inginer, membru titular (din 1999) al Academiei Române. A absolvit în 1949 Facultatea de Electrotehnică a Politehnicii din București, în ultimul an participând la cursuri de specializare în tehnica radioului organizate de Societatea Română de Radiodifuziune. În 1958, a obținut titlul de doctor în științe cu teza Proprietățile dinamice ale câmpului electromagnetic macroscopic în medii oarecare, ulterior devenind doctor docent (1974). Alexandru Timotin (1925-2007)A lucrat la Societatea Română de Radiodifuziune, în paralel fiind asistent la catedra de măsurări electrice a Facultății de Electrotehnică din Politehnica București. Din 1953 s-a format echipa Remus Răduleț (șeful Catedrei de Electrotehnică)–Alexandru Timotin–Andrei Țugulea, care va avea un rol important la dezvoltarea școlii românești de electrotehnică. A avansat treptele unei cariere didactice la Facultatea de Electrotehnică, de la asistent la profesor, a fost cercetător la Institutul de Energetică al Academiei Române și Președinte al Departamentului cu predarea în limbi străine al Politehnicii. A fost distins cu Ordinul Meritul Științific (1966), titlul de Ofițer al Ordinului Palmes Académiques (1993), Premiul „Traian Vuia” (1964/1968) al Academiei Române (împreună cu Acad. Remus Răduleț), Ordinul Național Pentru Merit în grad de Ofițer (2000)

1927 – S-a născut Virgil Cândea

(n. 29 aprilie 1927, Focșani – d. 16 februarie 2007, București)

Istoric al culturii, membru al Uniunii Scriitorilor din 1971, membru titular (din 1993) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Drept (1945–1949) a Universității București și, în paralel, la Facultatea de Filozofie, Secția clasică și Institutul Teologic Universitar. Virgil Cândea (1927-2007)A devenit doctor în filosofie în 1970 cu teza Filosofia lui Dimitrie Cantemir. A lucrat la Biblioteca Academiei, la Oficiul Național de Turism Carpați, a fost director al Secretariatului Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene (1963–1968), director științific al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (1965–1968) și redactor al revistei acesteia. Din operele sale: Introducere în documentarea științifică, Pagini din trecutul diplomației românești

1928 – La Chişinău a fost inaugurat monumentul lui Ştefan cel Mare

Monumentul lui Ştefan Cel Mare, Chişinău 1928Este un monument închinat domnului moldovean Ștefan cel Mare, realizat în perioada 1925–1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală și amplasat în Parcul Ștefan cel Mare din Chișinău. Monumentul a fost turnat la București, la turnătoria lui Rîșcanu, în anul 1927, din bronz provenit de la 6 tunuri mari, capturate de la otomani în timpul Războiului de Independență. A fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la a 10-a aniversare a unirii Basarabiei cu România, montat pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectat de E.A. Bernardazzi, arhitectul orașului Chișinău, și de inginerul G.A. Levițchi.

1936 – S-a născut Gheorghe Tomozei

(n. 29 aprilie 1936, București – d. 31 martie 1997, București)

Poet și eseist, redactor. A urmat cursurile Școlii de literatură „Mihai Eminescu”, avându-i colegi pe Fănuș Neagu, Nicolae Labiș. A debutat literar în anul 1953 în revista Tânărul scriitor cu poezie, iar în anul 1957 a debutat cu volumul Pasărea albastră. Gheorghe Tomozei (1936-1997)A fost redactor la revistele Cinema, Tânărul scriitor, Argeș și la Almanahul Scriitorilor, editat de Asociația Scriitorilor din București. Marcat toată viața de mari prietenii literare, cu Nicolae Labiș sau Nichita Stănescu, a publicat în memoria acestora volume de amintiri și albume memoriale, precum Urmele poetului Labiș. Din opera sa: Pasărea albastră, Fântâna culorilor, Cântece de toamnă mică, Poezii de dragoste, Mașinării romantice, Războiul de treizeci de ani între dulăi si motani, Focul hrănit cu mere, Un poet din Tibet

1939 – A încetat din viață Petre Iorgulescu-Yor (n. 24 ianuarie 1890, Râmnicu Sărat – d. 29 aprilie 1939, Cluj)

Pictor peisagist romantic

1941 – S-a născut Mircea Veroiu

(n. 29 aprilie 1941, Târgu Jiu – d. 26 decembrie 1997, București)

Actor, scenarist și regizor de film. A urmat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, pe care l-a absolvit în 1970. În anii 1970 s-a impus printre cei mai apreciați regizori din generația sa. A abordat subiecte variate și, dând dovadă de tact în relația cu organele de cenzură, a putut produce, în medie, un film pe an. Mircea Veroiu (1941-1997)Spre mijlocul deceniului a devenit tot mai interesat de genul western, urmărind în paralel evoluția așa-numitelor western spaghetti (produse în Italia și Spania); a participat la conturarea genului „ostern” (replica țărilor din „Blocul de Est”), atât în calitate de regizor, cât și ca actor. După succesul filmului Adela (Premiul cel mare la Festivalul de Film de la San Remo, 1985), s-a stabilit în Franța, la Paris (1986); lumea filmului francez nu i-a oferit însă primirea sperată. După 1989, a revenit în țară, în 1994 fiind numit directorul Studioului de Creație Profilm. Dintre filmele sale: Nunta de piatră, Duhul aurului, Artista, dolarii și ardelenii, Adela, Craii de Curtea Veche, Femeia în roșu

1947 – A încetat din viață Gheorghe Ciuhandu (n. 23 aprilie 1875, Roșia, Bihor – d. 29 aprilie 1947, Vața de Jos, Hunedoara)

Preot și publicist, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru de onoare al Academiei Române

1956 – S-a născut Florin Călinescu

(n. 29 aprilie 1956, Timișoara)

Actor de teatru și film, realizator de emisiuni de televiziune. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București. A debutat în cinematografie în 1981 în serialul TV Lumini și umbre. A colaborat des cu regizorul Nae Caranfil, care l-a distribuit în filme precum E pericoloso sporgersi, Asfalt Tango, Filantropica. La începutul anilor ‘90 a debutat ca prezentator radiofonic cu emisiunea Duminicile celor singuri la Pro FM, în 1996 la PRO TV realizează emisiunea Ora șapte, bună dimineața, urmată de Chestiunea Zilei. Între 2000–2014 a fost director al Teatrului Mic, iar din 2015 este jurat al emisiunii Românii au talent

E pericoloso sporgersi

1960 – A încetat din viață Ion Valjan (Ion Al. Vasilescu; n. 17 decembrie 1881, Mileanca, Botoșani – d. 29 aprilie 1960, Pitești)

Avocat, om politic, scriitor, dramaturg și publicist, directorul Teatrului Național din București (1923–1924), deținut politic

1975 – A încetat din viață Radu Gyr (Radu Demetrescu; n. 2 martie 1905, Câmpulung Muscel – d. 29 aprilie 1975, București)

Poet, dramaturg, eseist și gazetar, comandant legionar, deținut politic

1990 – Fenomenul Piața Universității

Demonstrația din Piața Universității a continuat – piața era la fel de plină. Demonstranții au declarat-o Zonă liberă de neocomunism și i-au marcat granițele printr-o panglică tricoloră. Maria Stelian, Vladimir Galici, Petrică Mocanu, Călin Jigărean au compus pe loc cântece de libertate pe care le interpretau împreună cu demonstranții. Piața Universității, 1990Printre oaspeții de seamă au fost: Doina Cornea, Victor Rebengiuc, Florin Zamfirescu, Ștefan Tapalagă, Ioan Alexandru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ioana Bulcă, Vali Sterian. Se primeau mesaje de solidaritate cu manifestația-maraton, dar anumite publicații au consemnat și luări de atitudine împotriva ei. A început seria de greve ale foamei pentru rezolvarea revendicărilor manifestanților. Adrian Duimovici, 22 de ani, muncitor în greva foamei, a declarat: „Nu mi-e foame, dar am o sete teribilă de libertate, democrație și adevăr

1990 – S-a născut Lucia Dumitrescu

(n. 29 aprilie 1990, la Buzău)

Cântăreață de muzică pop, prezetatoare TV, solistă a trupelor Blue Motors, Cardinal Show Orchestra, Trupa Arena. A prezentat emisiuni de copii la Radio România Cultural în colaborare cu Daniel Horhocea, a făcut parte din orchestra emisiunii O la la de la Pro TV, a făcut backing vocals la piesa The Balkan Girls interpretată de Elena Gheorghe la concursul Eurovision 2009

Lucia Dumitrescu – Warwick Avenue (cover Duffy)

 

1995 – Statul Român a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților

România a semnat Convenția în ziua adoptării acesteia, 1 februarie 1995, alături de alte 20 de state europene, fiind primul stat care a ratificat documentul, la 29 aprilie, depunând instrumentul de ratificare la data de 11 mai

2004 – A încetat din viață Emil Klein (n. 5 mai 1955, Roman – d. 29 aprilie 2004, Reggio nell’Emilia, Italia)

Violoncelist și dirijor stabillit în Germania, a cântat cu cele mai prestigioase orchestre simfonice

2010 – A încetat din viață Avigdor Arikha (Dlugacz; n. 28 aprilie 1929, Rădăuți, Suceava – d. 29 aprilie 2010, Paris)

Pictor, desenator, gravor ilustrator de cărți și istoric al artelor israelian-francez, evreu originar din România, considerat o personalitate majoră a artei contemporane

2015 – A încetat din viață Ovidiu Drimba (n. 2 septembrie 1919, Margine–Abram, Bihor – d. 29 aprilie 2015)

Istoric și critic literar, filolog, profesor universitar la București

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „29 Aprilie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: