Istoria României România frumoasă

9 Mai în istoria României

Foto: Prima ediţie a Festivalului Luna Bucureştilor


Ziua Europei (Ziua Schuman)

Sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa, instituită în 1985 de ţările Comunităţii Economice Europene şi care marchează declaraţia de la 9 mai 1950 a ministrului de externe al Franţei, Robert Schuman, privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, punct de plecare în construcţia europeană (Foto: Consiliul European-Milano 1985)

 

1688 – Principele Transilvaniei a fost silit să accepte protecţia împăratului austriac

Tratativele Austriei de anexare a Transilvaniei au început încă din 1685, prin trimisul imperial iezuitul diplomat Antide Dunod, care a reușit să smulgă de la Transilvania diverse tributuri pentru întreținerea armatei… Principele Transilvaniei, Mihai Apafi I, opunându-se împăratului Leopold I, a susținut interesele turcești până la înfrângerea otomană în asediul Vienei (1683). După aceasta, a dus tratative cu Leopold I, fără să rupă legăturile cu Poarta, plătind şi tributul turcesc. În fruntea armatelor imperiale din Transilvania a venit generalul Caraffa, soldat sever, crud, dar dublat de omul politic. Caraffa, intrând în Sibiu (februarie 1688), a chemat delegaţia stărilor să trateze condiţiile trecerii ţării sub dominaţia împăratului. Tratativele s-au concretizat în Declaraţia din 9 mai 1688, prin care Transilvania renunţa „de bunăvoie” la suzeranitatea turcească şi intra „sincer şi cu bună-credinţă” sub protecţia împăratului, ridicând, dacă va fi nevoie, armele împotriva turcilor. Primea garnizoane imperiale în încă patru din cetăţile sale: Chioar, Hust, Gurghiu şi Braşov. În schimb, stările s-au mulţumit doar „cu preaumilita cerere” ca împăratul să le confirme în libertăţile şi privilegiile şi, în special, în liberul exerciţiu al religiilor lor, preocupări nelipsite din toate tratativele cu imperialii

1735 – Bătălia de la Pădureni

Iobagii din zona Mureşului inferior, aproximativ din zona Arad, Bichiş (Ungaria) şi Bihor, nemulţumiţi de situaţia economică tot mai precară în care erau aduşi de nobilimea stăpână de pământ, pornesc o răscoală, cerând uşurarea situaţiei lor. Înainte de începerea răscoalei, iobagii au încercat să îşi asigure sprijinul grănicerilor mureşeni, nemulţumiţi şi ei de încercările statului de lichidare a sistemului grăniceresc şi de pierderea pământurilor în favoarea nobilimii. Căpitanul de grăniceri Petru Seghedinaţ a fost cel ales să îi conducă pe răsculaţi. Răscoala a început prematur, la 27 aprilie 1735, fără ca Petru Seghedinaţ să fie informat de către conducătorii iobagilor, acesta fiind arestat în cetatea Arad de forţele loiale împăratului Austriei. Răsculaţii au abandonat planul iniţial de cucerire a cetăţii Arad şi au încercat fără succes să cucerească în schimb cetatea Gyula; după asaltul nereuşit al cetăţii Gyula, răsculaţii s-au retras la Pădureni, sat înglobat azi în localitatea Chişineu-Criş. Tabăra era mărginită de păduri, mlaştini şi râul Crişul Alb, fiind la adăpost de atacuri inamice prin surprindere. Ea a fost înconjurată cu căruţe, pe post de zid de apărare. Santinele erau postate permanent, iar patrule cercetau zona înconjurătoare pentru a nu fi surprinşi de inamic. Răsculaţii din tabăra de la Pădureni erau atât români, cât şi maghiari, iar ca statut social cei mai mulţi erau iobagi. Grănicerii care au fost trimişi de autorităţi să înăbuşe răscoala erau tot ţărani, dar care aveau un statut mai bun decât iobagii, nefiind soldaţi profesionişti. Apropierea trupelor de grăniceri de tabără nu i-a îngrijorat pe răsculaţi, deoarece credeau că le vin aliaţii. Mai mult, răsculaţii i-au primit bine pe primii grăniceri cu care s-au întâlnit. Abia când au avut loc primele mici ciocniri cu grănicerii, pe 8 mai, răsculaţii şi-au dat seama că de fapt aceştia nu sunt de partea lor. Bătălia de la Pădureni a început în zorii zilei de 9 mai, la ora 4 dimineaţa și s-a încheiat cu retragerea răsculaților

1877 – Mihail Kogălniceanu a citit în Adunarea Deputaților Declarația de Independență a României

La 9/21 mai 1877 a avut loc Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților care proclamă independența de stat a României. Ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu a declarat în fața Adunării că „suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare […] suntem o națiune liberă și independentă”, iar guvernul „va face tot ce va fi cu putinţă ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa”. La închiderea şedinţei solemne, Adunarea a votat moţiunea prin care „ia act că resbelul între România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Tot în aceeaşi zi, Senatul a votat, tot în unanimitate, o moţiune asemănătoare. După amiază, un mare număr de bucureşteni, care se strânsese în jurul clădirii Adunării, primind cu entuziasm vestea proclamării independenţei, au manifestat pe străzi până seara târziu – scrie N. Iorga – împreună cu „vreo mie de studenţi”, cu drapele şi torţe, cântând Deşteaptă-te române. În seara acelei zile au avut loc manifestaţii de bucurie şi la Craiova şi Iaşi

1877 – A încetat din viaţă Elena Asachi (Eleonore Teyber; n. 30 octombrie 1789, Viena – d. 9 mai 1877, Iași) Compozitoare, pianistă şi cântăreaţă de origine austriacă, fiica compozitorului austriac Anton Teyber și soția scriitorului Gheorghe Asachi

1883 – A încetat din viaţă Gavriil Pop (n. 4 noiembrie 1818, Sălicea, Cluj – d. 9 mai 1883, Lugoj)

Preot şi istoric, membru corespondent al Academiei Române

1895 – S-a născut Lucian Blaga

(n. 9 mai 1895, Lancrăm–Sebeș, Alba – d. 6 mai 1961, Cluj)

Filozof, poet, dramaturg, eseist, traducător, jurnalist, profesor universitar şi diplomat, membru titular (din 1936) al Academiei Române. A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în Românul, cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea (1914–1916), finalizate cu licență în 1917. A studiat apoi filosofia și biologia la Universitatea din Viena (1916–1920), obținând titlul de doctor în filozofie și luând contact cu expresionismul. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, care i-a devenit soție. A publicat la Sibiu, în 1919, placheta de versuri Poemele luminii, precum și culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima sa dramă, Zamolxe, a apărut în ziarul Voința (1920) și în volum în 1921. Academia Română i-a decernat Premiul „Adamachi” pentru debut în 1921, iar Universitatea din Cluj a premiat piesa Zamolxe (1922). A publicat primele traduceri de poezie în limba germană în revista cernauțeană Die Brucke (Podul) în 1922. În 1924–1925, a locuit în Lugoj, a fost redactor la ziarele Voința și Patria, membru in comitetul de direcție al revistei Cultura, colaborator permanent la publicațiile Gândirea, Adevărul literar și artistic, Cuvântul. În 1926 a intrat în diplomație, ocupând succesiv posturi de atașat cultural la legațiile României din Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena. A fost atașat și consilier de presă la Varșovia, Praga, Berna și Viena, subsecretar de stat la Ministerul de Externe și ministru plenipotențiar al României în Portugalia. În 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutată temporar la Sibiu după Dictatul de la Viena. În refugiu la Sibiu (1940–1946), a redactat, începând cu 1943, revista Saeculum, care va apărea un an. A conferențiat la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj, având un rol major în formarea tinerilor care fac parte din Cercul literar de la Sibiu. Revenit în România reîntregită, s-a dăruit cauzei presei românești din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj și Banatul din Lugoj. A funcționat ca profesor universitar până în 1948, când a fost îndepărtat cu brutalitate de la catedră pentru motive de natură politică: se pare că Blaga a refuzat invitația de a conduce Partidul Național Popular, un satelit al Partidului Comunist. Din operele sale: Poemele luminii, Meşterul Manole, Cruciada copiilor, Avram Iancu, Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor

Lucian Blaga recitând poezia Trezire

 

1904 – Legea asupra burselor de comerț

A adus o nouă organizare a burselor de comerț. La baza acestei reforme, a fost pus principiul libertății tranzacțiilor în materie de bursă. Pentru aplicarea lui a fost creat în cadrul bursei un organ nou, corporațiunea bursei. Prin legea din 1904 se acorda dreptul de a efectua operații direct între membrii corporațiunii bursei, însă doar operații pe cont propriu, nu și cele de intermediere

1905 – Aromânii din Imperiul Otoman au fost recunoscuţi ca naţionalitate

Sultanul Abdul Hamid al II-lea, intrat în cel de-al 29-lea an de domnie, a semnat iradeaua imperială din 9/22 mai 1905, prin care recunoştea milletul vlah (un exonim pe care străinii, inclusiv turcii, l-au atribuit tuturor românilor). Aromânii din Imperiul otoman erau recunoscuţi ca naţionalitate, cu drepturi egale cu ceilalţi nemulsulmani, prin folosirea limbii materne în instituţiile educative şi bisericeşti, posibilitatea de a înfiinţa altele, cât şi accederea la conducerea administrativă a localităţilor în care se aflau şi chiar de a le conduce, prin muhtari (primari). A doua zi, ministrul otoman al justiţiei şi cultelor trimitea patriarhului ecumenic o scrisoare, prin care îl înştiinţa de acordarea, pentru aromânii din statul turc, a dreptului de a folosi, fără nici un impediment, limba maternă în bisericile în care slujesc preoţii lor, sub orânduirea canonică a Patriarhiei Ecumenice. Iradeaua avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni, dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci, organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de Patriarhia de la Constantinopol

1907 – Parlamentul Ungariei a adoptat Legile școlare Appónyi (1 aprilie, respectiv 9 mai)

Cele două legi școlare vizau șicanarea școlilor confesionale germane, române, slovace și sârbe, în vederea amplificării procesului de maghiarizare a Transleithaniei (Regatul Ungariei în cadrul Imperiului Austro-Ungar). Legile Apponyi au lovit și în legea liberală a naționalităților (legea XLIV din 7 decembrie 1868), fapt care a acutizat nemulțumirea minorităților din Transleithania. Prin cele două legi şcolare Appónyi, şcolile germane, române, slovace și sârbe puteau fi desfiinţate oricând, „din raţiuni superioare de stat” (fără să se explice care sunt raţiunile), putând fi înlocuite cu şcoli de stat cu limba de predare maghiară, urmărindu-se întărirea procesului de maghiarizare forţată a naţionalităţilor din Ungaria. Ca urmare, în 3 ani de zile de la aplicarea legii, şcolile româneşti s-au redus cu 600

1911 – S-au stabilit relaţii diplomatice între România şi Confederaţia Elveţiană, la nivel de legaţie

S-a creat prima misiune diplomatică a României în Elveţia, cu gradul de Legaţie. Nicolae Cantacuzino, ministru plenipotenţiar, a prezentat scrisorile de acreditare la 16 iunie 1911. La 12 septembrie 1916 a fost deschisă prima misiune diplomatică elveţiană în România. Legațiile vor fi ridicate la rang de ambasadă abia în 1962

1918 – A încetat din viaţă George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, azi, Coșbuc, Bistrița-Năsăud – d. 9 mai 1918, București)

Poet, critic literar, traducător din Transilvania, membru titular al Academiei Române

1923 – A încetat din viaţă Constantin Christescu (n. 2 decembrie 1866, Pădureți – d. 9 mai 1923, București)

General al armatei române în timpul primului război mondial, Șef de Stat Major al Armatei a 2-a române, Comandant al Armatei de Nord române, șef al Marelui Cartier General

1928 – A încetat din viaţă Constantin Dimitrescu (n. 6 martie 1847, Blejoi, Prahova – d. 9 mai 1928, București)

Compozitor și violoncelist, unul dintre principalii promotori ai muzicii de cameră în România

1930 – S-a născut Andrei Avram

(n. 9 mai 1930, Turda, Cluj – d. 10 februarie 2018, București)

Lingvist, membru corespondent (din 2010) al Academiei Române. A absolvit Universitatea din Cluj, Facultatea de Filologie, specialitatea Limba și literatura română (1953). Și-a susținut doctoratul în filologie la Institutul de Lingvistică al Academiei Române (1959), iar în 1970 a obținut titlul de doctor docent la Universitatea din București. A fost cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan–Alexandru Rosetti” din București. Este autorul unei descrieri originale a sistemului fonologic al limbii române și al unor studii fundamentale de fonetică și fonologie istorică. Din scrierile sale: Cercetări asupra sonorității în limba română, Nazalitatea și rotacismul în limba română, Probleme de etimologie, Metafonia și fenomenele conexe în limba română

1931 – S-a născut Victor Vântu

(n. 9 mai 1931, Chişinău – d. 2006)

Prozator şi gazetar. A debutat cu epigrame în 1948 la Revista elevilor, iar editorial în 1951 cu nuvela Rotiţa lui Costan. A lucrat ca reporter, redactor şi publicist-comentator la Revista elevilor, Scînteia tineretului, Contemporanul, Scînteia şi ca redactor-coordonator la Almanahul Scînteia (zece ediţii). Din 1990 a fost redactor la Adevărul literar şi artistic, de unde s-a pensionat. A mai fost prezent cu reportaje, schiţe, însemnări, articole, recenzii, comentarii sportive etc. în Tânărul scriitor, Veac nou, Gazeta literară, Luceafărul, Steaua, Teatrul, Viaţa românească. S-a distins, între altele, în abordarea tematicii turismului, ocupând şi funcţii în cadrul unor asociaţii de profil: preşedinte al Asociaţiei Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism din România, vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism. Alte scrieri: Bătând drumurile ţării, Ce lăsăm în urma noastră, Scapă cine poate, Şpriţul minim garantat

1935 – Prima ediţie a Festivalului Luna Bucureştilor

Festivalul Luna Bucureștilor (9 mai–9 iunie) a debutat în 1935, sub indrumarea primarului Capitalei, Alexandru Donescu. Scopul organizarii unei asemenea serbari era acela de a desfasura diferite expoziții care puteau atrage atentia vizitatorilor către Capitală; acest fapt genera dezvoltarea comerțului, industriei, culturii și turismului. Festivalul s-a desfășurat cu regularitate până în 1940, când, din motive politice, a fost întrerupt și apoi dat uitării. Punctul de atracţie a fost expoziţia urbanistică din Parcul Carol, apreciată de contemporani ca o adevărată istorie vie a oraşului. Cu ajutorul a numeroase machete, expoziția prezenta trecutul, prezentul și viitorul orasului. Macheta orașului București pentru anul 2000 a fost punctul de atracție al acestei expoziții. Pentru amenajarea zonei din Parcul Carol, arhitectul Octav Doicescu a proiectat o fântână arteziană în faţa intrării principale, numită Fântâna Zodiacului. In cadrul acestei prime ediții s-a inagurat și Grădina Botanică, urmând să funcționeze ca parc public. Evenimentul a dus la dezvoltarea zonei peisagistice din Parcul Herăstrău și la construirea de bulevarde noi, precum Cotroceni sau Moşilor

Mai mult: http://ouatib.blogspot.ro/2016/06/luna-bucurestilor-1935-1940.html

1936 – A doua ediție a Festivalului Luna Bucureştilor

Din 1936, festivalul Luna Bucurestiului (9 mai–9 iunie) a devenit o manifestare cu caracter internațional, prin participarea țărilor din Mica Înțelegere (Cehoslovacia și Iugoslavia). Festivalul s-a mutat de această dată în Parcul Herăstrău. În cadrul acestei ediții a fost inaugurat Muzeul Satului, precum și Fântâna Miorița din zona de nord a Capitalei. Luna Cărții, parte a festivalului Luna Bucureștiului a reprezentat de asemenea, un punct central al ediției din acest an. Festivalul s-a bucurat de sprijinul unor sponsori precum: Casa Capșa, Cofetăria Nestor, Hotel Athenee Palace, Bazinul de valuri Lido (Hotel Lido), Galeriile Lafayette, Banca Comercială Română, Banca Românescă

1939 – A intrat în vigoare Legea electorală din 1939

Act legislativ adoptat pentru a detalia prevederile Constituţiei din 27 februarie 1938 cu privire la reforma electorală, urmând a se aplica în alegerile parlamentare din 1/2 iunie 1939. Decretul-lege asupra reformei electorale a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 106 bis din 9 mai 1939. Legea a diminuat substanţial rolul Parlamentului, sporind totodată influenţa şi puterile regelui în actul legislativ. Aveau drept de vot numai ştiutorii de carte, iar femeile primeau drept de vot pentru prima dată în istoria României

1939 – S-a născut Ion Țiriac

(n. 9 mai 1939, Brașov)

Fost jucător profesionist de tenis și de hochei, actualmente om de afaceri în Germania și România. Între 1958–1964 a fost membru al echipei de hochei pe gheață a României, cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă din Innsbruck și la Campionatele Mondiale. Talentul său pe terenul de tenis s-a materializat mai ales la dublu, câștigând alături de Ilie Nastase, numeroase turnee precum Roland Garros (1970), Foro Italico, Open Philadelphia Indoor, Monte Carlo Open, Open Suedia, Italian Open și Canadian Open, Arymehr Cup, alături de Guillermo Villas la Baltimore International și Nice International, Volvo International, și, alături de Adriano Panatta, Campionatului Mondial de tenis, Sao Paolo. A fost component al echipei României în Cupa Davis între 1959–1978, disputând trei finale, cu SUA, în 1969, 1970 și 1972, în toate trei avându-l ca partener pe Ilie Năstase. A fost managerul lui Boris Becker, este deținătorul licenței turneului de tenis BCR Open Romania (din 1996), iar între 1998–2004, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român

1942 – S-a nascut Cornel Chiriac

(n. Ionel Corneliu Chiriac, 9 mai 1942, Uspenca, Cetatea-Albă, Basarabia/Ucraina) – d. 4 spre 5 martie 1975, München, Germania)

Jurnalist, realizator de emisiuni radio, producător de formații muzicale, publicist și toboșar de jazz. A absolvit Institutul pedagogic, secția filologie din Pitești. Încă din adolescență a dovedit o pasiune pentru jazz, strângând toate informațiile posibile despre reprezentanții acestui gen și ascultând melodii pe unde putea. Copia pe caietele sale cărți, cronici, interviuri și știri din reviste de specialitate, apoi le traducea în limba română. A scris articole de presă precum și texte pentru coperțile discurilor de vinil din colecția Jazz – Electrecord (volumele 4, 5, 6 și 7). În 1965 a publicat în revista Secolul XX un articol despre jazz, iar un an mai târziu a scris prefața cărții Viața mea la New Orleans a lui Louis Armstrong. Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al Federației europene de jazz, a copiat discuri întregi pe benzi și le va aranja în arhiva Radiodifuziunii. Din 1967, a realizat la Radio România cea mai populară emisiune de muzică de atunci, Metronom. Ca producător, a sprijinit în special formațiile Phoenix (Timișoara) și Sideral (București). În 1969 a fugit din România, s-a stabilit, după multe peripeții, în Germania și a continuat activitatea la München, lasecția în limba română a postului Radio Europa Liberă. A reluat emisiunile Metronom, Jazz magazin și a inaugurat o a treia emisiune, Jazz à la quarte

1943 – S-a născut Sterian Vicol

(n. 9 mai 1943, Ţuţcani, Vaslui)

Scriitor, publicist, profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1983. A absolvit Facultatea de filologie de la Universitatea Bucuresti. A fost referent cultural, a colaborat la: Convorbiri literare, Luceafărul, Contemporanul, România literară, Ateneu, Cronica, Dacia literară, Poesis, Viața românească, Bucovina literară. Debutul literar i l-a găzduit revista Amfiteatru, iar cel editorial, cu volumul Harfele grîului a avut loc în 1976. Dintre volumele publicate: Corabia seminţei, Edena, Vînătoarea nocturnă, Sigiliul grădinii, Lacrima învingătorului, Repaosul focului, Vindecarea în păcat, Daimonia, Corabia – labirintul Celălalt (volum bilingv român-francez), Sînt putred de tine, Domnişoara Cucută, Clipa tăind subţire hohotul zăpezii, Norul şi inima, Memoria lui Femios

1945 – S-a născut Marius Țeicu

(n. 9 mai 1945, Reșița, Caraș/Caraș-Severin)

Compozitor, solist vocal, instrumentist (pian, instrumente cu clape, oboi) orchestrator, dirijor și profesor de muzică ușoară, musical, film, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1974. A absolvit Liceul de muzică din Timișoara, la secția oboi-pian și Academia de muzică din București, la secția dirijat. A fost profesor (1991–2002) al Facultății de Teatru din cadrul Universității Ecologice, iar din 2002 al Facultății de Teatru din cadrul Universității Spiru Haret din București. Creația sa muzicală cuprinde un număr de peste cinci sute de melodii de muzică ușoară, majoritatea făcând parte din programele de Radio și Televiziune, fiind editate pe CD-uri, casete sau discuri vinyl. A semnat partituri muzicale pentru filme artistice de lung metraj, filme muzicale, muzicaluri pentru copii și tineret, show-uri de televiziune, muzică pentru copii, spectacole de revistă, operetă, etc.

Marius Țeicu – Plouă cu soare

1946 – A încetat din viaţă Pompiliu Constantinescu (n. 17 mai 1901, București – d. 9 mai 1946, București)

Critic literar, a publicat în Revista Fundațiilor Regale, Kalende, Mișcarea literară, Sburătorul, Viața literară, Vremea

1953 – A încetat din viaţă Theodor Fuchs (n. 4 februarie 1873 Sassin, Cehia – d. 9 mai 1953 Bucureşti)

Pianist, compozitor, critic muzical și pedagog, a scris opere, balete, simfonii, concerte, coruri, piese instrumentale și vocale

1963 – A încetat din viaţă Alexandru Rusu (n. 22 noiembrie 1884, Șăulia, Mureș – d. 9 mai 1963, închisoarea Gherla)

Primul episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului (din 1930), mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (din 1946), unul din liderii rezistenței greco-catolice din Transilvania în timpul prigoanei comuniste

1966 – A încetat din viaţă Alfred Mendelsohn (n. 17 februarie 1910, București – d. 9 mai 1966, București)

Compozitor și pedagog, om politic de stânga, autor prolific de compoziții omagiale la adresa liderilor, partidului comunist și ideologiei comuniste

1972 – S-a născut Daniela Silivaș

(n. 9 mai 1972, Deva, Hunedoara)

Fostă gimnastă de valoare mondială, celebră pentru cucerirea a șase medalii (trei de aur, două de argint și una de bronz) la Jocurile Olimpice de vară din 1988 (Seul, Coreea de Sud). A început gimnastica la vârsta de 6 ani și a fost antrenată de antrenorul Béla Károlyi, timp de șase luni, înainte ca acesta să părăsească România în 1981. În 1981 a devenit Campioană Națională de Junioare. În 1985, Federația Română de Gimnastică i-a schimbat anul nașterii din 1972 în 1970 pentru a-i permite participarea la Campionatele Mondiale de la Montreal. Deși avea doar 13 ani la Campionatele Mondiale din 1985, Silivaș a obținut nota 10 în drumul spre cucerirea titlului mondial la bârnă, învingând-o pe deținătoarea titlului Olimpic la acest aparat, Ecaterina Szabo, colega sa de echipă. Cel mai mare triumf a fost la Campionatele Europene de Gimnastică de la Moscova din 1987, unde a câștigat concursul de individual compus precum și finalale pe aparate la paralele inegale, bârnă și sol și argintul la sărituri. În 2002, Daniela Silivaș a devenit cea mai tânără gimnastă inclusă în International Gymnastics Hall of Fame

Olimpiada 1988 – Exercițiu la sol

1974 – Relaţiile diplomatice dintre România și Brazilia au fost ridicate la rang de ambasadă

România a stabilit relaţii diplomatice cu Brazilia, la nivel de legaţie, la 7 ianuarie 1928, fiind prima reprezentare diplomatică română în America Latină

1980 – S-a născut Nicolae Dică

(n. 9 mai 1980, Pitești)

Fotbalist, mijlocaș ofensiv, în prezent antrenor. Și-a pus amprenta asupra evoluțiilor Stelei, mai ales între 2006–2007, echipă cu care a obținut titluri de campion, o Cupă a României, o supercupă, o calificare în semifinalele Cupei UEFA și trei calificări consecutive în Liga Campionilor, fiind desemnat cel mai bun fotbalist român al anului 2006. A fost component al echipei naționale, pentru care a marcat nouă goluri în 32 de meciuri, jucând și în toate cele trei meciuri din Grupa D a Euro 2008, în care a intrat din postura de rezervă. A ocupat funcția de antrenor secund al echipei _Steaua București, antrenor al echipei SCM Pitești, în prezent antrenor la FCSB

1994 – România a obținut statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale

Uniunea Europei Occidentale a fost o organizație internațională și o alianța militară, însărcinată cu punerea în aplicare a Tratatului modificat de la Bruxelles din 1954. Statutul de partener asociat a fost introdus în 1994 pentru cele 10 state din Europa Centrală şi de Est care au încheiat Acorduri europene cu Uniunea Europeană. Acest statut le-a permis să participe la reuniunile Consiliului Uniunii Europei Occidentale (UEO), unde au fost informate în mod regulat asupra activităţilor desfăşurate de grupurile de lucru ale Consiliului, potând fi invitate să facă parte din aceste grupuri. De asemenea, a existat o legătură permanentă cu Celula de Planificare. În sfârşit, ele puteau fi implicate în deciziile adoptate de statele membre privind acţiunile definite în Declaraţia de la Petersburg: acţiuni umanitare şi de salvare, acţiuni de menţinere a păcii, acţiuni ale forţelor militare active în managementul crizelor, inclusiv acţiunile de restabilire a păcii

2007 – A încetat din viaţă Marcel Marcian (Moritz Marcus, n. 25 septembrie 1914, Bacău – d. 9 mai 2007)

Prozator și eseist, membru și secretar al Asociației Scriitorilor din București

2011 – A încetat din viaţă Gheorghe Ene (n. 16 octombrie 1950, Căldărăști, Buzău – d. 9 mai 2011)

Poet, prozator, traducător şi publicist

2013 – A încetat din viaţă Cătălin Naum (n. 1 aprilie 1939, București – d. 9 mai 2013)

Regizor de teatru și unul dintre cei mai cunoscuți pedagogi de teatru

2017 – A încetat din viaţă Florica Duma (n. 9 decembrie 1946, Cărănzel, Bihor – d. 9 mai 2017, Oradea)

Cântăreață de muzică populară din zona Bihorului, culegătoare de folclor

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „9 Mai în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: