Istoria României România frumoasă

14 Mai în istoria României

Foto: Primul zbor al unui român, Dumitru Prunariu, în spațiul cosmic


1536 – Umanistul român Nicolaus Olahus a publicat, la Bruxelles, lucrarea istorică Hungaria

Regent al Ungariei, primat al Bisericii Catolice din Ungaria, Nicolaus Olahus a fost unul dintre marii umaniști europeni. Hungaria este prima lucrare scrisă a unui român, care abordează tema latinității poporului român și a limbii române și a unității etnice a celor trei provincii românești, Moldova, Muntenia și Transilvania

Tipărituri românești:

https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2013/05/17/nicolaus-olahus-ungaria-1536-informatii-despre-romani/

1742 – A încetat din viaţă Radu II Tempea (n. c. 1691, Făgăraş sau Braşov – d. 14 Mai 1742, Braşov)

Protopop ortodox, cronicar

1812 – S-a născut Costache Negri

(n. 14 mai 1812, Iași – d. 28 septembrie 1876, Târgu Ocna)

Scriitor și om politic, fruntaş al mişcării unioniste din Moldova. Fiul unui boier înstărit, și-a făcut studiile la Chișinău și Odessa, în 1834 fiind trimis pentru studii superioare în Franța și Italia. S-a întors în Moldova la sfârșitul anului 1841. Izbucnirea revoluției de la 1848 l-a găsit la Paris, unde s-a înscris ca voluntar în gărzile revoluționare și a prezentat guvernului francez noul tricolor românesc. În martie 1848 i s-a interzis să se întoarcă în Moldova, dar împreună cu un grup de exilați moldoveni a reușit să ajungă la Brașov. A luat parte la întocmirea Declarației de principii și a proclamației de demitere a domnitorului Mihail Sturdza. Apoi a trecut în Bucovina, unde a coordonat munca și propaganda comitetului revoluționar din Moldova, aflat în exil, Alexandru Ioan Cuza sprijinindu-l în eforturile sale. Noul domnitor, Grigore Alexandru Ghica, l-a numit în diverse funcții judecătorești și administrative, cea mai importantă fiind cea de pârcălab de Covurlui. În 1855, a fost trimis ca delegat al domnitorului Grigore Alexandru Ghica la Constantinopol și Viena pentru a susține Unirea Principatelor Române. A făcut parte din Comitetul Unirii la Iași, a fost ales deputat și vicepreședinte al Adunării Ad-hoc. Prieten bun cu Alexandru Ioan Cuza, a sprijinit toate acțiunile și reformele domnitorului Unirii. Prin misiunile pe care le-a avut peste hotare, Costache Negri poate fi socotit primul diplomat al Principatelor Române. Complotul care a dus la detronarea lui Cuza l-a determinat, ca și pe Vasile Alecsandri, să renunțe la viața politică. S-a retras la Târgu Ocna și și-a dedicat ultimii ani ai vieții pasiunilor sale de-o viață: numismatica și colecționarea de tablouri

1868 – S-a născut Vladimir Hertza

(n. 14 mai 1868, Chișinău – d. 3 august 1924, Chișinău)

Jurist și om politic, precum și primul primar al orașului Chișinău după Marea Unire din 1918. Și-a făcut studiile la Gimnaziul Nr.1, cea mai prestigioasă instituție de învățămînt din Basarabia pe care a absolvit-o în 1866. Se zice că apoi a absolvit un liceu juridic din Iaroslav. După ce s-a căsătorit, fără învoirea tatălui său, tânărul a dus în Italia o viață de cântăreț ambulant. Apoi, risipind toată averea părintească s-a statornicit în România. În 1917 a fost instituit în funcția de vicepreședinte al Partidului Național Moldovenesc și al Societății Culturale Moldovenești, jucând un rol însemnat în actul Unirii. A fost președintele Zemstvei județului Orhei, primul președinte al Comisiei Școlare Moldovenești. Între anii 1918–1919 a fost primar al orașului Chișinău. A fost delegat și la conferințele de pace, tratând chestiunea Basarabiei

1881 – Constituirea noului Partid Naţional Român din Transilvania

Cercurile electorale ale românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, întrunite la Sibiu (30 aprilie/12 mai–2/14 mai), au hotărât unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional Român din Transilvania într-un singur partid, sub numele de Partidul Naţional Român din Transilvania, care a proclamat ca tactică de luptă politică „activismul

1881 – S-a născut Marius Bunescu

(n. 14 mai 1881, Caracal – d. 31 martie 1971, București)

Pictor. Și-a petrecut primii 20 de ani din viață fără a avea un contact efectiv cu pictura, fiind autodidact într-o perioadă în care a încercat mai multe meserii, de la contabil la desenator tehnic. În timpul studiilor la Academia Regală din München, a asimilat impresionismul în varianta sa germană și l-a practicat o perioadă, dar s-a eliberat curând de această influență, tematica de care s-a simțit cu predilecție atras, peisajul orașului și imaginea solidității acestuia, aflându-se în incompatibilitate cu modul în care atmosfera tratată impresionist se interpune clarității subiectului. A debutat în 1911, la Salonul Oficial din București, cu cinci lucrări pe care le-a și vândut, iar prima expoziție personală a deschis-o în 1919, la librăria Minerva. Un an mai târziu, a început lunga carieră administrativă, primind conducerea Muzeului „Anastase Simu”, și mai târziu, după moartea colecționarului, a Casei Memoriale „Anastase Simu”. Alături de pictură și administrare muzeală, s-a remarcat și în domeniul organizării unui cadru instituțional care să susțină viața artistică, fiind succesiv membru fondator, secretar și președinte al Sindicatului Artelor Frumoase. După 1949, a preluat conducerea Pinacotecii Naționale a Muzeului de Artă al R.P.R, iar un an mai târziu, se ocupa de amenajarea Galeriei Naționale. Personalitatea sa impresionează prin aportul pe care l-a adus vieții artistice românești, atât în planul creației, ca pictor și grafician, cât și în plan administrativ, ca fondator și director al unor muzee și galerii bucureștene

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/bunescu-marius/

1914 – S-a născut Ştefan Pascu

(n. 14 mai 1914, Apahida, Cluj – d. 2 noiembrie 1998, Cluj-Napoca)

Istoric, membru supleant al CC al PCR, membru titular (din 1974) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1938) cu mențiunea Magna Cum Laude, Accademia di Romania din Roma (1942), a fost laureat al Școlii de paleografie, diplomatică și arhivistică de la Vatican (1942). A luat doctoratul în istorie și filosofie în 1942. A fost profesor, decan și rector (1968–1976) al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, director al Bibliotecii Academiei din Cluj, Președinte al Comisiei internaționale de demografie istorică. Personalitate marcantă a culturii românești din a doua jumătate a secolului XX, a fost specialist în istoria evului mediu și modern, cu o activitate științifică bogată în variate domenii istoriografice, elaborând opere fundamentale cu privire la evul mediu românesc și la mișcarea pentru libertate și unitate națională. Din scrierile sale: Istoria Transilvaniei, Răscoale țărănești în Transilvania, Formarea Națiunii Române, Avram Iancu. Erou și martir, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Istoria României. Compendiu, Monumente istorice de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Istoria gândirii și creației științifice românești, etc.

1914 – S-a născut Tiberiu Alexandru

(n. 14 mai 1914, Ilimbav, Sibiu – d. 20 aprilie 1997, București)

Folclorist, etnomuzicolog, organolog. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din București, în perioada 1931–1936, cu Ioan D. Chirescu, Ion Nonna Otescu, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu, George Breazul și Ștefan Popescu. Începând din 1935 a devenit colaborator al lui Constantin Brăiloiu la Arhiva de Folklore a Societății Compozitorilor Români, devenită în 1949 Institutul de Folklor. A fost dirijor al Reuniunii române de cântări și muzică din Caransebeș, profesor suplinitor de muzică la Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara. În perioada 1943–1959 este, pe rând: profesor suplinitor, șef de lucrări, lector, șef de catedră, și profesor de folclor la Conservatorul din București. A fost membru la International Folk Music Council for Traditional Music, vicepreședinte și președinte al Consiliului național român al acestui for internațional. A întreprins numeroase culegeri de folclor în țară (notabile cele din Banat) și în Egipt, a susținut comunicări științifice la congrese internaționale, a publicat studii, articole, prezentări de discuri, note, cronici, recenzii în Muzica, Revista de folclor, Muzică și poezie, Contemporanul, Albina, Cântarea României, Tribuna României, etc. Din volumele sale: Muzica populară bănățeană. Notă monografică, Instrumente muzicale ale poporului român, Muzica populară românească, Folcloristică. Organologie. Muzicologie. Studii (2 vol.)

1915 – S-a născut Nicolae Corlăţeanu

(n. 14 mai 1915, raionul Hîncești, Moldova – d. 21 octombrie 2005, Chișinău)

Lingvist moldovean, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți (1939). A fost șef al Catedrei de limbă și literatură națională a Universității de Stat din Chișinău, șef de sector, director-adjunct și director al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, profesor la Universitatea de Stat din Chișinău. A fost doctor habilitat, profesor universitar, Om emerit în Știință, laureat al Premiului Național pentru Știință, Cavaler al Ordinului Republicii, susținător fervent al limbii române pentru limba vorbită și scrisă la est de Prut. Opere: Studiu asupra sistemei lexicale moldovenești din anii 1870-1970, Cuvântul în vâltoarea vieții, Scriitorul în fața limbii literare, Răspântii, Neologismul în opera eminesciană

1917 – A încetat din viaţă Emil Rebreanu (n. 17 decembrie 1891, Maieru, Bistrița-Năsăud – d. 14 mai 1917)

Ofițer român din Austro-Ungaria care a fost executat prin spânzurare pentru dezertare și spionaj în Primul Război Mondial, după ce fusese prins în timp ce încerca să treacă la conaționalii români, fratele lui Liviu Rebreanu

1920 – S-a născut Ursula Bedners

(n. 14 mai 1920, Sighișoara – d. 12 noiembrie 2005, Sighișoara)

Poetă, prozatoare şi traducătoare de limbă germană, membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1978. A publicat articole în revistele Kunst und Kultur, Neue Literatur. În 1985 a primit Premiul 2 al publicației Karpatenrundschau. Din scrierile sale: Im Netz des Windes (versuri), Poeme (traduse în limba română de Adrian Hamzea), Der Meisterdieb und andere Geschichten aus Siebenbürgen (povestiri)

1923 – A încetat din viaţă Jacques M. Elias (n. 1844, București – d. 14 mai 1923, București)

Industriaș, bancher, moșier și filantrop evreu, cetățean român, membru post-mortem al Academiei Române

1933 – S-a născut Florin Brătescu

(n. 14 mai 1933, București)

Jurnalist, crainic la Radiodifuziunea Română şi primul crainic-prezentator al televiziunii publice. Din 1948 a scris la revista Pionierul. Pentru că nu avea „origine sănătoasă”, a trebuit să lucreze în fabrică, pentru a-și însuși o „concepție muncitorească”, într-un colectiv de muncitori; a lucrat la Uzinele 23 August, strungar în fier, doi ani. A fost delegat la Congresul corespondenților muncitori și țărani (1951), a devenit reporter la Scînteia Tineretului. Din 1957 a devenit crainic în radio, fiind transferat la TVR în 1960 ca prezentator și realizator de jurnale. Ca prezentator, a fost primul idol al românilor, primea zeci de mii de scrisori de la admiratori. A realizat emisiunea Reflector, una dintre cele mai apreciate și longevive emisiuni de televiziune. A fost licențiat în literatură română și ziaristică (1977). La TVR, a fost crainic, redactor, prezentator, redactor principal și șef de rubrică, după 1989, redactor-șef și purtător de cuvânt, realizând emisiuni politice. A fost fondator al postului de televiziune Antena 1 (1993) și postului de radio Romantic

1945 – A încetat din viaţă Gheorghe Popa-Lisseanu (n. 2 octombrie 1866, Lisa, Brașov – d. 14 mai 1945, București)

Istoric, filolog, membru corespondent al Academiei Române.

 

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

Instituită prin Legea nr. 127/30 mai 2017

1948 – În noaptea de 14/15 mai a început o amplă operaţiune de arestare

Desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice. Arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori

 

1948 – S-a înființat clubul sportiv FC Dinamo București

S-a format prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor București, o echipă din prima divizie, preluată în luna ianuarie a aceluiași an de Ministerul Afacerilor Interne şi Ciocanul București, din Divizia A. Echipa proaspăt înființată a jucat sub denumirea Dinamo A. Numele echipei provine din vechiul cuvânt „dinamikos” (mişcare)

1951 – A încetat din viaţă Tancred Constantinescu (n. 18 mai 1878, Cahul – d. 14 mai 1951, închisoarea Sighet)

Om politic, matematician și inginer, ministru al Industriei şi Comerţului în Guvernul Ion I.C. Brătianu

 

Ziua dreptului internaţional umanitar

Marcată din anul 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar

1954 – România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949

Acestea reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile confirmă ataşamentul ţării noastre faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

 

1955 – A fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală (Tratatul de la Varșovia)

România, alături de Republica Populară Albaneză (retrasă în 1968), Republica Populară Bulgară, Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Polonă‚ Republica Populară Ungară, este integrată într-un sistem politico-militar dominat de Uniunea Sovietică, sistem care îngloba forţele militare ale statelor socialiste. Alianţa avea la nivel declarativ un triplu scop: apărarea comunismului, dezvoltarea şi întrajutorarea statelor socialiste şi susţinerea militară reciprocă în cazul unei agresiuni. Primul comandant al Forţelor Armate Unite ale Pactului de la Varşovia a fost numit mareşalul Uniunii Sovietice, Ivan Stepanovich Konev. Intrat în vigoare la 5 iunie 1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală și de Est din anii 1989 și 1990, Tratatul de la Varşovia și-a încetat valabilitatea la 1 iulie 1991

1957 – A încetat din viaţă Camil Petrescu (n. 22 aprilie 1894, București – d. 14 mai 1957, București)

Romancier, dramaturg, poet, doctor în filozofie, nuvelist și poet

1959 – S-a născut Marcel Coraș

(n. 14 mai 1959, Arad)

Fost fotbalist care a jucat la Echipa națională de fotbal a României. În sezonul 1988–1989, a marcat 36 de goluri în Campionatul României pentru echipa Victoria București și a câștigat trofeul Gheata de argint a Europei. În 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a

1968 – Vizita oficială în România a generalului Charles de Gaulle

Prima vizită după război a unui şef de stat vest-european în România (14–18 mai). Nicolae Ceauşescu a trăit primul mare triumf. Vizita generalului Charles de Gaulle însemna debutul întâlnirilor sale cu mari personalităţi. De Gaulle l-a decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie a statului francez. Pentru de Gaulle a fost ultima călătorie de purtător al simbolurilor Franţei. Studenţii baricadeseră Cartierul Latin iar contestaţiile tinerei generaţii răbufniseră în marile citadele universitare

1970 – S-a născut Tibor Selymes

(n. 14 mai 1970, Bălan, Harghita)

Fost fotbalist și actual antrenor, a jucat pentru Echipa națională de fotbal a României la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1994 și 1998. În 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a. A antrenat: Astra Ploiești, FCM Târgu Mureș, Petrolul Ploiești

1980 – A încetat din viaţă Hilda Jerea (n. 17 martie 1916, Iași – d. 14 mai 1980, București)

Pianistă și compozitoare

1981 – Primul zbor al unui român în spațiul cosmic, Dumitru Prunariu, cu nava Soiuz–40

Zborul a durat 7 zile, 20 de ore și 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri, activitatea spațială desfășurându–se la bordul stației orbitale Saliut 6 (14–22 mai). Dumitru Prunariu este primul şi singurul român care a ajuns în spaţiul cosmic

1988 – A încetat din viaţă Emil Alexandru Negruţiu (n. 14 august 1911, Petrisat, județul interbelic Alba – d. 14 mai 1988)

Inginer agronom, profesor universitar și rector la Universitatea de agronomie din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române

1992 – A încetat din viaţă Victoria Mierlescu (n. 18 septembrie 1905, Giurgiu – d. 14 mai 1992, București)

Actriță de teatru și film, a jucat la Teatrul Național „I.L. Caragiale” și la Teatrul de Comedie din București

1994 – A fost inaugurat Hotelul Sofitel din complexul World Trade Center din București

1998 – Hotelul Athénée Palace a fost inclus în reţeaua de hoteluri Hilton

Hotelul, construit între 1912–1914, după planurile arhitectului francez Theophile Bradeau, avea 149 de camere şi 10 apartamente decorate în stilul Ludovic al XIV-lea. A fost extins în 1936 și 1965. Închis în 1994, Athénée Palace a fost cumpărat la licitaţie de către Hilton Worldwide, una din cele mai vechi şi extinse lanţuri hoteliere din lume, care a început o renovare şi extindere de 42 milioane dolari, redeschizând hotelul ca Athénée Palace Hilton, inaugurat în octombrie 1997, fiind inclus în reţeaua de hoteluri Hilton la data de 14 mai 1998

2002 – A încetat din viaţă Florica Mitroi (n. 15 februarie 1944, Giurgița, Dolj – d. 14 mai 2002 București)

Poetă și ziaristă

2011 – A încetat din viaţă Gheorghe Mihăilă (n. 7 septembrie 1930, Dăișoara, Brașov – d. 14 mai 2011, București)

Lingvist și filolog, membru titular al Academiei Române

2016 – A încetat din viaţă Neculai Alexandru Ursu (n. 3 august 1926, Borosești, Iași – d. 14 mai 2016, Iași)

Lingvist, filolog, editor și istoric literar, membru corespondent al Academiei Române

2017 – A încetat din viaţă Tatiana Iekel (n. 10 octombrie 1932, Iași – d. 14 mai 2017, București)

Actriță de teatru, voce, film și televiziune, a jucat toată viața de artistă pe scena Teatrului Mic din București

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „14 Mai în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: