Istoria României România frumoasă

11 Mai în istoria României

Foto: Prima participare internațională a unei echipe românești de gimnastică la un Campionat Mondial


1529 – Acordul între Ioan I Zapolya și domnul Moldovei, Petru Rareș

Încheiat înainte de această dată; Petru Rareș a primit domeniile și cetățile Ciceu, Bistrița, Cetatea de Baltă, Ungurașul și Rodna în schimbul ajutorului acordat lui Ioan I Zapolya împotriva lui Ferdinand de Habsburg, pentru cucerirea tronului Poloniei

1643 – Sinodul de la Iaşi adoptă Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru Movilă, mitropolit al Kievului

Lucrare argumentată cu Sfânta Scriptură, canoanele Bisericii şi scrierile Sfinţilor Părinţi. Scopul ei a fost să expună învăţătura ortodoxă de credinţă şi, în acelaşi timp, morala creştină. „Mărturisirea a fost scrisă în limba latină şi se numea Expunerea credinţei ortodoxe pentru Rusia Mică, cum i se spunea atunci Ucrainei. Mitropolitul Movilă nu gândea nicicum că aceasta va fi generalizată în tot spaţiul ortodox. El o concepuse pentru Biserica Ucraineană“ (pr. prof. Ion Vicovan). Prima ei redactare, în limba latină, a fost formulată sub formă de întrebări şi răspunsuri, structurată în trei părţi: Despre credinţă – parte care explică Crezul; Despre nădejde – în care este explicată rugăciunea Tatăl nostru; şi Despre iubire – parte care explică Decalogul. Pentru recunoaşterea acestei scrieri s-a întrunitt Sinodul de la Kiev din anul 1640. Sinodul a cercetat lucrarea, dar nu s-a pronunţat în totalitate asupra ei. Din această cauză a fost convocat un Sinod panortodox la Iaşi, care a aprobat Mărturisirea lui Petru Movilă la data de 11 mai 1643, ea devenind în mod oficial Mărturisirea de credinţă a Bisericii de Răsărit. Hotărîrea sinodului, publicată la Iaşi, este cea dintîi tiparitură din Moldova

1713 – A încetat din viaţă Casandra Cantacuzino (n. 1683 – d. 11 mai 1713, Rusia)

Prima soţie a domnitorului Moldovei, Dimitrie Cantemir, fiica lui Șerban Cantacuzino

1830 – S-a născut Emanoil Bacaloglu

(n. 11 mai 1830, București – d. 30 august 1891, București)

Fizician, matematician și chimist, profesor universitar, membru titular (din 1879) al Academiei Române. A studiat la Leipzig (cursuri de filozofie, geometrie analitică, analiză matematică ale profesorilor Moritz Wilhelm Drobisch și August Ferdinand Möbius, de geografie și mineralogie ale profesorului Karl Friedrich Naumann) și la Paris (cursurile profesorilor Michel Chasles, Augustin Louis Cauchy, Jean-Baptiste Biot, Joseph Bertrand, Charles Hermite, Jean-Victor Poncelet, Charles Dupin, ș.a.). După studii a fost profesor de chimie la Școala Națională de Medicină și Farmacie din București și de algebră și trigonometrie la Colegiul Sfântul Sava, profesor de fizică la Școala Superioară de Științe, profesor de fizică la Universitatea București. Este creditat cu primele lucrări științifice românești de matematică, fizică și chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei în limba română pentru aceste domenii. Este unul dintre principalii inițiatori ai Societății de științe fizice, înființată în 1890. Opere: Curbura suprafețelor, Linii și suprafețe reciproce, Trisecțiunea unghiului, Apărătorul de trăsnet

1845 – A încetat din viaţă Carl Filtsch (n. 28 mai 1830, Sebeșul Săsesc – d. 11 mai 1845, Veneția)

Pianist și compozitor sas, una din cele mai importante personalități muzicale ale secolului al XIX-lea

1849 – A încetat din viaţă Stephan Ludwig Roth (n. 24 noiembrie 1796, Mediaș – d. 11 mai 1849, Cluj)

Gânditor umanist, istoric, profesor și pastor luteran sas din Transilvania, participant la Revoluția de la 1848

1866 – Prima zi ca domnitor a lui Carol I

Încă de la instalarea sa pe tron, Carol a numit un nou Consiliu de miniştri condus de Lascăr Catargiu şi a convocat Adunarea Constituantă pentru a-i atribui misiunea redactării şi elaborării unei noi Constiuţii a României, care să facă din domnia sa un regim democratic şi constituţional

 

1884 – S-a născut Alma Gluck

(Reba Feinsohn, n. 1884 Iași – d. 27 octombrie 1938, New York)

Cântăreață de operă soprană, stabilită în SUA din 1910, una din cele mai faimoase cântărețe de operă ale lumii, din epocă. A emigrat în SUA la 16 ani (1910). A fost căsătorită cu Bernard Gluck și ulterior cu violonistul Efrem Zimbalist. A debutat la Metropolitan Opera din New York. Înregistrarea sa, Carry Me Back to Old Virginny la Victor Talking Machine Co. i-a adus celebritatea de muziciană clasică, vânzând un milion de exemplare, pentru care a primit un disc de aur, cel de-al șaptelea acordat până în acel moment. A fost fondatooare a Asociației Femeilor Americane

Nightingale Song

1885 – A încetat din viaţă Visarion Roman (n. 5 iulie 1833, Seuca, Gănești, jud. Mureș – d. 11 mai 1885, Sibiu)

Publicist, economist, om politic, fondatorul Băncii Albina din Sibiu, membru corespondent al Academiei Române

1886 – S-a dezvelit, în fața Universității București, statuia cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr

Operă a sculptorului Ion Georgescu, executată din marmură, este ridicată exact pe locul unde se afla anterior Școala superioară de la mănăstirea Sfântul Sava, înființată de Gheorghe Lazăr. Mănăstirea a fost dărâmată de edilii capitalei din dorința de moderniza orașul, prin străzi largi și drepte

1905 – S-a născut Vasile Petre Jitariu

(n. 11 mai 1905, Giulești, Neamț – d. 30 iunie 1989, Iași)

Biolog și fiziolog, profesor universitar, membru titular (din 1974) al Academiei Române. A urmat studiile superioare la Facultatea de Științe Naturale din Iași și o specializare la Göttingen (1938–1939). Cariera didactică a început-o în 1930, ca asistent universitar la Laboratorul de fiziologie generală și comparată al Universității „Al.I. Cuza” din Iași, fiind apoi numit profesor titular, profesor universitar emerit (1969) și ocupând postul de Decan al Facultății de Științe naturale–Geografie timp de 13 ani. A înființat și organizat Centrul de cercetare și de practică a studenților la Stațiunea Stejarul de la Pângărați, Neamț, activitatea științifică fiind axată pe studii de fiziologie. Rezultatele cercetărilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrări și studii. De numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de biocuantă. A fost membru al Asociației oamenilor de știință din România, membru fondator al Comitetului Național Român de Științe Biologice, președintele Societății de Biologie-Geografie, Filiala Iași, membru în comitetul de redacție al revistelor Fiziologia normală și patologică din București și Analele Universității „Al.I. Cuza” din Iași

1911 – Prima participare internațională a unei echipe românești de gimnastică la un Campionat Mondial

Torino a fost gazda unui Turneu Internațional între 11–14 mai (viitorul al 5-lea Campionat Mondial), desfășurat pe fondul celei de a 8‑a ediții a Serbărilor Federației Italiene de Gimnastică, la care participă și o echipă de „gimnastici”, formată din şapte concurenţi și condusă de prof. D. Ionescu. Au concurat la exercițiile libere, săritura cu prăjina, aruncarea greutății, alergare şi urcare pe frânghie, cucerind cupa de argint. Au primit Cupa Orașului Sestri Ponente (acum unul dintre cartierele Genovei), consemnându-se, astfel, cea de a doua prezență internațională a gimnaștilor noștri și prima la Campionatele Mondiale

1913 – S-a născut Beate Fredanov

(n. 11 mai 1913, Cernăuți – d. 13 martie 1997, Düsseldorf)

Actriță de teatru și film, profesoară de actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. A absolvit Academia de Muzică și Artă Dramatică din Viena; după terminarea cursurilor universitare, s-a întors în ţară şi a fost angajată la Compania Bulandra–Maximilian–Storin, debutând, în 1934, în spectacolul Lume de hotel, de Vicky Baum. În 1947 a devenit actriță și co-directoare la Teatrul Municipal. În 1940, fiind evreică, a fost dată afară din teatrele românești. Împreună cu Alexandru Finţi şi Maria Sandu a înfiinţat, la Teatrul Baraşeum, trupa de limbă română, iar din 1945 a revenit la Teatrul Comedia, apoi la Teatrul Maria Filloti. Din 1948, a fost profesoară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967). În anii ’80 s-a pensionat și s-a stabilit în Germania, unde a continuat activitatea didactică. A avut puţine apariţii în film: Trecătoarele iubiri, Bietul Ioanide

Fii cuminte, Cristofor!

1921 – S-a născut Elise Popovici

(n, 11 mai 1921, Suceava – d. 25 iulie 2011)

Compozitoare, pianistă și profesoară universitară. A studiat la Conservatorul de Muzică din Iaşi. A fost pianistă-corepetitoare la Conservatorul de Muzică din Iaşi, la Şcoala de Coregrafie din Bucureşti, şi la Opera de Stat din Iaşi, pianistă în Orchestra Filarmonicii din Iaşi, Controlor muzical la Societatea Română de Radiodifuziune, cercetător ştiinţific la Institutul de Folclor din Bucureşti și Conferenţiar la Conservatorul din Iaşi. Creaţia sa cuprinde lucrări în aproape toate genurile muzicale, cu precădere în cel cameral: Sonatina pentru pian nr. 1, Toccata pentru pian, Sonata pentru clarinet şi pian, Baladă pentru violoncel şi pian, Suită pentru cvartet de coarde, coral: Cântec de treieriş, Veselă-i inima mea, Fluieraşul, Suită de cântece de nuntă, Freamăt de codru, Leagă doru-n basma albă şi vocal-instrumental: Samănă, mândruţo, flori, Dorul, Cântecul călătorului în toamnă

1926 – S-a născut Horia Colan

(n. 11 mai 1926, Covasna – d . 24 iulie 2017, Cluj-Napoca)

Inginer, specialist în domeniul metalurgiei, membru titular (din 2010) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Electromecanică a Școlii Politehnice din Timișoara (1944–1949), admis cu cea mai mare medie. În 1949 a obținut diploma de inginer mecanic și electrotehnic. Are studii și în domeniul istoriei științei și tehnicii, cu preocupări de valorificare a unor tradiții și priorități românești. După terminarea facultății, a rămas cadru didactic la Institutul Politehnic din Cluj parcurgând treptele profesionale: asistent, șef de lucrări, conferențiar. În 1966 a ocupat postul de secretar științific al Facultății de Mecanică și membru în Consiliul Facultății de Mecanică. Între subiecte abordate se numără: difuzia intergranulară a cuprului în oțeluri (brevet); studiul microscopic la temperaturi înalte al sinterizării materialelor Fe-Cugrafit; pseudoaliaje W-Cu, W-Ag (brevet); silicierea molibdenului; aliaje Ni-Cr-Si-B și Co-Cr-W-C pentru metalizare prin proiectare de pulberi; composite cu matrice metalică WC-W-Ni-(Cu-Zn-Si)-diamant, etc.

1926 – S-a născut Valeriu D. Cotea

(n. 11 mai 1926, Vidra, Vrancea – d. 21 aprilie 2016, Iași)

Oenolog, membru titular (din 1993) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Agronomie din Iași; a trăit și și-a desfășurat activitatea la Iași. Timp de peste 20 de ani (1976–2000) a reprezentat România la Oficiul Internațional al Viei și Vinului (OIV) cu sediul la Paris. A fost membru corespondent al Academiei Internaționale a Vinului, din 1998, al Academia Italiana della Vite et del Vino, din 1986, și al Academie Suisse du Vin din 1987. În calitate de cercetător, a colaborat cu școli cu profil oenologic din multe țări, între care cele din Narbonne, Bordeaux, Montpellier, Dijon, Berlin, Geissenheim, Neustadt, Piacenza, Asti, Porto, Lisabona

1927 – S-a născut Constantin Dinischiotu

(n. 11 mai 1927, București – d. 19 iunie 2008)

Regizor. A urmat, în perioada 1945–1949 cursurile Facultății de Litere și ale Facultății de Drept din București. A fost regizor tehnic la Teatrul Sărindar al Mariei Filotti, apoi asistent de regie la Formațiile artistice ale Armatei. A urmat cursuri de perfecționare la Academia de Film din București (1950–1951). Asistent de regie, la începutul carierei, la Teatrul Național din Iași, a activat ca regizor și director la mai multe teatre din țară: Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, Teatrul din Valea Jiului, Petroșani, Teatrul din Constanța, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, Teatrul Fantasio din Constanța, Teatrul din Galați, Teatrul din Reșița, Teatrul „Bacovia” din Bacău, apoi regizor artistic la Radioteleviziunea Română

Robert Thomas – Dublu joc (1980) Teatru radiofonic

1931 – S-a născut Laurențiu Cerneț

(Laurenţiu Bobleanţă, 11 mai 1931, Cerneţi, Mehedinţi)

Prozator, dramaturg. În ultima clasă de liceu a fost arestat, fiind deţinut în diverse lagăre şi închisori pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”. A practicat diverse meserii: bibliograf, lucrător ceferist, om de serviciu, contabil, profesor. Debutează în 1966, cu volumul de schiţe şi povestiri Omul de un milion. În 1978 a fost premiat de Asociaţia Scriitorilor din Timişoara pentru Amintiri inventate şi pentru Iubirea, Chiajna şi eu. Mărirea şi decăderea lui Alior Sfoiag. A colaborat la: Scrisul bănăţean, Orizont, Tribuna, Cronica, Ateneu, Urzica, Luceafărul, Literatorul, Banatul, Păcală. Volume publicate: Arşiţa, Amintirile unui mincinos, Mic dicţionar de subiecte comice, Moda jurnalelor, Privind peste umăr, Jocul de-a Robinson etc.

1933 – S-a născut Mihai Iacob

(n. 11 mai 1933, Orăștie, Hunedoara – d. 5 iulie 2009, Los Angeles, SUA)

Regizor de film. Absolvent al Institului de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1955, a realizat prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, filmul Blanca și primul film biografic, Darclée (1960), cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internațional de Film de la Cannes în anul 1961. A fost profesor de regie la IATC. În 1966 a fost numit secretar de partid pe Centrul de Producție Cinematografică Buftea. În timpul unei călătorii de documentare în Statele Unite ale Americii, a cerut azil politic în această țară în 1972. De atunci a fost, pe rând, muncitor într-o fabrică de împletituri, distribuitor de pizza, vânzător într-un magazin alimentar, chelner, agent de tranzacții imobiliare, tipograf, scenarist și producător asociat de film. Din filmele sale: Celebrul 702, Străinul, Aventurile lui Tom Sawyer, Moartea lui Joe Indianul, Castelul condamnaților

Castelul condamnaților (1969)

1939 – Încheierea Protocolului economic anglo-român

Semnat de Grigore Gafencu şi Ion Bujoiu din partea României şi, respectiv, de Sir Reginald Hoare şi Sir Frederick Leith-Ross, din partea Marii Britanii, protocolul prevedea sporirea comerţului bilateral, favorizând îndeosebi exporturile României pe piaţa britanică, crearea de organizații comerciale engleze în România, înființarea de zone libere în porturile românești, etc. A fost întărit de un acord la 12 iulie 1939

1940 – S-a născut Gheorghe Istrate

(n. 11 mai 1940, Limpeziș–Movila-Banului, Buzău – d. 2 septembrie 2017)

Poet și publicist. A debutat în Viața Buzăului (1956). A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1968. A fost redactor la ziarul Scînteia tineretului și la revista Tribuna României, a colaborat la Luceafărul, România literară, Ramuri, Convorbiri literare, Viața studențească. A debutat în volum cu Măștile somnului, (1968) urmat de: Poeme, Pseudopatriarhalia, Zodia Șarpelui, Sceptrul singurătății, Rune, Interiorul tacerii, Poezii în șoaptă, Despărțirea de cuvinte. A fost distins cu Premiul revistei Luceafarul (1966), Premiul revistei Amfiteatru (1968), Premiul revistei Breve (Italia, 1969)

1941 – S-a născut Crişu Dascălu

(11 mai 1941, Balinţ, Timiş)

Poet şi eseist. A urmat Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, secţia română-germană (1959–1964. Imediat după absolvire a devenit cercetător la Sectorul de lingvistică din cadrul Bazei de Cercetări Ştiinţifice Timişoara a Academiei Române. Este doctor în filologie cu teza Limbajul poetic românesc. O analiză din perspectiva textualizării (1979). A fost director al Centrului de Ştiinţe Sociale din Timişoara; în 1986 a demisionat din motive politice. Din 1995 a fost director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timişoara şi coordonator al departamentului de istorie literară. Concomitent, a lucrat ca profesor universitar asociat la Facultatea de Jurnalistică a Universităţii Tibiscus din acelaşi oraş. A debutat cu versuri în Scrisul bănăţean (1959) şi editorial, cu volumul Mânie şi marmură, apărut în 1968. Colaborează la România literară, Caiete critice, Contemporanul, Literatorul, Rostirea românească, Ramuri, Limbă şi literatură, etc. Dintre operele sale: Încercare asupra bucuriei, Dialectica limbajului poetic, Cicatricele bucuriei, Poezie şi limbaj, O călătorie spre centrul poeticului

1946 – S-a născut Flavius Domide

(n. 11 mai 1946, Arad)

Fost fotbalist, a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970, performanță pentru care în martie 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a. A jucat întreaga carieră la UTA Arad, la care a reușit să câștige două titluri de campioană. S-a impus ca vârf penetrant, cu un joc de cap redutabil. Cu capul a și marcat primul gol în meciul cu Elveția, gol care avea să fie primul pe drumul spre Mexic ’70. După retragerea din activitatea de jucător, în 1980, a antrenat diverse echipe de fotbal, precum Carpați Mârșa, UTA – echipa de tineret, Oțelul Ștei, Békéscsaba, Előre SE, UTA, Politehnica Timișoara.

1950 – Premiera absolută a piesei Cântăreaţa cheală de Eugene Ionesco

Are loc, la Théâtre des Noctambules din Paris, în regia lui Nicolas Bataille. Piesa a avut mare impact (mai mult sau mai puțin pozitiv) asupra societății de atunci.Eugen Ionescu a avut meritul de a crea adevărata configurație a vieții – cea absurdă. După un număr mare de interpretări a devenit una dintre cele mai jucate piese din Franța, primind premiul Molière d’honneur

Cântăreața cheală – Eugene Ionesco Teatru radiofonic

1955 – Au început lucrările Conferinţei de la Varşovia

Conferința, derulată între 11–14 mai a fost finalizată cu semnarea Tratatului de la Varşovia, numit Tratatul Est-European de Prietenie, Colaborare şi Asistenţă Mutuală. Începând cu 1955, România, alături de Republica Populară Albaneză, Republica Populară Bulgară, Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Polonă‚ Republica Populară Ungară, a fost integrată într-un sistem politico-militar dominat de Uniunea Sovietică, sistem care îngloba forţele militare ale statelor socialiste

1958 – A încetat din viaţă Ion Breazu (n. 4 aprilie 1901, Mihalț – d. 11 mai 1958, Cluj)

Istoric și critic literar, militant activ pe plan cultural al Astrei, a condus Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj

1978 – S-a născut Romeo Stancu

(n. 11 mai 1978, Slatina)

Fost fotbalist, a jucat pe postul de mijlocaș stânga; a fost component al echipei CS Gaz Metan Mediaș, a făcut parte din echipa Rapid București care a obținut calificarea în sferturile Cupei UEFA 2005–2006, pentru care a primit Medalia Meritul Sportiv clasa a II-a

1979 – S-a născut Sorin Ghionea

(n. 11 mai 1979, Galați)

Fotbalist care a jucat pe postul de fundaș central. Este cunoscut pentru activitatea sa ca fundaș central la echipa Steaua București. Cu Steaua a obținut două titluri de campion, o supercupă, o calificare în semifinalele Cupei UEFA și trei calificări consecutive în Liga Campionilor. A debutat în echipa națională a României pe 27 martie 2002, la amicalul România–Ucraina, scor 4-1

1980 – A încetat din viaţă Vida Géza (n. 28 februarie 1913, Baia Mare – d. 11 mai 1980, Baia Mare)

Sculptor modern din Maramureș, membru corespondent al Academiei Române

1987 – S-a născut Monica Roșu

(n. 11 mai 1987, Bacău)

Gimnastă. A început gimnastica la vârsta de patru ani și s-a antrenat în primii ani la CSS Bacău. Momentul de vârf al carierei sale l-au constituit Jocurile Olimpice de vară din 2004 (Atena). A făcut parte din echipa României care a reușit să își apere titlul olimpic, la o diferență de aproape un punct față de următoarea clasată. Monica a fost cea mai puternică concurentă la sărituri, reușind să câștige medalia de aur în finalele pe aparate, la o diferență de aproape două zecimi față de ocupanta locului doi, având cele mai dificile sărituri din competiție. A participat și la Campionatele Europene de Gimnastică din 2004 (Amsterdam) unde a câștigat medalia de aur la sărituri

1990 – A încetat din viaţă Theodor Mănescu (n. 16 octombrie 1930, Bucureşti – d. 11 mai 1990, Bucureşti)

Dramaturg, publicist, filosof

1991 – Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungaria privind stabilirea regimului de cer deschis

A fost semnat la Bucureşti, fiind primul tratat de acest gen din Europa

1995 – A încetat din viaţă George Uscătescu (n. 5 mai 1919, Crețești, Gorj – d. 11 mai 1995, Madrid)

Filosof, estetician, sociolog, profesor universitar stabilit în Spania, membru de onoare din străinătate al Academiei Române

2010 – A încetat din viaţă Imre Tóth (n. Imre Roth, 26 decembrie 1921, Satu Mare – d. 11 mai 2010, Paris)

Filosof, istoric al matematicii și filolog născut în România, considerat „unul dintre cei mai importanți istorici ai matematicii ai secolului al XX-lea

2010 – A încetat din viaţă Radu P. Voinea (n. 24 mai 1923, Craiova, Dolj – d. 11 mai 2010, București) Inginer, profesor universitar, rector al Institutului Politehnic București, membru și președinte al Academiei Române, membru al CC al PCR

2014 – A încetat din viaţă Margareta Pogonat (n. 6 martie 1933, Iași – d. 11 mai 2014, București)

Actriță cu o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara) și cinematografică

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „11 Mai în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: