Istoria României România frumoasă

2 Mai în istoria României

Catedrala Blaj

Foto: Catedrala de la Blaj, locul întrunirii conducătorilor revoluţiei din Transilvania


Ziua Națională a Tineretului

Este sărbătorită în fiecare an, la 2 mai, fiind instituită prin Legea nr. 425/25 octombrie 2004. Cu prilejul acestei zile, sunt organizate şi prezentate, prin mijloacele de informare în masă, activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive care vizează domeniile de interes ale tineretului. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii în domeniul tineretului acordă sprijin material, financiar şi organizatoric evenimentelor prilejuite de marcarea acestei zile. De asemenea, legea prevede ca Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune să difuzeze, în perioada 26 aprilie–2 mai, emisiuni despre problematica tineretului

 

1848 – Întrunirea conducătorilor revoluţiei din Transilvania la Catedrala de la Blaj

Cu o zi înainte de deschiderea Marii Adunări Naţionale, conducătorii românilor din Transilvania au ţinut, în catedrala din Blaj, o consfătuire pentru a stabili programul de desfăşurare a Marii Adunări din 3/15–5/17 mai 1848. Catedrala de la Blaj, 1848Aici se afla inteligenţa română din statul bisericesc, civil, nobilitar şi militar din Transilvania; oarecîţi din Banat şi de la Criş…George Sion, Russo, Lascăr Rosetti, Curius, Ionescu, Teodor Moldovanu şi alţi fraţi de-ai noştri din Moldova” spunea Alexandru Papiu-Ilarian [Revoluţia română de la 1848]. Punctul central al consfătuirii a fost discursul lui Simion Bărnuţiu, a cărui idee principală era aceea a afirmării naţiunii române ca naţiune politică de sine-stătătoare. Respingând planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, Bărnuţiu s-a pronunţat pentru autonomia provinciei. Simion BărnuţiuDatoria naţiunii române este aceea: de a-şi proclama libertatea şi independenţa, de a declara că pe viitor nu se va mai considera obligată decât prin legile la a căror elaborare şi adoptare va participa ea însăşi”, prin reprezentanţii săi aleşi „după drepturi şi cuviinţă” [Istoria românilor. Constituirea României Moderne (1821-1878)]. Prin acest discurs, a fost formulat conceptul de naţiune română

1859 – Austria a restabilit relaţii diplomatice cu Principatele Unite

A recunoscut astfel de facto dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti şi a reluat legăturile diplomatice cu cele două guverne româneşti de la Iaşi şi Bucureşti

1864 – Alexandru Ioan Cuza a dizolvat prin decret Adunarea Electivă a României

Alexandru Ioan Cuza a sperat să îmbunătățească situația din țară prin reforme agrare. Al. I. CuzaEl a încercat secularizarea terenurilor mănăstirești și, de două ori, să anuleze iobăgia și să reducă terenurile marilor proprietari, dar majoritatea parlamentară era formată din boieri care se opuneau. Această parte a reformei sale nu a fost aprobată în Adunarea Legiuitoare (Națională). Cabinetul a primit vot de blam, însă domnul a refuzat demisia primului ministru, dizolvând Adunarea Legiuitoare, deputații fiind evacuați din sală de un detașament militar. Evenimentul este cunoscut în istorie drept Lovitura de stat de la 2/14 mai. Totodată, domnitorul a iniţiat o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, în urma Convenţiei de la Paris, pe care a supus-o aprobării populare, organizând un plebiscit între 10–26 mai

1879 – A fost adoptată Legea asupra responsabilităţii ministeriale

Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 98/2 mai 1879. Legea era aplicabilă funcţionarilor publici în exerciţiul funcţiunii şi miniştrilor

1893 – A încetat din viaţă Gheorghe Bariţ (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu)

Istoric și publicist transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania, om politic, participant la revoluţia din 1848

1895 – S-a născut Eugen Relgis

(Eisig D. Sigler; n. 2 mai 1895, Iași sau Piatra Neamț – d. 22 martie 1987, Montevideo, Uruguay)

Scriitor, filosof pacifist și militant anarhist, cunoscut ca un teoretician al umanitarismului. După un debut timpuriu în cadrul mișcării simboliste din România, a promovat literatura modernistă și poezia lui Tudor Arghezi, publicând mai multe articole în revistele literare și politice ale vremii. Operele sale poetice și de ficțiune oscilează între extremele expresionismului și didacticismului, oferind o reprezentare artistică activismului său, viziunii sale pacifiste sau luptei lui cu deficiența de auz. Eugen Relgis (1895-1987)El a fost membru al mai multor cercuri moderniste, format în jurul unor reviste românești ca Sburătorul, Contimporanul sau Șantier, dar a fost apropiat, de asemenea, al mai influentei reviste literare Viața Românească. Opțiunile sale politice și literare l-au transformat pe Relgis într-un inamic atât al fascismului, cât și al comunismului: persecutat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, el s-au refugiat în cele din urmă în Uruguay. Din 1947 până în momentul morții sale, Relgis a devenit respectat în cercurile culturale din America de Sud ca un comentator anarhist și susținător de soluții pentru pacea mondială, precum și ca promotor al culturii latino-americane

1896 – S-a deschis la Bucureşti Expoziţia artiştilor independenţi

Expoziţia Artiştilor Independenţi, 1896Ștefan Luchian, alături de alți artiști reprezentativi, precum Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Alexandru Bogdan-Piteşti, Nicolae Petrescu-Găina, Nicolae Grant, Nicolae Gropeanu, iniţiază organizarea Expoziţiei artiştilor independenţi, ca un protest artistic faţă de Salonul Oficial, după modelul parizian al Salonului Independenţilor. Manifestul expoziției era semnat de Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino și Alexandru Bogdan-Piteşti

1907 – S-a născut Bob Bulgaru

(Gheorghe Bulgaru; n. 2 mai 1907, Mălăiești, Vaslui – d. 31 martie 1939, București)

Filolog, pictor şi grafician, supranumit pictorul copiilor. Între 1929–1933, a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie – filologia latină și germană. În 1929 fost editorul revistei Lumea nouă. Bob Bulgaru (1907-1939) Portret de George ZlotescuÎn 1933 a renunțat la cariera filologică și, deși doar autodidact, s-a dedicat picturii. Portretele sale de copii surprind emoții și stări subtile, folosindu-se de tehnici diferite și de o paletă cromatică vie. A expus, din 1935, la Salonul Oficial din București, statul român cumpărându-i lucrarea Adolescență. A participat, alături de Victor Eftimiu, Alexandru Philippide, Alexandru Sahia, Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, la înființarea Asociației Independente a Scriitorilor și Artiștilor care a funcționat în anii 1935–1936 la București, fiind organizată în general de scriitori de stânga, cu scopul de a crea o alternativă la Societatea Scriitorilor Români, care îi respingea din pricina orientării lor ideologice

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/bulgaru-bob-gheorghe/

1924 – A încetat din viaţă Ioan G. Bibicescu (n. 8 noiembrie 1849, Cerneți, Mehedinți – d. 2 mai 1924, București)

Publicist, om politic, membru al Partidului Național Liberal, economist, guvernator al Băncii Naționale a României și parlamentar

1928 – A încetat din viaţă George Ranetti (n. 19 octombrie 1875, Mizil – d. 2 mai 1928, București)

Scriitor, publicist, a colaborat la ziare şi reviste de umor, a înfiinţat revistele de satiră Furnica, Moş Teacă, Zeflemeaua, Greerul

1939 – A încetat din viaţă Matei Drăghiceanu (n. 15 mai 1844, Târgoviște – d. 2 mai 1939, București)

Inginer, geolog, profesor, membru de onoare al Academiei Române

1940 – S-a născut Ion Lotreanu

(Ion Labusca; n. 2 mai 1940, Alimpești, Gorj – d. 22 mai 1985, București)

Poet, prozator și eseist, ofițer de carieră (1960–1973). A urmat Școala Militară de Ofițeri Activi din Sibiu (1957–1960) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1966–1970). A fost redactor la revista Viața militară și secretar de redacție la revista Săptămâna. A debutat în ziarul Apărarea patriei (1959), iar editorial cu volumul de versuri Azimut (1971). Alte volume de poezii: Aerul de sub fluturi, Punctul sensibil, Acordul cu lumea, Ochiul mierlei. A colaborat la Ateneu, Contemporanul, Luceafărul, România literară, Tribuna, etc.

1944 – A doua bătălie de la Târgu Frumos

În 1944 au fost două bătălii la Târgu Frumos. Prima s-a desfășurat între 6–12 aprilie, iar a doua între 2–7 mai, între trupele aliate ale Germaniei Naziste și României care s-au opus Armatei Roșii a Uniunii Sovietice. În ambele bătălii, sovieticii au încercat să intercepteze șoseaua Iași–Târgu Frumos–Pașcani și să înainteze cât mai mult spre sud și spre Iași, în cadrul ofensivei din primăvara anului 1944. Forțele germane au respins prima ofensiva sovietică din aprilie, provocând pierderi serioase în rândurile Frontului II Ucrainean. A doua bătălie de la Târgu Frumos, din luna mai 1944, a fost o luptă confuză în care sovieticii au fost, iarăși, respinși. Ca și în prima bătălie, rolul hotărâtor l-au avut blindatele germane care au restabilit mereu linia frontului

1946 – S-a născut Octavian Andronic, Ando

(n. 2 mai 1946, Sânnicolau Mare, Timiș)

Caricaturist și jurnalist. În anul 1969 a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității București și a debutat în presă, lucrând timp de douăzeci de ani la ziarul Informația Bucureștiului. În 22 decembrie 1989 a fondat ziarul Libertatea, al cărui redactor-șef și director a fost până în 1998. De asemenea, a condus proiectul ziarului Informația de prânz la grupul MediaPro și a fost, vreme de un an, directorul general adjunct al postului Tele7abc. Din 2002 a condus Agenția de presă Amos News, pe care a înființat-o

1951 – S-a născut Mihai Antonescu

(n. 2 mai 1951, Drobeta Turnu-Severin)

Poet, prozator, jurnalist, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat literar în 1977 cu Sticla de şampanie, povestire apărută în Mehedinţiul literar ’77 – culegere de poezie, eseu, proză, reportaj, teatru sub coordonarea poetei Ileana Roman. A debutat editorial în 1988 cu romanul Cinci căpitani. A fost distins cu Premiul I la Festivalurile de poezie Primăvara bucureşteană (1984) şi „Daniel Turcea” (1985); Premiul Liter-ArtXXI (U.S.A.) pentru volumul de versuri în manuscris Poeme de dor şi de sabie (1997); Premiul special al Revistei Luceafărul pentru romanul Viitorul în genunchi (1998), Premiul Festivalului de Literatură Sensul iubirii pentru romanul Îngerul pisicii negre (2007), Premiul „Mihai Eminescu” pentru literatură la Festivalul Internaţional de Literatură „Mihai Eminescu” Drobeta Turnu Severin (2009) etc. A colaborat la revistele literare: Amfitrion, Luceafărul, Literatorul, Sud, Oglinda Literară, Cafeneaua Literară, Meandre, Viaţa de Pretutindeni, Climate Literare, Dor de Dor, Antares, Poarta Sărutului, Apollodor, Noaptea, Vama Literară, Viaţa Românească, Tribuna, Vatra Veche, etc. Este membru al Societăţii Liter-Art XXI, al Societăţii Scriitorilor Danubieni, al Academiei de Poezie Contemporană Ploieşti, al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni

1968 – Lansarea celui de-al doilea program al Televiziunii Române, TVR 2

Lansarea celui de-al doilea program al Televiziunii Române, TVR 2, 1968Al doilea canal al Societății Române de Televiziune a fost înființat sub numele de Programul 2 iar programul consta în filme și muzică. La început, acesta emitea doar o zi pe săptămână, joia, dar de pe 16 iunie 1968 a început să transmită și duminica, iar din 20 iulie 1968 și sâmbăta

 

1979 – A încetat din viaţă Letiția Pappu (n. 20 noiembrie 1912, Bucureşti – d. 2 mai 1979, Bucureşti)

Prozatoare, poetă și traducătoare, profesoară

1990 – Fenomenul Piața universității

Studenți de la universitățile Cambridge, Harvard, Sorbona și Oxford se declară golani. Solidari cu studenții din Piața Universității, Liga Studenților din București se implicase deja în manifestația-maraton, una din vocile esențiale fiind cea a lui Marian Munteanu

1991 – A încetat din viaţă Virgiliu Monda (Zeilic Moscovici; n. 23 decembrie 1898, Ploiești – d. 2 mai 1991, București)

Prozator, medic, membru şi medic al Societăţii Scriitorilor Români

2001 – A încetat din viaţă Irene Nagy-Klimovski (n. 1936, Târgu Mureș – d. 2 mai 2001)

Handbalistă, a jucat la echipa națională a României pe postul de portar, deținătoare a două titluri mondiale la handbal în 11 jucătoare și a unui titlu mondial la handbal în 7 jucătoare, considerată cea mai titrată handbalistă din lume în anii ‘50–’60, Maestru al Sportului și Maestru Emerit al Sportului

2003 – A încetat din viaţă George Țărnea (n. 10 noiembrie 1945, Șirineasa, Vâlcea – d. 2 mai 2003, București)

Supranumit poetul iubirii, a colaborat la numeroase reviste de literatură: România literară, Contemporanul, Luceafărul, Convorbiri literare etc.

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „2 Mai în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: