Istoria României România frumoasă

15 Mai în istoria României

Foto: Nicolae Grigorescu


1778 – A încetat din viaţă Iacob Putneanu (n. 20 ianuarie 1719 – d. 15 mai 1778, Mănăstirea Putna)

Cărturar și traducător, mitropolit al Moldovei, a desfăşurat o intensă activitate pastorală şi socială, promovând tiparul românesc şi veghind la traducerea de cărţi folositoare de suflet. Trecut în rândul sfinților

1821 – Oastea revoluționară de sub comanda lui Tudor Vladimirescu s-a retras din București

La apropierea turcilor de București, Tudor Vladimirescu, după îndelungi ezitări, a început retragerea pe direcția București–Pitești–Râmnicu Vâlcea (15/27 mai). În cuvântarea adresată ostașilor, Tudor a anunțat hotărârea sa de a-și uni forțele cu eteriștii greci conduși de Alexandru Ipsilanti.

1838 – S-a născut Nicolae Grigorescu

(n. 15 mai 1838, Pitaru – d. 21 iulie 1907, Câmpina)

Pictor, primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian, membru de onoare (din 1899) al Academiei Române. La doar zece ani, a intrat ca ucenic de iconar în atelierul lui Anton Chladek pentru o perioadă de doi ani, s-a inspirat din miniaturile executate de către maestrul său și a păstrat maniera plină de farmec, ușoară și delicată, cu acel colorit proaspăt și suav care poate fi regăsită în icoanele sale din primii ani ca și în cele realizate imediat după terminarea uceniciei de atelier. Realizările din domeniul picturii religioase sunt: icoanele și prăznicarele de la biserica din Băicoi, icoanele de la Mănăstirea Căldărușani, icoana Sfântului Spiridon de la biserica Alexa din București, picturile murale de la Mănăstirea Zamfira, picturile de la Mănăstirea Agapia și de la biserica din Puchenii Mari. Practic, până la vârsta de douăzeci de ani, el i-a depășit pe Anton Chladek, Gheorghe Tattarescu sau Constantin Lecca, cei care au fost promotorii înnoirii clasiciste din primele decenii ale secolului al XIX-lea în România. Remarcat de către politicianul Mihail Kogălniceanu, a beneficiat de o bursă de studii pentru cinci ani de zile la Paris începând din toamna anului 1861, s-a alăturat pictorilor de la Barbizon și a urmat calea realismului și mai apoi a impresionismului. Urmându-și vocația de peisagist, el a fost mai atras decât de orice altceva, de Barbizon, satul care era în acele timpuri celebru prin arta înnoitoare a lui Jean-François Millet, Gustave Courbet și a lui Théodore Rousseau, promotori ai realismului care s-au stabilit chiar aici. A participat la Războiul de Independență (1877–1878) împreună cu Sava Henția, Carol Popp de Szathmári și G.D. Mirea, însoțind armata română în calitate de pictor de front, realizând la fața locului în luptele de la Grivița și Rahova desene și schițe, care au stat la baza unor mari compoziții. Între 1879–1890, a lucrat îndeosebi în Franța, fie în Bretania la Vitré, fie în atelierul său din Paris. Revenit în țară, a deschis mai multe expoziții personale la Ateneul Român (1891–1904). Din 1890, s-a stabilit la Câmpina și s-a dedicat cu preponderență subiectelor rustice, într-o nesfârșită variație a motivului, a pictat portrete de țărănci, care cu boi pe drumuri prăfuite de țară și numeroase peisaje cu specific românesc

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/grigorescu-nicolae/

1842 – Debutul literar al lui Dimitrie Bolintineanu, cu poezia O fată tânară pe patul morții

Apare în Curierul de ambe sexe condus de Ion Heliade Rădulescu. Poezia este scrisă în spiritul epocii, evocând moartea timpurie a iubitei, cu multe accenta melodramatice

https://ro.wikisource.org/wiki/O_fat%C4%83_t%C3%A2n%C4%83r%C4%83_pe_patul_mor%C8%9Bii

1844 – S-a născut Matei Drăghiceanu

(n. 15 mai 1844, Târgoviște – d. 2 mai 1939, București)

Inginer, geolog, membru de onoare (din 1935) al Academiei Române. A urmat Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer de mine român. A fost profesor de matematică la Colegiul Sfântu Sava. A realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi). Cea mai importantă scriere a sa a fost Elemente de cosmografie în usul școalelor secundare, apărută în 1886

1847 – S-a născut Ioniță Scipione Bădescu

(n. 15 mai 1847, Răstolț, Sălaj – 4 octombrie 1904, Botoșani)

Poet, scriitor și publicist. A plecat la Budapesta, pentru a începe studiile universitare, pe care le-a continuat la București și Iași. La Iași a devenit membru al Societății Junimea și s-a împrietenit cu Eminescu. A avut o intensă activitate publicistică, fiind pe rând redactor la Curierul de Iași, Pressa, Trompeta Carpaților, Timpul din București. A fost numit revizor școlar, mai întâi pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, în 1886, a scos la Botoșani publicația Curierul român, care a apărut până în 1904, anul morții sale. A colaborat la o serie lungă de publicații, între care Albina (Pesta), Albina Carpaților (Sibiu), Amicul Familiei (Gherla și Cluj), Concordia, Federațiunea (Budapesta), Fenice (Oradea), Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina (Cernăuți) și Glasul (București). Singurul volum publicat este Poesii originali (Pesta, 1868)

1859 – S-a născut Iuliu Moisil

(n. 15 mai 1859, Năsăud, Principatul Transilvaniei – d. 28 ianuarie 1947, Năsăud, România)

Publicist, personalitate de seama a culturii, cu importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc, membru de onoare (din 1943) al Academiei Române. S-a înscris la Politehnica din Viena, unde a studiat chimia industrială și științele naturale, și unde a fost un membru activ al societății România Jună. A revenit acasă în 1885, a fost profesor de fizică la Liceul „Radu Greceanu” din Slatina și la Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu. A fondat și condus periodicul Amicul tinerimii (1896–1899), societatea bancară Cerbul, fiind președintele acesteia. În 1900, alături de Alexandru Ștefulescu, a ajutat la înființarea Muzeului Gorjului și a fondat prima școală de olărit din Oltenia. În 1906 s-a mutat în București, unde a ajutat la organizarea Expoziției Generale Române, a lucrat ca secretar la Muzeul de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, a devenit bibliotecar și, ulterior, director la Muzeul Pedagogic. În 1911 a obținut cetățenia română, păstrând legăturile cu românii din Transilvania, fiind șeful secțiunii din Oltenia al Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor. A fost un susținător al unirii Transilvaniei cu România. În 1931 s-a întors în Năsăud; împreună cu Virgil Șotropa și Iulian Marțian a contribuit la înființarea Muzeului Militar al Grănicerilor, a secției locale a bibliotecii Academiei Române și secției locale a Arhivelor Naționale ale României. A condus până la sfârșitul vieții secția din Năsăud a Asociației ASTRA

 

Ziua medicului Veterinar

1861 – S-a înființat, la București, prima școală românească de medicină veterinară

În 1856, Dr. Carol Davila a fondat în Bucureşti prima şcoală de medicină din ţările balcanice care avea şi cursuri din domeniul bolilor animalelor, Şcoala pentru învăţătură veterinară. La 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, cu un plan de învăţământ propriu

 

1877 – A apărut la București primul număr al cotidianului România liberă

Contextul istoric în care a apărut România liberă este cel al declarării independenţei României. După ce principele domnitor Carol I a semnat la 10 mai actul prin care România devenea o naţiune suverană şi independentă, cărturarul ardelean August Treboniu Laurian şi fiul său Dimitrie August Laurian au hotărât să scoată un ziar care să reflecte noul statut al ţării (15 mai 1877–14 iunie 1889). Ziua de 15 mai, în care a fost lansat acest cotidian nu a fost aleasă întâmplător. În 15 mai [s.n.] este aniversată Adunarea Naţională de la Blaj din 1848, care a marcat un punct culminant în Revoluţia românilor ardeleni. Ziarul a atras nume de prim rang ale culturii româneşti printre colaboratorii săi: Mihai Eminescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, dar și fondatorul Junimii, Titu Maiorescu. Ziarul apare cu scurte pauze până în zilele noastre, urmând contextul istoric

1881 – S-a născut Nicolae N. Beldiceanu

(n. 15 mai 1881, Rădășeni, Suceava – d. 9 iunie 1923, Sibiu)

Prozator și publicist, fiul poetului junimist Nicolae Beldiceanu. A făcut studiile secundare la Institutele Unite și la liceul Ștefan cel Mare din Iași unde tatăl său era profesor de limba română. A debutat cu nuvele publicate în revistele Semănătorul și Făt Frumos și în ziare ca Epoca, Voința Națională și Conservatorul. A mai colaborat la Viața Românească și Însemnări literare. Din scrierile sale: Chipuri de mahala, Cea dintâi iubire (schițe), Taina, Chilia dragostei, Fântâna balaurului. Povestiri de război, Ospățul

1884 – S-a născut Octav Botez

(n. 15 mai 1884, Iași – d. 25 septembrie 1943, Iași)

Critic și istoric literar. A urmat Facultatea de Litere a Universității din Iași între 1901–1906. Prima sa lucrare publicată a apărut în 1904 în revista Arhiva a lui Alexandru D. Xenopol. A trecut în 1909 un examen de calificare pentru filozofie și limba franceză și a predat la liceu. În 1923 a obținut titlul științific de doctor în filozofie, cu o teză despre Xenopol ca teoretician și filosof al istoriei, și ulterior i-a fost acordat titlul de docent în 1930, devenind conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din Iași. În 1936, după moartea lui Garabet Ibrăileanu, a devenit profesor titular la Catedra de istoria literaturii române moderne, deținând această poziție până la moartea sa. Articolele sale au apărut în Arhiva precum și în alte reviste din Iași, în special Viața Românească; el aparținea cercului intelectual asociat cu această publicație. Recenziile sale au fost adunate în volumul de debut Pe marginea cărților (1923), dar el a scris numai ocazional critică literară, preferând în schimb istoriografia literară, așa cum a exemplificat în Figuri și note istorico-literare (apărut postum în 1944). Alte scrieri: Copilul în literatura română. Începutul nuvelei românești, Naturalismul în opera lui Delavrancea

1884 – A încetat din viaţă Ioan Alecsandri (n. 30 decembrie 1826, Iaşi – d. 15 mai 1884, Paris)

Prozator și traducător, om politic și diplomat, revoluționar pașoptist, fratele mai mic al poetului Vasile Alecsandri

1900 – S-a născut Arthur Kreindler

(n. 15 mai 1900, București – d. 28 mai 1988, București)

Medic neurolog, membru titular (din 1948) al Academiei Române. După absolvirea facultății de medicină a Universității din București, a lucrat în clinica de neurologie a spitalului Colentina, sub conducerea lui Gheorghe Marinescu. Împreună cu acesta, a publicat în 1935 monogafia Reflexele condiționate și a fost co-autor al cărții Le Tonus des muscles striés, (împreună cu Gheorghe Marinescu, Nicolae Ionescu-Sisești și Oskar Sager), lucrare prefațată de renumitul neurofiziolog englez Sir Charles Sherrington. A fost profesor de neurologie la Institutul de Medicină și Farmacie din București, director al Institutului de Cercetări în Neurologie al Academiei Române, unde a adunat în jurul său o serie de colaboratori de valoare (State Drăgănescu, Vlad Voiculescu, Th. Horneț, Arcadiu Petrescu, Ion Voinescu, etc.). Temele de cercetare în Neurofiziologie, Neurochimie, Neuropatologie, Activitate nervoasă superioară, precum și în domeniul Neurologiei clinice corespundeau stadiului dezvoltării acestor discipline în acea epocă. Un accent deosebit a fost pus pe studiul excitabilității sistemului nervos central, activității electrice a creierului, cercetarea dinamicii corticale în diferite afecțiuni neurologice, studiul clinic și experimental al epilepsiei, fiziologia și fiziopatologia cerebelului, afazia. Pentru rezultatele cercetărilor asupra epilepsiei, efectuate împreună cu colaboratorii săi, apărute în monografia Epilepsia (1955), a primit în 1957 Premiul de Stat. A publicat numeroase articole în revistele de specialitate din țară și străinătate, a participat cu referate la congrese naționale și internaționale. Dintre cărțile publicate: Anatomo-fiziologia clinică a Sistemului nervos central, Physiologie et Pathophysiologie du Cervelet, Infarctul cerebral și Hemoragia cerebrală, Afazia, Neurologie clinică

1918 – A fost înfiinţată revista La Transylvanie

Organ al Comitetului Național al Românilor din Transilvania și Bucovina, coordonat de Traian Vuia, care şi-a câştigat mari merite pe plan european în sprijinul unităţii naţionale, al unirii Transilvaniei şi Bucovinei cu România şi din al cărei comitet de patronaj făceau parte personalităţi prestigioase ale vieţii politice şi culturale franceze, activitatea revistei fiind sprijinită şi de alte personalităţi politice şi oameni de cultură francezi, în calitate de colaboratori. Eforturile revistei au avut efectul scontat, reuşind să influenţeze opinia publică în favoarea, aspiraţiilor naţionale ale poporului român. Din iniţiativa coloniei române, a misiunii parlamentare şi a celei universitare, la Ecole Interaliee de Hautes Etudes Sociales, aveau loc săptămânal conferinţe despre România, rostite de oameni de prestigiu ca Thoma Ionescu, D, Hurmuzescu, V. Dimitriu, I. Cantacuzino, P. Negulescu, Take Ionescu, N. Titulescu, E. Pangrati, C. Sipsom, C. Mille, Elena Văcărescu, O. Tafrali, I. Găvănescul ş.a., la care participa un public numeros, reprezentând cercurile politice şi cultural-ştiinţifice de vază ale Parisului, precum şi reprezentanţi diplomaţiei şi ai presei etc.

 

Ziua Chimiştilor Militari

1923 – A luat fiinţă, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul Consultativ pentru Chestiunile Tehnice Privitoare la Războiul Chimic

Prin Decizia Ministerială nr. 297 din 15 mai 1923, publicată în Monitorul Oastei nr. 28/1923, toate problemele legate de pregătirea armatei pe această linie urmând a fi rezolvate de Comitetul Consultativ pentru Chestiunile Tehnice Privitoare la Războiul Chimic, împreună cu Marele Stat Major. Denumirea acestei structuri a suferit modificări de-a lungul timpului: Secţia a IV-a a Gazelor de luptă (din septembrie 1923), Serviciul apărării contra gazelor (1925), Direcţia serviciului chimic (1931) etc.

 

1925 – S-a născut Savin Bratu

(n. Raul Baraș, 15 mai 1925, Roman – d. 4 martie 1977, București)

Publicist, editor, critic și istoric literar. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București (1950), a fost, cel puțin la începutul carierei sale literare, unul din reprezentanții curentului proletcultist. În ultimul deceniu de viață, în condițiile relativei liberalizări a controlului ideologic oficial, a abandonat viziunea dogmatică din perioada anterioară și s-a ocupat, cu competență și relevanță, de probleme de teorie literară (a contribuit, între altele, la difuzarea, prin comentare avizată, a contribuțiilor unor importanți reprezentanți ai lingvisticii structurale, ai teoriei literare și ai criticii moderne: Ferdinand de Saussure, Louis Hjelmslev, membrii Școlii formaliste ruse, ai Cercului de la Praga, reprezentanții Noii critici ș.a.). A murit răpus de cutremurul din 4 martie 1977. Scrieri: Moștenirea lui Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu. O biografie a operei, Ipoteze și ipostaze

1926 – S-a născut Aurel Martin

(n. 15 mai 1926, Jibou – d. 15 mai 1993, București)

Istoric și critic literar, traducător. A absolvit cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj în 1950. A lucrat un an ca redactor la Almanahul literar din Cluj, apoi a urmat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București. A intrat în învățământul superior, preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, unde a lucrat sub îndrumarea lui George Călinescu, apoi lector la Institutul Pedagogic din București. A lucrat în paralel și în presă ca redactor la Viața militară, redactor-șef adjunct la Tînărul scriitor și redactor la Luceafărul. A debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului Lupta Ardealului din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele Almanahul literar, Viața militară, Tînărul scriitor, Gazeta literară, Luceafărul, România literară, Viața Românească, Steaua, Tribuna, etc. Contribuind involuntar la multiplicarea și difuzarea clandestină a unei antologii a poeților legionari, apărută în străinătate și adusă în țară de la Paris de către scriitorul Demostene Botez, a fost arestat în decembrie 1958, a fost deținut timp de un și jumătate în celulele Ministerului de Interne din Uranus și anchetat de Securitate. A fost judecat de Tribunalul Militar București pentru „uneltire contra ordinii sociale”, dar achitat din lipsă de probe. A revenit în redacția revistelor Luceafărul și Gazeta literară, a lucrat ca redactor principal la Editura Politică, redactor-șef la Editura Enciclopedică și director al Editurii Minerva, de unde a fost pensionat forțat pentru că a permis apariția unor lucrări care nu corespundeau cu ideologia partidului. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea generală a Micului dicționar enciclopedic și îngrijind și prefațând ediții variate. Din opera sa: Poeți contemporani, Metonimii, Paranteze

1926 – S-a născut Venera Antonescu

(n. 15 mai 1926, Slatina)

Poetă, eseistă şi traducătoare. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, secția limba şi literatura franceză. A lucrat la Catedra de literatură universală şi comparată a Universităţii din Bucureşti. Şi-a susţinut doctoratul în filologie în 1973 cu o teză intitulată Cuplul tragic Ifigenia – Electra în teatrul francez şi german. A publicat în România literară, Luceafărul, Ramuri, Astra, Studii de literatură universală. A debutat în presă în 1942, cu două poeme în proză publicate în Gazeta Oltului, un supliment literar al elevilor din şcolile secundare din Slatina. Editorial, a debutat în 1969 cu volumul de versuri Stelele lui Filoctet. Alte volume publicate: Antichitate orientală şi clasică, Dincolo de coclauri, Aud înfrunzire, Zorilor zăbranic

1929 – A fost lansată la Chișinău Doina Basarabiei

Revista Societăţii Literare-Artistice-Pedagogice a Corpului Didactic din Chișinău, România. A apărut la 15 ale fiecărei luni

1931 – S-a născut Sonia Larian

(Ariane Lewenstein; n. 15 mai 1931, București – d. 23 ianuarie 2016, Paris)

Prozatoare. În timpul liceului, a fost redactor la Revista elevilor, apoi redactor la Viața românească, Contemporanul, România literară. A absolvit Facultatea de Filologie, Universitatea din București (1953). A debutat în presă în 1947 și în volum în 1952, cu povestiri pentru copii, Cei dintr-a V-a A. Împreună cu soțul său, criticul literar Lucian Raicu, Sonia Larian s-a stabilit la Paris în 1986, după ce plecaseră ințial în Germania, unde aveau o invitație la Universitatea din Heidelberg. Din operele sale: Ghiduș Arcăduș, Șmecherul în paradis, Călătorii extraordinare la grădiniță și la școală, Biblioteca fantastică, Bietele corpuri – roman retras de pe piață de autoritățile comuniste la plecarea din ţară și republicat în 2004

1933 – S-a născut Domnica Gârneaţă

(n. 15 mai 1933, Oneşti – d. 27 septembrie 2013, Onești)

Prozatoare, membră a Filialei București a Uniunii Scriitorilor din România. A avut o activitate bogată de autoare de romane care s-au bucurat de deosebit succes, mai ales în rîndul cititorilor tineri, cunoscînd numeroase reeditări și tiraje semnificative. Prima apariție editorială a fost Pe drum de seară, lansată de Mircea Sântimbreanu cu o prefată semnată de Fănuș Neagu: „Ne aflăm în fața unui fenomen, în care această persoană care scrie atât de frumos nu are decat 4 (patru) clase, dar stilul ei este de neconceput, pentru că nu poate un profesionist să scrie și să povestească atât de frumos ca această doamnă”. Alte romane: Sfat rău, Rivala, Tributul, Zorii Mireselor, Dragostea care ucide, Mătușa Rada, Iubirea furată de apă, Inel, inel de aur

1938 – S-a născut Horia Pătraşcu

(n. 15 mai 1938, Caransebeș, Caraș-Severin – d. 16 februarie 2016, București)

Scriitor şi publicist. A urmat cursurile secţiei de Teatrologie a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Capitală. A fost director al Căminului Cultural din comuna Zarveşti şi activist la Casa Raională de Cultură din Caransebeş, a fost redactor la redacţia scenarii a Studioului Cinematografic Bucureşti, iar din 1973, a fost pe rând redactor şi publicist comentator la revista Flacăra. Debuteaza în Viaţa Românească (1958), iar debutul editorial cu volumul Întunericul şi profesoara de pian s-a consemnat în 1966. Au urmat volumele: Reconstituirea, Petrecerea, microromanul Cabana, Pentru un călător cu trenul, povestiri. A fost şi autorul unor scenarii de film: Căldura, Reconstituirea, Aşteptarea, Cumpăna. A primit Premiul pentru proză al revistei Luceafărul, (1964), şi premiul atribuit de revista Flacăra pentru cel mai bun reportaj (1973)

1938 – A încetat din viaţă Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București)

Medic neurolog, fondatorul şcolii româneşti de neurologie şi pionier al filmului ştiinţific mondial

1941 – S-a născut Vistrian Roman

(Nicolae Roman; n. 15 mai 1941, Dej – d. 3 iulie 1994, Cluj)

Actor de teatru, film și televiziune. A fost absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografiă „I.L.Caragiale” (promoţia 1964). A jucat pe scenele teatrelor „Alexandru Davila” din Pitești, Teatrul Mic din București și Teatrul Național din Cluj. A jucat în multe piese TV, filme și spectacole. După Revoluția din Decembrie 1989, s-a mutat la Cluj-Napoca, având două locuri de muncă: ca actor la Teatrul Național local și profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Din filmele sale: Vârstele omului, Anotimpul mireselor, Pistruiatul, Acțiunea Autobuzul, Trandafirul galben, Miezul fierbinte al pâinii, Neînvinsă-i dragostea

Pistruiatul – Episodul 2

1942 – S-a născut Ștefan Câlția

(n. 15 mai 1942, Brașov)

Pictor, membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania. Între anii 1964–1970, a fost student al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, absolvind ca șef de promoție, la clasa Corneliu Baba. Și-a expus operele în numeroase expoziții în Norvegia, Elveția, Țările de Jos, Danemarca și, bineînțeles, în România. Începând cu 1993 a fost profesor la Universitatea Națională de Arte București, departamentul Pictură. Se consideră pictor al cerului. Acoperă tema compoziții, cu figuri umane. Picturile sale au fost achiziționate, printre altele, de către Muzeul de Artă Contemporană și Det Norske Teatret din Oslo, Norvegia, Muzeul de artă fantastică de la Gruyère, Elveția, precum și de către Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă din Timișoara

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/caltia-stefan/

1956 – S-a născut Gino Iorgulescu

(n. 15 mai 1956 în Giurgiu)

Fost fotbalist, președintele al Ligii Profesioniste de Fotbal de România din 2013. A jucat pentru echipa națională de fotbal a României, pe postul de fundaș central. Cea mai mare parte a carierei a jucat la Sportul Studențesc. După retragerea din fotbal a îndeplinit funcțiile de antrenor secund al echipei naționale, precum și de președinte al clubului FC Național. A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a

1984 – S-a născut Andrei Cristea

(n. 15 mai 1984, Bacău)

Fotbalist care evoluează pentru CSM Politehnica Iași pe postul de atacant. A fost golgheterul sezonului 2009–2010 al Ligii I cu 16 goluri. A început fotbalul în orașul său natal unde a debutat în Divizia A în 2001, pentru clubul local FCM Bacău. A mai jucat la Steaua București, Dinamo București și în zece meciuri pentru echipa națională de fotbal a României

 

Ziua Poliţiei Militare

1990 – S-a reînfiinţat Serviciul Poliţie Militară din Armata României

Prin Ordinul ministrului Apărării Naţionale, s-a înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din Armata României. Fiind o structură specializată a Statului Major General, Serviciul Poliţie Militară coordonează activităţile poliţiei militare din Armata României, pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe timp de pace, în situaţii de criză sau de război

 

1990 – S-au reluat, după 40 de ani de întrerupere, relațiile diplomatice dintre România și Sfântul Scaun

Relațiile bilaterale oficiale dintre România și Sfântul Scaun au început în 1920, primul diplomat fiind Dimitrie C. Penescu, dar au fost întrerupte unilateral de regimul comunist în 1950. România şi Vatican au hotărât reluarea relaţiilor diplomatice, primul ambasador al României, Gheorghe Pancrațiu, prezentându-şi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993

1993 – A încetat din viaţă Aurel Martin (n. 15 mai 1926, Jibou – d. 15 mai 1993, București)

Istoric și critic literar, traducător, publicist, profesor universitar

1994 – A încetat din viaţă Traian Filip (11 februarie 1929, Lugoj – 15 mai 1994, Bucureşti)

Traducător și publicist, a colaborat la România literară, Tribuna, Cronica, Luceafărul, România liberă, Scînteia etc.

2004 – A încetat din viaţă Marius Constant (7 februarie 1925, București – 15 mai 2004, Paris)

Compozitor și dirijor francez de origine română, membru al Academiei de Arte Frumoase și autor a numeroase creații de muzică de balet și operă

2015 – A încetat din viaţă Cristian Țopescu (n. 26 martie 1937, București – d. 15 mai 2018, București)

Comentator sportiv, jurnalist și politician

2017 – Muză adormită de Constantin Brâncuși s-a vândut la Christie’s cu suma de 57,3 milioane de dolari

Sculptura din bronz a obținut la licitația de la New York o sumă record pentru Brâncuși, precedentul record, de 37,2 milioane de dolari, datând din februarie 2009, pentru o statuetă din lemn de stejar intitulată Portrait de madame L.R. Lucrarea realizată în urmă cu mai bine de o sută de ani la Paris este din bronz şi este ultima dintr-o serie de şase. În 1909, Brâncuşi a creat prima Muza Adormită, din marmură şi din această piesă de marmură a făcut o machetă din ghips din care a creat şase piese din bronz. Aceasta este cea de-a şasea sculptură din bronz din această serie. În cadrul acestei serii, se observă că fiecare sculptură este unică, pentru că el a tratat-o pe fiecare altfel

2018 – La Jeune Fille Sophistiquée de Constantin Brâncuși s-a vândut la Christie’s cu 71 milioane de dolari

Casa de licitații Christie’s din New York a stabilit un nou record pentru artistul român cu lucrarea La Jeune Fille Sophistiquée/Tânăra sofisticată (Portrait de Nancy Cunard). Sculptura provine din colecţia Elizateth Stafford, care a cumpărat-o împreună cu soţul ei direct de la Brâncuşi, în urma unei vizite la studioul acestuia în 1955 și este descrisă ca o sculptură unică, pe care Brâncuşi a conceput-o la Paris în 1928, pentru a ajunge la forma finală în metal în 1932

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „15 Mai în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: