Istoria României România frumoasă

30 Aprilie în istoria României

S-au constituit primele detaşamente de pionieri, 1949

Foto: În 1949 s-au constituit primele detaşamente de pionieri


1638 – Sfințirea Mănăstirii Podgoria Copou din Iași

Mănăstirea Podgoria Copou (cunoscută și ca Bisericuța dintre vii) este o mănăstire ortodoxă de maici, ctitorită în anul 1638 de domnitorul Vasile Lupu, cu hramul Sfinților Atanasie și Chiril. Legenda spune că, în timpul unei invazii a tătarilor în Iași, Doamna Tudosca (Teodosia), soția lui Vasile Lupu, a fugit în pădure și s-a ascuns într-o scorbură de copac. Mănăstirea Podgoria Copou din Iași 1638Odată trecut pericolul, domnitorul și-a căutat soția pe aceste dealuri și a găsit-o cu ajutorul câinelui său de vânătoare, Copou. Voievodul a tăiat copacul scorburos și, în semn de mulțumire că și-a găsit soția nevătămată, a hotărât zidirea unei mănăstiri. Biserica a fost zidită înainte de construirea ctitoriei lui Vasile Lupu de la Mănăstirea Trei Ierarhi, fiind închinată Mănăstirii Caracalu de la Muntele Athos. A fost sfințită la 30 aprilie 1638 de către patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului

1676 – Sighişoara a căzut pradă unui incendiu devastator

Sighișoara, 1776, Pictură de Daniel KöhlerDupă cum scria Andreas Gobbel, jude regal: „…bătea atunci un vânt straşnic care a dat focului o forţă extraordinară. În acest incendiu au pierit vreo 20 de oameni, astfel încât nu li s-au mai găsit nici oasele”. În decurs de şase ore, au ars 624 de case, 120 de ferme, şapte turnuri de apărare, printre care şi cel cu ceas, şi două biserici

 

Ziua Infanteriei Române

1830 – A fost semnat actul de naştere al infanteriei româneşti

Acest lucru a fost posibil doar după semnarea Tratatului de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), încheiat între Rusia şi Turcia după războiul ruso-turc, care prevedea că Ţările Române obţin dreptul să-şi organizeze „un număr de gărzi înarmate pământene”, ceea ce însemna să-şi înfiinţeze propria lor putere militară, „ale cărei număr şi întreţinere aveau să fie stabilite de domni împreună cu divanele lor”. Aşadar, la 30 aprilie 1830, s-a hotărât „formăluirea în Valahia a şase batalioane pedestrime şi 6 escadroane călărime a străjii pământeşti

 

1844 – Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu

Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu, 1844Viitoarea Doamnă era fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi Rosetti, născută Sturdza. Cu acest prilej, Cuza a refuzat să primească țiganii robi trecuți în lista dotală a soției, fiind astfel primii care au acceptat hotărârea Adunării Obștești din 31 ianuarie 1844, de dezrobire a țiganilor

1857 – S-a introdus la Bucureşti iluminatul public cu lămpi de petrol lampant

București iluminat cu petrol lampant, 1857La începutul lui 1857, la Râfov, Prahova s-a dat în funcţiune Fabrica de gaze a lui Marin Mehedinţeanu, prima rafinărie din România, cu o dotare primitivă, dar însemnând un mare pas către civilizaţie. Petrolul lampant pe care-l oferea era incolor, inodor, ardea cu o flacără luminoasă, fără fum, cenuşă sau alţi compuşi. LampagiuAcesta se folosea în felinare cu un aspect destul de frumos, dând oraşului un aspect romantic. În plus, oferta de preţ, de doar 335 lei/an pentru fiecare felinar a exclus orice concurenţă, soluţiile alternative de iluminat public la acea vreme fiind uleiul de rapiţă sau cel de nucă, la costuri mai mari. La început s-au folosit la iluminat 1.000 de felinare

1858 – S-a născut Mina Minovici

(n. 30 aprilie 1858, Brăila – d . 25 aprilie 1933, București)

Medic legist şi farmacist, fondatorul școlii române de medicină judiciară și directorul primului Institut de Medicină Legală din România. S-a născut în familia Minovicilor, vlahi macedonieni (aromâni) originari din orășelul Tetovo din Macedonia sârbească. Din cauza situaţiei materiale defavorabile, a fost nevoit să-şi întrerupă gimnaziul şi să se înscrie la Şcoala superioară de Farmacie a lui Carol Davila, unde a urmat trei ani de practică farmaceutică, bursier, apoi un stagiu de doi ani de practică în Brăila. Mina Minovici (1857-1933)În 1878 a obţinut certificatul de asistent în farmacie, care îi dădea dreptul să urmeze cursurile academice de doi ani pentru a obţine licenţa în farmacie. Anul următor a fost numit de Davila preparator al cursului de chimie, a devenit farmacist extern al Eforiei Spitalelor Civile. Până în 1885, a urmat cursurile Facultăţii de Medicină, lucrând în acelaşi timp în laboratorul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie. S-a specializat în toxicologie şi medicină legală la Paris, susţinând teza de doctorat în medicina în 1888 cu lucrarea Étude medico-legale sur la mort subite à la suite de coups sur l’abdomen et le larynx. În acelaşi an a fost ales membru al Societăţii de Medicină Legală din Franţa. În 1892, s-a întors în ţară şi a inaugurat un institut medico-legal care îi poartă şi în zilele noastre numele. Din 1896 a ţinut un curs liber de medicină legală la Facultatea de Drept din Bucureşti, fiind definitivat pe post un an mai târziu. A fost membru fondator al Societăţii de ştiinţe fizice, membru în Consiliul Sanitar Superior, director general al Serviciului Sanitar, decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti de patru ori. Din lucrările sale: Quelques considérations médico-légales sur les maladies mentales simulées, Sur la criminalité féminine en Roumanie, Tratat complet de medicină legală

1860 – În Moldova (Principatele Unite) s-a format Guvernul Mihail Kogălniceanu

Consiliu de miniștri care a guvernat Principatul Moldovei în perioada 30 aprilie/12 mai 1860–17/29 ianuarie 1861. A avut un rol hotărâtor în adoptarea şi punerea în aplicare a unui val de reforme care să pună bazele constituirii statului român modern

1862 – S-a înfiinţat, la Arad, Asociaţia naţională arădană pentru cultură şi conservarea poporului român

Asociație regională din Crișana și Banat pentru promovarea culturii românilor, apărută după modelul Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român din Sibiu, pe fondul unei conjuncturi politice favorabile, epoca liberalismului în Imperiul Habsburgic

1870 – A încetat din viaţă Eftimie Murgu (n. 28 decembrie 1805, Rudăria, Caraș-Severin – d. 30 aprilie 1870, Budapesta)

Avocat, revoluţionar, profesor de filosofie, unul dintre întemeietorii învăţământului filosofic românesc, politician

1896 – S-a adoptat Legea învățământului primar și normal-primar, Legea Poni

Legea se baza pe suportul statului faţă de învăţământ și a deschis accesul la învăţământ unor cercuri tot mai largi ale populaţiei. Prin aceeași reglementare s-a înființat Casa Școalelor, care avea în atribuție administrarea fondurilor destinate construirii de edificii școlare și achiziționarea mobilierului aferent, instituţie desfiinţată de regimul comunist

Mihail Sadoveanu, 1897

1897 – Mihail Sadoveanu a debutat în ziarul umoristic Dracu din București

 

La 17 ani, sub pseudonimul Mihai din Pașcani, viitorul romancier a publicat schița umoristică Domnișoara M din Fălticeni, care avea 40 de rânduri

1906 – S-a născut Matei Alexandrescu

(n. 30 aprilie 1906, Târgovişte – d. 5 noiembrie 1979)

Poet, prozator şi cronicar literar. A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1931. A fost Şef de cabinet la prefectura judeţului Dâmboviţa, apoi la Prefectura Poliţiei Capitalei, urcând treptele ierarhice până la gradul de comisar şi şef al serviciului Controlul străinilor; a funcţionat apoi la Ministerul Propagandei Naţionale. Matei Alexandrescu (1906-1979)Din 1950, reprofilat în contabil, s-a pierdut în reţeaua unor întreprinderi şi instituţii mărunte. Când a revenit în viaţa literară, după 1967, optimismul său era intact; a frecventat cenaclul „George Călinescu” al Academiei Române şi s-a relansat ca poet şi publicist. Debutul poetic din 1926 a fost patronat de Perpessicius, la Universul literar, al cărui colaborator intermitent a rămas până în 1946. A publicat în Propilee literare, Bilete de papagal, Tribuna, Facla, Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, Revista Fundaţiilor Regale, Societatea de mâine, Pagini literare, Gândirea, Studio Teatrul Naţional, Fapta, etc., iar după 1967, în Luceafărul, Steaua, Tomis, Argeş, Orizont, etc. Opere literare: În insula unde-nfloreau coralii, Leagăn de îngeri, Jocul cuvintelor, Donna Sixtina, Catarg

1908 – A încetat din viaţă Dimitrie Negreanu (n. 25 octombrie 1858, Botoșani – d. 30 aprilie 1908, București)

Fizician, primul român doctor în fizică, profesor la Catedra de electricitate de la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române

1912 – La Bender (Tighina) a apărut Bessarabskii telegraf (Telegraful Basarabiei)

Prima publicaţie periodică din acest oraş (Gubernia Basarabia), gazetă politică, socială şi comercială, a apărut în perioada 30 aprilie1912–1915. Бессарабский Телеграф a apărut în limba rusă

1918 – La Paris, s-au pus bazele Comitetul Național al Românilor din Transilvania și Bucovina

În frunte cu pionierul aviaţiei mondiale, Traian Vuia, unul din neobosiţii militanţi transilvăneni pentru unitate naţională, în scopul coordonării acţiunilor politice ale emigraţiei românilor din Franţa şi celelalte state europene aliate. Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina - PublicațiaÎn actul constitutiv se sublinia că „românii din Transilvania şi din celelalte teritorii româneşti aflate sub dominaţie străină erau convinşi de victoria cauzei româneşti”, a eliberării şi unităţii naţionale, „din clipa în care tineretul a trecut Carpaţii pentru a se înrola în armata română”, care ducea războiul de eliberare şi unitate naţională a tuturor românilor. În numele românilor din Transilvania şi din celelalte provincii româneşti aflate sub dominaţia străina. stabiliţi în Franţa, Comitetul Naţional depunea legământ de a continua, cu sprijinul şi participarea fraţilor din România, lupta pentru eliberare, cu toate mijloacele posibile

1926 – S-a născut Septimiu Sever

(n. 30 aprilie 1926, Turda – d. 15 august 2017, Montréal, Canada)

Actor de teatru și film emigrat în Canada. A absolvit în 1947 Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București, clasa Marioarei Voiculescu. A fost angajat la Teatrul Dramatic „Radu Stanca” din Sibiu, apoi la Teatrul „L.S. Bulandra” din București. A jucat în spectacole și pe scenele Teatrului Național din București, Teatrului Național din Cluj, Teatrului Mic din București și Teatrului „Ion Creangă” din București. În anul 1971, împreună cu soția sa, Erastia Peretz (care fusese aleasă Miss România în 1931, la 17 ani), a emigrat în Franța. În 1972 s-a mutat în Canada, unde s-a stabilit la Montréal. În Canada a jucat în filme ale televiziunii canadiene francofone, a ajutat la punerea în scenă a unor piese la Teatrul de Vară și a primit câteva roluri la Radio-Canada. Din filmele sale: Mitrea Cocor, De-aș fi… Harap Alb, Mihai Viteazul, Grand-papa, Revolution’s Orphans, Sword of Gideon, La source du mal, Un signe de feu

Septimiu Sever la 90 de ani Interviu realizat de Cristian Bucur

1933 – A încetat din viaţă Anna de Noailles (Ana Elisabeta Brâncoveanu; n. 15 noiembrie 1876, Paris – d. 30 aprilie 1933, Paris)

Scriitoare și poetă franceză de origine română, vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea

1937 – S-a născut Francisc Bartok

(n. 30 aprilie 1937, Băcia, Hunedoara – d. 1987, Franța)

Pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, stabilit din anul 1982 în Franța, nepot al lui Bela Bartok. Francisc Bartok (1937-1987) - AutoportretA absolvit în 1963 Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, cu profesor Corneliu Baba. Este unul din reprezentanții sintezei dintre expresionismul abstract și o nostalgie a figurării. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice din Iași. A executat fresce și mozaicuri monumentale (Institutul Agronomic din Iași), a participat la expoziții de grup și personale

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2013/06/03/bartok-francisc/

1944 – S-a născut Andrei P. Silard

(n. 30 aprilie 1944, Timișoara – d. 30 iunie 1993, București)

Inginer, membru corespondent (din 1993) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Electronică la Institutul de Energetică din Moscova în 1967 și a obținut gradul de doctor în 1976 la Institutul Politehnic din București. După un stadiu de cercetător (1967–1974) la Institutul de Cercetări Electronice din București, a trecut prin toată ierarhia didactică de la asistent suplinitor la profesor (1992) la Catedra de Dispozitive, Circuite și Aparate Electronice la Facultatea de Electronică, Institutul Politehnic București. Activitatea sa științifică a fost în principal orientată către următoarele domenii: Dispozitive Electronice, Fizica Semiconductorilor, Aparate și Circuite Electronice, Optoelectronică. A proiectat și realizat la întreprinderile românești de profil (IPRS Băneasa, Microelectronica) peste 20 de dispozitive electronice noi, în special dispozitive de putere (tiristoare cu blocare pe poartă (GTO) de medie și mare putere, cu două nivele de interdigitare (TIL) – priorități mondiale, tranzistoare de putere bipolare cu două nivele de interdigitare, tranzistoare de putere bipolare rapide, etc.). Principalele sale contribuții șiințifice originale sunt, pe scurt: formularea unitară a teoriei străpungerii dispozitivelor semiconductoare de putere și verificarea sa experimentală, introducerea conceptului de interdigitare, clasificarea teoretică a particularităților câmpurilor electrice interne în joncțiuni semiconductoare VLSI, introducerea de soluții originale la proiectarea și realizarea celulelor solare de mare eficiență, elaborarea de noi metode pentru controlul răspunsului spectral al senzorilor optici, investigarea electrotermică a dispozitivelor și circuitelor integrate analogice de putere

1946 – S-a născut Passionaria Stoicescu

(n. 30 aprilie 1946, Bucureşti)

Poetă, prozatoare, scriitoare pentru copii, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România (din 1976). Este licențiată a Facultății da Filologie a Universității București din 1970. A fost învăţătoare, profesoară de limba română, instructor metodist la Casa de Cultură din Râmnicu Sărat, corector, apoi redactor la Editura Litera, lector de carte la Editura „Ion Creangă”, la Centrala Editorială şi la Editura Minerva (BPT), expert guvernamental la Departamentul Informaţii, ziarist, redactor de rubrică la Mesagerul Economic. A debutat cu poezie, în Luceafărul (1964), iar debutul editorial a fost în 1971, cu volumul pentru copii, Lume mică, lume mare. Are 67 de cărţi apărute, din care de poezie: Zăpezile de jertfă, Cuşca de aer, Apa sâmbetei, Arca lui Noe; de proză: Lecţia de logică, Soare cu dinţi, Circul, Solitaire; literatură pentru copii: Calendarul fermecat, Pană de gaiţă şi poveştile ei, Poveştile primăverii, Noapte bună, sâmbure de prună!, Şoricelul mofturos(teatru), Călimara fermecată, Mic dicţionar de…antonime, ….paronime, …antonomaze, Povestioare cu ploaie şi soare, Cartea înaripată, etc.

1948 – A încetat din viaţă Aurel Petrescu (n. 30 august 1897, București – d. 30 aprilie 1948, București)

Regizor și operator de film, unul dintre pionierii filmelor românești de animație

1949 – S-au constituit primele detaşamente de pionieri

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial ia naștere organizația Pionierii României, o organizație comunistă a copiilor români de vârstă școlară (8-14 ani). S-au constituit primele detaşamente de pionieri, 1949Pentru aceasta a fost creată în 1945 revista Înainte. Doi ani mai târziu, pionierii au fost încadrați în UAER – Uniunea Asociațiilor de Elevi din România. Pe 30 aprilie 1949, într-o ședință festivă la care a participat toată conducerea de partid și de stat, 500 de copii au rostit, în incinta Teatrului Giulești (pe-atunci Palatul Cultural Gh. Gheorghiu-Dej), angajamentul de pionier

1966 – A încetat din viaţă Nicolae Gh. Lupu (n. 24 februarie 1884, Arsura, Vaslui – d. 30 aprilie 1966, București)

Medic, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai medicinii interne din România, membru titular al Academiei Române

1979 – A încetat din viaţă Pantelimon Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București)

Poet, publicist și om politic basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România, persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990

1990 – Fenomenul Piața Universității

Puşi în faţa lipsei de dialog a autorităţilor, unii dintre manifestanţii din Piaţa Universităţii au recurs la forma cea mai dură de protest, greva foamei. 14 manifestanţi, atât bucureşteni cât şi golani veniţi din provincie, s-au prezentat la camera de gardă a Spitalului Colţea, unde au anunţat că intră în refuz total de hrană, pentru susținerea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara. Fenomenul Piața Universității, 1990Printre primii grevişti ai foamei au fost Dumitru Dincă, Beatrice Andrei, Dumitru Sion, Anton Cătălin Burcea, Claudia Zaharia, Carmen Rădulescu, Viorel Popa, Hereş Gheorghe, Victor Dumitrescu, Marius Borza, Dan Nedelescu, Ştefan V. Popa, Adrian Duimovici şi Nicolae Bucşenescu. Apoi, în noaptea de 4 mai 1990, în Piaţa Universităţii erau deja 56 de grevişti ai foamei. În zilele care au urmat, numărul lor s-a ridicat la peste 70. Iar de atunci şi până în ultima zi a Golaniei, ei au fost o prezenţă constantă în Zona liberă de neocomunism

1992 – Înființarea Frontului Democraţiei şi Salvării Naţionale, FDSN

Aripa pro-Iliescu desprinsă din Frontul Salvării Naţionale s-a înregistrat ca partid politic sub denumirea de Frontul Democrat al Salvării Naţionale, devenit mai apoi Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR). Despărţirea celor două grupări s-a concretizat la Convenţia de la 27–29 martie 1992. Un grup de 65 de deputaţi şi 60 de senatori, 5 miniştri şi 18 prefecţi, susţinători ai preşedintelui Iliescu, au părăsit FSN, iar o lună mai târziu au fondat o nouă formaţiune politică, FDSN. Printre liderii noii grupări se numărau Oliviu Gherman, Adrian Năstase, Octav Cozmâncă, Doru Ioan Tărăcilă, Dan Mircea Popescu

1994 – A încetat din viaţă George Constantin (n. 3 mai 1933 – d. 30 aprilie 1994)

Cunoscut actor de teatru și film, a jucat la Teatrul Nottara

2003 – S-a înființat Garda Naţională de Mediu

Prin H.G. nr. 297/2003 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, Garda Naţională de Mediu, 2003agenție guvernamentală, aflată în subordinea Ministerului Mediului. Controlează activitățile cu impact asupra mediului înconjurător și aplică sancțiuni contravenționale prevăzute de legislația în domeniul protecției mediului

2006 – Ceremonia ridicării Mitropoliei Române Unite cu Roma la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră

La 16 decembrie 2005 Sfântul Scaun a ridicat Biserica Română Unită de la statutul de biserică mitropolitană sui iuris, la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, statut care îi conferă mai multe drepturi și mai multe obligații, de care țin și regulile privitoare la alegerea episcopilor și a arhiepiscopului major, iar Consiliul episcopilor uniți s-a transformat în sinod al episcopilor. Mitropolia Română Unită cu Roma din BlajLa Blaj, în 30 aprilie 2006, avut loc Ceremonia a întronizare a Preafericitului Lucian Mureşan ca prim Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „30 Aprilie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: