Istoria României România frumoasă

16 Mai în istoria României

Foto: Pacea de la București


1812 – Pacea de la București

Pacea de la București a fost un tratat de pace semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso–turc din 1806–1812, în hanul agentului rus Manuc Bei. Tratatul avea 16 articole publice și două articole secrete. Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate (conform cu recensământul ordonat de autoritățile țariste în 1817). Au trecut în componența Imperiului Rus ținuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată „Gubernia Bessarabia

1885 – S-a născut Petru Remus Troteanu

(n. 16 mai 1885, Stăncești – d. 1957, București)

Pictor, profesor universitar. În 1905 s-a înscris la Facultatea de Litere din București dar a fost nevoit să abandoneze studiile din cauza morții tatălui său. S-a înscris apoi la Școala de Arte Frumoase din București pe care a absolvit-o în 1909. A debutat la Salonul Oficial în 1911, a expus la Tinerimea Artistică în 1912 luând premiul I. În 1915 a deschis prima expoziție personală în București cu peisaje executate în călătoriile pe care le-a făcut în județul Neamț, pe Valea Trotușului, la Târgu Ocna. A fost profesor la Academia de arte Frumoase de la Iași și bun prieten cu Tonitza, care, în unele privințe, l-a influențat. S-a remarcat ca peisagist. A pictat mai multe locașuri de cult: Biserica Armeană din București, interiorul bisericilor Stânca (Botoșani), Stejarul și Cuejdin (Neamț), Boureni (Iași). În 1939 a proiectat și executat pictura bisericii de la Ipotești, împreună cu Veronica Constantinescu, inspiratoarea figurilor îngerești

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/troteanu-petre-remus/

1880 – A încetat din viaţă Simion Balint (n. 10 septembrie 1810, Copăceni, Cluj – d. 16 mai 1880, Roșia Montană)

Preot, unul dintre revoluționarii care au luptat alături de Avram Iancu, în calitate de prefect al Legiunii Arieșului

1886 – S-a născut Florica Cristoforeanu

(n. 16 mai 1886, Râmnicu Sărat – d. 1 martie 1960, Rio de Janeiro)

Cântăreață de operă, operetă și lied. A studiat pianul de la vârsta de 5 ani, mai târziu a luat lecții de canto și s-a perfecționat la Conservatorul „Giuseppe Verdi” din Milano. A debutat în august 1907 în cadrul unui recital vocal la Râmnicu Sărat, iar la 23 septembrie 1907 a apărut pentru prima oară în fața publicului bucureștean în sala Ateneului Român. A fost solistă în Compania Lirică Română, condusă de Constantin Grigoriu, în trupele teatrelor Città di Milano, Dal Verne și Teatro alla Scala din Milano, Adriano din Roma, Regio din Torino, Constanzi din Roma, Colon din Buenos Aires. A întreprins turnee artistice în Danemarca, Norvegia, Spania, Chile, Argentina, Brazilia etc. Și-a încheiat cariera lirică, stabilindu-se timp de cinci ani în Italia și apoi în Brazilia. Al Doilea Război Mondial a împiedicat-o să revină în România, casa sa din București a fost distrusă în urma unui bombardament aerian. Deși a fost activă numai 18 ani în operă, a interpretat peste 40 de roluri în cele mai cunoscute opere ale repertoriului internațional. Împreună cu rolurile din operete, totalul performanțelor lirice ajunge la 80 de piese

Gaetano Donizetti – Favorita, O mio Fernando

1888 – S-a născut Aurelia Cionca

(n. 16 mai 1888, București – d. 17 decembrie 1962, București)

Pianistă, profesoară de pian, care, printre alții, i-a avut ca studenți pe Dinu Lipatti, Dan Mizrahi și Eugen Ciceu, compozitoare. În 1895 a avut loc la București prima întâlnire a reginei Elisabeta (Carmen Sylva) cu Aurelia Cionca, un copil-minune pe care regina a sprijinit-o apoi să devină pianistă. Mulțumită reginei, Aurelia Cionca a cântat din copilărie în fața unor muzicieni renumiți, ca Bronisław Huberman, Kubelik, Grunfeld și Pablo Sarasate. A debutat în cariera concertistică la vârsta de 9 ani, când s-a afirmat ca un talent remarcabil. Studiile, începute în țară le-a completat la Conservatorul Regal de Muzică din Leipzig (1903–1906), unde a fost eleva favorită a profesorului Alfred Reisenauer, un pedagog renumit, elev al lui Franz Liszt. A dat numeroase concerte în diferite orașe europene (Viena ori Leipzig, Varșovia, Berlin, Oranienburg sau Budapesta), bucurându-se pretutindeni de o deosebită prețuire. Concomitent a desfășurat o rodnică activitate pedagogică la Conservatorul din București. A fost și compozitoare, între compozițiile sale se numără: Patru balade galbene pe versuri de Lorca. A fost recompensată cu titlul de Artist Emerit

1891 – A încetat din viaţă Ion C. Brătianu (n. 2 iunie 1821, Pitești – d. 16 mai 1891, Florica, Argeș)

Om politic liberal, de mai multe ori ministru, membru de onoare al Academiei Române

1892 – A încetat din viaţă Melchisedec Ștefănescu (n. 15 februarie 1823, Gârcina, Neamț – d. 16 mai 1892, Roman)

Episcop, istoric și politician, membru titular al Academiei Române

1900 – S-a născut Aurel Ciupe

(n. 16 mai 1900, Lugoj – d. 18 iulie 1988, Cluj)

Pictor și desenator. A fost ucenic al pictorului academic Virgil Simonescu, în timpul primului război mondial a frecventat școala liberă de pictură de la Baia Mare, a urmat apoi cursurile Academiei de Arte din București, după care studiază la Academia Julian din Paris, ca bursier. A fost autorul a numeroase portrete compoziționale, naturi moarte și peisaje. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice din Cluj și director al Muzeului Banatului din Timișoara. În 1932, a preluat postul de custode al pinacotecii din Târgu Mureș, cumulând și postul de profesor la Școala Orășenească Liberă de Pictură. În această funcție a achiziționat 120 de lucrări aparținând maeștrilor Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Aurel Ciupe, Ion Vlasiu și Octav Băncilă, care au stat ani de zile în depozitele instituției, fiind expuse doar sporadic, din lipsă de spațiu

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/ciupe-aurel/

1911 – A încetat din viaţă Gheorghe Manu (n. 26 iulie 1833, București – d. 16 mai 1911, București)

General de armată și om de stat, prim-ministru (1889–1891)

1920 – S-a născut Mira Simian-Baciu

(n. 16 mai 1920, Râmnicu Vâlcea – d. 2 iulie 1978, Honolulu, Hawai)

Poetă, prozatoare, eseistă și pictoriţă. A dorit să studieze Literele la Sorbona (a şi parcurs o dată, cu mama sa, drumul până acolo ca să se înscrie), dar din cauza războiului a urmat cursurile Facultăţii de Farmacie din Bucureşti (promoţia 1942), după care a lucrat ca farmacistă la Râmnic. La sfârșitul războiului s-a căsătorit cu poetul de avangardă şi publicistul Ştefan Baciu. Trimis ca ataşat de presă la Legaţia Română de la Berna, în 1946, cei doi au preferat să trăiască în exil, dar în lumea liberă. După doi ani în Elveţia, unde Mira a lucrat ca farmacistă în Berna, soţii Baciu au obţinut dreptul de azilanţă în Brazilia, la Rio de Janeiro (1949). A fost farmacistă, a predat limba franceză, și-a însușit limbile spaniolă și portugheză, a făcut parte din echipa de translatori ai Camerei Deputaților, a fost secretar executiv al Congresului pentru Libertatea Culturii. S-au mutat în SUA, ajungând la nou fondata Universitate din Honolulu. Dintre eseurile sale: L’expression du sentiment de la mort dans l’oeuvre de Ionesco, La naissance des obsessions fondamentales d’Eugène Ionesco, Ionesco et le paradis perdu. A publicat placheta de versuri Farmece și Fata lui Temelie. Obișnuia adesea să picteze

1922 – S-a născut Gavril Scridon

(n. 16 mai 1922, Feldru, Bistriţa Năsăud – d. 6 septembrie 1996, Cluj Napoca)

Critic și istoric literar, profesor universitar. A luat licenţa în filologie modernă (1946) şi a devenit profesor la Liceul „George Coşbuc” din Năsăud, liceul din Sângeorz Băi şi la Liceul „Brassai Samuel” din Cluj, apoi în învăţământul superior, la Universitatea din Cluj. A luat doctoratul în ştiinţe filologice în 1968, cu teza Ecouri literare universale în poezia lui George Coşbuc. A fost profesor universitar şi şef al Catedrei de literatură română, comparată şi teorie literară și, în paralel, cercetător la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară din Cluj al Academiei Române, redactor la Tribuna, coordonator al revistei bilingve Pro Didactica; a condus Catedra de română şi limbi străine de la Institutul de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, fiind şi decan al Facultăţii de Filologie şi şef al Catedrei de română de la Institutul Pedagogic din Târgu Mureş. A beneficiat de câteva stagii în străinătate: lector de limba şi literatura română la Universitatea ”Ludwig Maximilian” din Munchen, profesor invitat la Universitatea ”Eotvos Lorand” din Budapesta şi la Institutul Pedagogic din Seghedin. A debutat cu un articol de folclor în Tribuna Ardealului (1941), iar editorial cu volumul Pagini despre Coşbuc. Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi operei poetului. A colaborat cu articole, studii, evocări în Steaua, Utunk, Korunk, Helikon, Forrâs, Gazeta literară, Săptămâna. A fost Preşedinte al Filialei Cluj a Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, membru al Societăţii Internaţionale de Ungarologie şi membru extraordinar al Uniunii Scriitorilor Maghiari din Budapesta. I s-a acordat, în 1966, Ordinul Meritul Ştiinţific

1925 – S-a născut Lucia Olteanu

(n. 16 mai 1925, Bucureşti)

Poetă şi prozatoare, autoare de cărţi pentru copii. A lucrat ca operatoare la Telefoane, apoi a intrat la Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti, unde după terminare a rămas asistentă. A fost soţia lui Tiberiu Utan. A debutat cu scenariul de film Într-o zi, un tânăr. O zi din viaţa tineretului (1950), premiat de Studioul de Filme „Alexandru Sahia”. A fost redactor la Contemporanul şi la revistele pentru copii Luminiţa, Cravata roşie, redactor-şef la Arici-Pogonici, ulterior directoare a Studioului Cinematografic Bucureşti şi a Studioului Animafilm. Deţine Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru volumul Lumea într-un degetar (1981). Scrieri: Zâmbiţi, vă rog!, Arhitectul firelor de iarbă, Câte mai trec prin mintea frunzelor, Poveşti neastâmpărate, Bilete pe adresa prietenilor mei

1926 – S-a născut Bob Călinescu

(n. 16 mai 1926, Bucureşti – d. 27 octombrie 1990, Bucureşti)

Regizor de film de animație. A fost absolvent al studiilor de actorie la Conservatorul din Bucureşti, dar cariera sa de actor s-a încheiat dramatic în urma unui accident suferit pe platou la Răsună valea, care l-a desfigurat. A realizat, o prioritate absolută în țara noastră, filmul tridimensional de animație, tehnica filmelor de cartoane decupate. Una dintre tehnicile pe care le folosește pornește de la arta tradițională a sculpturii în lemn, realizând astfel două filme remarcabile: Rapsodie în lemn, Metamorfoze (1960–1961). Marele merit al filmelor sale a fost de a fi insuflat personajelor tridimensionale căldura sentimentului uman și de a le fi îmbrăcat în haina națională. Revoluția l-a prins pe Bob Călinescu la Televiziune și se pare că a filmat, începând cu 21 decembrie 1989, evenimentele din București, doar că aceste înregistrări s-au pierdut din arhiva TVR. A fost membru fondator al ACIN (UCIN) și membru fondator al Animafilm. Filme regizate: Metamorfoze, Boroboață în excursie, Întuneric și lumină, Cocenel, Romeo si Julieta, Cocenel ucenic, Fresca

O scurta poveste (a filmului romanesc de animatie, de la inceputuri pana la 1990) – Partea 2/8

1928 – S-a născut Zlata Tcaci

(n. 16 mai 1928, Lozova, Nisporeni – d . 1 ianuarie 2006)

Compozitoare din Republica Moldova. A absolvit Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din Chișinău, având diplomă în muzicologie (1952) și compoziție (1962). A desfășurat aici o prodigioasă activitate didactică pe parcursul mai mult de 40 de ani. Maestru Emerit al Artei din Moldova (1974), laureat al Premiului de Stat al Moldovei (1982) și al altor premii și distincții, Zlata Tcaci a fost o autoarea a peste 800 de lucrări muzicale realizate în genuri muzicale diferite: de la cîntece și miniaturi instrumentale pentru copii pînă la cicluri vocale, compoziții simfonice, vocal-simfonice și muzical-teatrale. 578 din ele au fost editate. Un loc prioritar în creația compozitoarei l-a ocupat muzica pentru copii. Zlata Tcaci a fost autoarea primei opere și a primului balet pentru copii din muzica moldovenească postbelică

1930 – S-a născut Titus Popovici

(n. 16 mai 1930, Oradea – d. 29 noiembrie 1994, Tulcea)

Scriitor și scenarist, membru corespondent (din 1974) al Academiei Române. A absolvit Universitatea din București. A debutat în proză cu volumul Povestiri și cu romanul Străinul în 1955. Din 1957 a devenit scenarist, odată cu adaptarea pentru ecran a nuvelei Moara cu noroc a lui Ioan Slavici. A colaborat constant cu regizori de renume, precum Liviu Ciulei, Andrei Blaier, Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu, etc. A făcut parte din conducerea Uniunii Scriitorilor, a fost membru al C.C. al P.C.R. și deputat de Beiuș în Marea Adunare Națională. Dintre scrierile sale: Setea, Moartea lui Ipu, Puterea și adevărul, Cartierul Primăverii: cap sau pajură

Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972) După nuvela Moartea lui Ipu

1933 – S-a născut Andrei Blaier

(n. 16 mai 1933, București — d. 1 decembrie 2011, București)

Regizor și scenarist de film. A absolvit cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică în 1956. A realizat filme de ficțiune, dar și numeroase producții documentare și utilitare în cadrul Studioului Cinematografic București. A fost autorul unei filmografii vaste, aflată, valoric și cronologic, la temelia cinematografiei românești. Cineast îndeobște conformist, a realizat un film surprinzător, original, în 1975, Ilustrate cu flori de cîmp (pentru care a primit premiul ACIN). Alte lungmetraje premiate au fost: Apoi s-a născut legenda, (Premiat la Festivalul de la Phnom Penh, 1968), Prin cenușa imperiului (premiul ACIN, 1976), Lumini și umbre (premiul ACIN, 1982), Bătălia din umbră (premiul ACIN, 1986). A fost profesor la Academia de Teatru și Film (UNATC) și fondator al Facultății de Cinematografie din cadrul Universității Media din București

Prin cenușa imperiului (1976)

1938 – S-a născut Florin Costinescu

(n. 16 mai 1938, Slobozia)

Poet și prozator, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România (din 1978). Este licențiat al Facultății de istorie, Universitatea București (1964). A fost ziarist, redactor la diverse publicații și publicist-comentator la revista Contemporanul, consilier în Ministerul Culturii. A debutat în presa literară în 1959, în revista Luceafărul, iar editorial în 1972 cu volumul Adierea tărâmului. Susține activitate publicistică la principalele publicații de profil din România: Contemporanul, Luceafărul, România literară, inclusiv la Radio-România, TVR. Din opera sa: Ramura de veșnicie, Marele semn al mirării, Imperiul de corali, La umbra Corintului, Clipa și amfora

1939 – S-a născut Constantin Cubleșan

(n. 16 mai 1939, Cluj)

Prozator, dramaturg, poet, critic și istoric literar. După absolvirea facultății de Filologie–Istorie–Filosofie, secția limba rusă, din cadrul Universității „Victor Babeș” din Cluj, a fost reporter și redactor la Studioul de Radio Cluj și redactor la secția de artă și de critică literară a revistei Tribuna, unde publica aproape săptămânal cronici dramatice și cronici literare și a deținut, în perioada 1970–1971, alături de Augustin Buzura, postul de secretar general de redacție. În 1972 s-a transferat la Editura Dacia din Cluj, unde a ocupat prin concurs postul de redactor-șef. A fost numit apoi director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1980–1987) și redactor-șef adjunct al revistei Steaua. A fost profesor la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, de Teoria literaturii și Estetica generală la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. A fost decorat în anul 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer. Din scrierile sale: Nepăsătoarele stele, Un gotic târziu, Viața și încă o zi, Teatrul – între civic și etic, Suflete mecanice, Lumina din prăpastie, Litanii profane, Lecturi confortabile

1948 – S-a născut Gabriel Dan Cacuci

(n. 16 mai 1948, Cluj Napoca)

Fizician german de origine română, membru de onoare (din 1996) al Academiei Române, stabilit în Statele Unite din 1973. A fost cercetător în domeniul nuclear la Laboratorul Național Brookhaven Upton, New York, apoi inginer șef la Ebasco Services Incorporated, New York, șef de echipă și șef de secție la Laboratorul Național Oak Ridge din Tenessee. A depus o bogată activitate didactică: profesor la Universitatea Tenessee, Knoxville, Universitatea California, Santa Barbara; profesor, șef de catedră și director al Institutului de Tehnologie Nucleară al Universității din Karlsruhe, Germania; profesor la Universitatea Illinois, Urbana. A susținut seminarii la universități, organizații guvernamentale și industriale din America și din Europa. Locuiește și lucrează în Germania. A fost director al Institutului de Cercetări Fizice în domeniul nuclear din Germania și membru al Academiei Americano-Române de Arte și Știintă (ARA) din SUA. A scris peste 150 de articole științifice în reviste de specialitate; a fost editor asociat și editor (din 1986) la revista științifică Nuclear Science and Engineering (NSE)

1953 – A încetat din viaţă Nicolae Rădescu (n. 30 martie 1874, Călimănești – d. 16 mai 1953, New York)

Militar de carieră (general de corp de armată adjutant) și om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern liber înainte de instaurarea regimului comunist în România

1954 – S-a născut Marian Odangiu

(n. 16 mai 1954, Turda)

Poet, eseist, dramaturg, profesor, critic literar, textier și realizator de emisiuni radio, membru al Uniunii Scriitorilor din România în anul 1990. Primul volum de poezie, Vârste de lumină, a fost scris alături de un colectiv și a fost publicat în 1974. De-a lungul timpului, a scris peste 200 de articole, recenzii și eseuri literare. A fost autorul a cinci volume de critică literară și eseistică; a semnat prefețe și studii introductive pentru mai multe volume de beletristică. A fost cunoscut și pentru contribuțiile aduse în anii optzeci la muzica unor formații rock, în calitate de textier. Opere publicate: Vârste de lumină, Norul sau despre iubire, Alternativa Labirintului

1954 – A încetat din viaţă Vladimir Ghica (n. 25 decembrie 1873, Istanbul – d. 16 mai 1954, Închisoarea Jilava)

Prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic biritual (latin și bizantin), deținut politic, beatificat pe data de 31 august 2013

1956 – România şi Islanda au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie

Relațiile bilaterale au fost ridicate la rang de ambasadă la 31 decembrie 1963

1958 – S-a născut Corneliu M. Popescu

(n. 16 mai 1958, București – d. 4 martie 1977, București)

Traducător. A tradus poemele lui Mihai Eminescu în limba engleză, fiind declarat cel mai bun traducător al lui Eminescu în engleză, și s-a înființat un premiu: The European Poetry Translation Prize in memory of Corneliu M. Popescu, de către The Poetry Society at National Poetry Centre in London, din 1987 în asociație cu British Council. A murit la vârsta de 19 ani în timpul cutremurului din 1977

1968 – S-a născut Filip Florian

(n. 16 mai 1968, București)

Jurnalist și scriitor. A studiat geologie și geofizică. A fost redactor la Cuvîntul, apoi, până în 1999, corespondent al posturilor de radio Europa Liberă și Deutsche Welle. În 1999 a renunțat complet la gazetărie, afirmând că „mai ales dacă lucrezi pe domeniul politic, pur și simplu ți se năclăiește mintea”. Romanul său, Degete mici, ajuns actualmente la cea de-a patra ediție, a fost recompensat cu Premiul pentru debut al României literare, Premiul de excelență pentru debut în literatură al UNPR și Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză, fiind tradus și publicat în Ungaria, Polonia, Germania, SUA, Slovenia, Slovacia, Italia, Spania și Bulgaria. Zilele regelui, publicat în 2008, a fost distins cu Premiul Manuscriptum acordat de Muzeul Național al Literaturii Române și a fost desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan. Romanul a fost tradus in Ungaria, SUA și Bulgaria, Spania

1971 – A încetat din viaţă George Silviu (n. Silvius Goliger, 2 ianuarie 1901, Focșsani – d. 16 mai 1971, Paris)

Poet, dramaturg, traducător, director de programe radiofonice, om politic, membru al Partidului Social-Democrat interbelic

1972 – Inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic Porțile de Fier I

Cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă; lucrările de construcție au început în septembrie 1964. Lacul său de acumulare, cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde pe o lungime de peste 270 km de la baraj până la confluența cu râul Tisa

Inaugurarea oficială a Sistemului hidroenergetic Porțile de Fier I, 1972

1980 – A încetat din viaţă Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, Teleorman – d. 16 mai 1980, Mogoșoaia)

Scriitor postbelic, directorul editurii Cartea Românească, fervent opozant al regimului comunist, membru al Academiei Române

1981 – S-a născut Marius Niculae

(n. 16 mai 1981, București)

Fost fotbalist care a evoluat pe postul de atacant la echipele Dinamo București, Sporting Lisabona. A evoluat și în cadrul echipei naționale

1982 – A încetat din viaţă Iosif Pervain (n. 8 ianuarie 1915, Cugir – d. 16 mai 1982, Cluj)

Istoric literar, profesor la Universitatea din Cluj, unul dintre cei mai importanți cercetători ai Școlii Ardelene

1990 – A luat fiinţă prima societate pe acţiuni din România după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989

Compania de Mecanică Fină Bucureşti SA a fost înființată oficial prin Statutul Companiei de Mecanică Fină – societate pe acțiuni, din 17 mai 1990 al Guvernului României, publicat în Monitorul Ficial în 18 mai

1997 – A încetat din viaţă Puiu Călinescu (n. 21 iunie 1920, București – d. 16 mai 1997, București)

Actor de comedie în teatru și film, a jucat cea mai mare parte a carierei la Teatrul de revistă „Constantin Tănase”

2002 – A încetat din viaţă Vasile Ţepordei (n. 5 februarie 1908, Cârpeşti, Cahul – d. 16 mai 2002)

Preot, scriitor şi ziarist basarabean, deținut politic al regimului sovietic, în mai multe lagăre siberiene

2010 – A încetat din viaţă Nicolae Soare (n. 29 august 1932 – d. 16 mai 2010)

Jurnalist sportiv, comentator radio şi unul dintre pilonii de bază ai emisiunii radiofonice Fotbal minut cu minut, realizatorul emisiunii Orele serii

2012 – A încetat din viaţă Maria Bieșu (n. 3 august 1935, Volintiri, Județul Cetatea-Albă – d. 16 mai 2012, Chișinău)

Cântăreață de operă, soprană și lied din Republica Moldova

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „16 Mai în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: