Mănăstirea Agapia

Am ajuns destul de târziu la mănăstire, soarele se pregătea de apus, dar vă rog să remarcați că, în curtea mănăstirii, unele fotografii au o lumină pe care eu aș compara-o cu o aură…


Este o mănăstire ortodoxă de maici, situată pe valea pârâului Agapia, în mijlocul unei păduri, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț. Mănăstirea Agapia este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, pe locul doi ca populație după Mănăstirea Văratec.

Istoria Mănăstirii Agapia este strâns legată de istoria Schitului Agapia Veche (Agapia din deal). Denumirea Agapia provine de la sihastrul Agapie care s-a nevoit în poiana unde se află astăzi Schitul Agapia Veche. Deoarece mănăstirea din deal era greu accesibilă, după anul 1600 unii călugări s-au stabilit aici și au construit o biserică de lemn.

Ctitorul Mănăstirii Agapia din Vale (Agapia Nouă) este hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, care a construit Biserica cu hramul Sf. Voievozi Mihail și Gavriil în perioada 1641–1643, după planurile arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol, lăcașul de cult fiind sfințit la 12 septembrie 1646 de mitropolitul Varlaam Moțoc al Moldovei, în prezența domnitorului Vasile Lupu.

Deasupra ușii de intrare de pe latura sudică în biserică, se află o pisanie cu următorul text în limba slavonă: „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, iată eu robul lui Dumnezeu, Gavriil hatmanul și Doamna Liliana, am făcut și am înzestrat această mănăstirea Agapia din nou, în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Vasile Lupu Voievod. Și s-a început zidirea în anul 7150 octombrie 16 zile și s-a săvârșit în 7152 septembrie 3 zile și s-a sfințit în 7155 septembrie 12.”

În cei trei ani scurși de la zidire până la sfințire ctitorii au construit careul de chilii care însoțesc zidul de incintă

 

 

și turnul-clopotniță din piatră și granit de pe latura de răsărit,

 

au înzestrat mănăstirea cu moșii, sume de bani, cărți de cult, broderii și numeroase odoare sfinte.

Până la începutul secolului al XIX-lea, Agapia a avut obște de călugări.

În 1803, dorind să înființeze un Seminar de preoți la Mănăstirea Socola din Iași, mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei a mutat maicile de la Socola la Mănăstirea Agapia. Printr-un hrisov domnesc al lui Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia s-a transformat în mănăstire de maici, fiind înființată și o școală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Stareță a fost numită maica Elisabeta Costache, sora mitropolitului.

 

 

 

Curtea

 

 

Arhitectura bisericii nu are un stil specific. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861. Iată câteva:

 

 

 

Se spune că Prorocul Daniel ascunde autoportretul lui Nicolae Grigorescu… Este foarte posibil, pentru celelalte picturi modelele au fost călugării mănăstirii, sătenii…

Pe lângă Mănăstirea Agapia funcționează singurul seminar de fete din zona Moldovei, Seminarul Teologic Monahal „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, înființat de patriarhul Justinian Marina.

De asemenea, în afara incintei se află peste 100 de case călugărești, construite în stilul caselor de la munte, precum și două biserici de lemn: Biserica Adormirea Maicii Domnului (în partea de sud) și Biserica Sf. Ioan Bogoslovul.

 

În satul mănăstiresc este un muzeu mai deosebit,

unde amatorii pot învăța meșteșugurile măicuțelor – țesutul, olăritul, patiseria…

 

O ultimă aducere aminte, cu bunicuța înainte de plecare…

Mai mult despre Mănăstirea Agapia: https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Agapia

In English: https://en.wikipedia.org/wiki/Agapia_Monastery

En Français: https://fr.wikipedia.org/wiki/Monast%C3%A8re_d%27Agapia

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #romanianvisualart

0 comentarii la „~ Din România frumoasă ~

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: