Istoria României România frumoasă

22 Mai în istoria României

Foto: Desființarea hotarului dintre Moldova și Țara Românească


1443 – Prima atestare documentară a localității Racovița

Atestată documentar în 22 mai 1443, Racovița împreună cu alte șapte localități învecinate: Boița, Plopi (dispărută), Sebeșu de Jos, Sebeșu de Sus, Tălmaciu, Tălmăcel și Turnu Roșu, au făcut parte din Scaunul filial al Tălmaciului, ca subunitate administrativă a Scaunului Sibiului, fiind înglobat la rândul său în 1453 în autoadministrarea sașilor din cele Șapte Scaune. Se regăsește în actul de danie prin care voievodul Ioan de Hunedoara a donat lui Simion Magnus, castelanul Tălmaciului precum și urmașilor săi, jumătate din prediul (cătunul) Reken, ceea ce îndreptățește să considerăm că până la această dată localitatea constituia proprietatea coroanei maghiare. În prezent este comuna Racovița din județul Sibiu

1476 – Prima atestare documentară a dregătoriei pitar în Moldova

Titlu dat în evul mediu în țările românești boierului care pregătea pâinea pentru domn și pentru slujitorii sau ostașii cu rație zilnică de pâine și supraveghea brutarii domnești. În secolul al XVII-lea a devenit membru al sfatului

1660 – Bătălia de la Gilău

Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy al II-lea, a fost detronat de Dieta Transilvaniei la 3 noiembrie 1657, la cererea Sublimei Porți, din cauză că a purtat un război neautorizat de sultan (cu Polonia, 1657), dar în ianuarie 1658 a fost reinstalat ca principe al Transilvaniei de Dieta reunită la Mediaș. A fost iarăși revocat de turci, apoi din nou instalat de Dietă. Atunci, turcii au invadat Transilvania și l-au învins în bătălia de la Gilău. Rănit în bătălia de la Gilău, a murit în cetatea Oradea câteva zile mai târziu, la doar 39 de ani. Obsesia pentru putere a adus numai moarte și nenorocire, principatul fiind supus la biruri mai mari de către otomani și apoi cucerit de către austrieci

1809 – S-a născut Constantin Al. Kretzulescu

(n. 22 mai 1809, București – d. 21 martie 1884, București)

Om politic, membru de onoare (din 1871) al Academiei Române, fiul marelui logofăt Alexandru Kretzulescu și fratele lui Nicolae Kretzulescu. Și-a făcut studiile în țară, la școala grecească. În 1831 s-a înrolat în armată cu gradul de sublocotenent, servind până în 1840, când a părăsit oștirea cu gradul de maior, fiind numit prefect al județului Braila. A devenit apoi procuror la Înalta Curte, de unde a demisionat în 1842 și a petrecut mai mulți ani în Franța, Anglia, Italia, studiind literatura, filosofia, istoria. Întors în țară, a trăit retras până în 1857, când a fost numit președinte al comitetului din Muntenia pentru alegerile Divanului Ad-hoc. A deținut de două ori funcția de prim-ministru: 27 martie–6 septembrie 1859, al Țării Românești; 1 martie–4 august 1867 al României. A mai fost ministru al Cultelor, ministru de Justiție și ad-interim la Război

1841 – S-a născut Eduard Caudella

(n. 22 mai/3 iunie 1841, Iași – d. 15 aprilie 1924, Iași)

Compozitor de muzică de operă, violonist, dirijor, profesor și critic muzical. Tatăl său, Francisc Caudella (1812–1868), muzician autodidact, a venit din Viena și s-a stabilit la Iași, în 1830, lucrând violoncelist pe lângă trupele de teatru franceză și germană. A început studiile muzicale la Scheia și Iași, apoi și-a continuat studiile la Berlin și Frankfurt cu Hubert Ries, Henri Vieuxtemps (vioară) și cu Adolphe Rieß (pian). A plecat apoi la Paris să studieze cu Lambert Massart și cu Delphin Allard. Între 1861–1864 a revenit la Iași, unde a fost violonist la curtea domnească a lui Alexandru Ioan Cuza. A predat la școala de muzică, a fost rector al Conservatorului (1892–1901). Între elevii săi s-au numărat Athanasie Theodorini, Mircea Bârsan, Mircea Anghelescu și dirijorul Antonin Ciolan. A fost și primul profesor de muzică al lui George Enescu care, mai târziu, i-a dedicat lui Caudella lucrarea sa pentru vioară Impresii din copilărie. A înființat prima orchestră simfonică, al cărei dirijor a fost, în cadrul Conservatorului din Iași. A mai dirijat și orchestrele de la teatrul românesc, de la trupa da teatru german și de la opera italiană. A realizat o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești: Harță Răzeșul, Hatmanul Baltag, Fata răzeșului, Traian și Dochia

Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră

1862 – Desființarea hotarului dintre Moldova și Țara Românească

În ziua de 22 mai 1862, domnitorul Cuza a iscălit raportul de desfiinţare a graniţei dintre cele două Principate, prezentat de colonelul I. Ghica, ministrul de război. A doua zi, acelaşi minister a transmis comandantului punctului de trecere de la Focşani că „graniţa s-a desfiinţat, iar oamenii pot merge la casele lor

 

1879 – Parlamentul maghiar a votat Legea Trefort

Lege şcolară, numită după iniţiatorul Trefor Agoston, care prevedea obligativitatea predării în limba maghiară în toate şcolile elementare din teritoriile anexate Ungariei, inclusiv în şcolile confesionale române

1893 – S-a născut Armand Călinescu

(n. 22 mai1893, Pitești – d. 21 septembrie 1939, București)

Jurist, filosof, om politic. A urmat cursurile Facultății de Drept la Universitatea București, urmând în paralel și cursurile Facultății de Filosofie. A obținut titlul de doctor în științe politice și economice la Paris cu teza Le change Roumain. Sa depreciation depui la guerre et son retablissement. În 1918 a fost numit judecător de pace în județul Argeș, iar în anul următor a intrat în politică, în Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache și Virgil Madgearu, care avea să devină ulterior, prin fuziune, Partidul Național Țărănesc. A fost ales deputat în parlament, a fost numit prefect de Argeș, apoi subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, ceea ce coincide cu o înăsprire a măsurilor de împotriva dezordinilor sociale. Atitudinea sa fermă față de legionari a produs căderea în 1933 a Guvernului Vaida-Voievod, din care făcea parte, a făcut posiblă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu (1938). A fost asasinat în București de un comando legionar

1896 – S-a născut Emil C. Crăciun

(n. 22 mai 1896, Iași – d. 3 aprilie 1976, București)

Medic, profesor universitar, cercetător, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în 1918, urmând specializări la Berlin şi Paris. Doctor în medicină şi chirurgie (1922), doctor docent (1929), a analizat cu preponderență cancerul, fiind autor a numeroase cărți, manuale universitare și articole medicale, A pus la Cluj bazele primului Institut Oncologic din România. Din lucrările sale: Bio-poncture rénale-biopsie par aspiration, Morfopatologia sistemului nervos, Anatomie patologică

1919 – S-a născut Dumitru Ignea

(22 mai 1919, Iași)

Prozator, gazetar, membru al Uniunii Scriitorilor. A absolvit Şcoala de Arte Grafice din Bucureşti în 1946. După ucenicie ca librar și tipograf a fost combatant pe frontul de Est și prizonier (1941–1945). A fost secretar de redacție la ziarul Lupta Moldovei și redactor-șef la ziarul Opinia din Iași, redactor-șef la ziarul Canalul Dunăre–Marea Neagră din Constanța, redactor la Viața Românească, redactor-șef la lașul literar, redactor-șef la Convorbiri literare, secretar al Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor. A debutat cu două poeme în stil maiakovskian, A noastră este pacea și Dictatura proletară, în almanahul literar Pentru pace și cultură luptăm! (1969), iar editorial a debutat cu volumul Povestiri, în colecția Ogoare noi (1955), căruia îi urmează romanele Strada primăverii, Condamnat la moarte, Sub aripa timpului, precum și culegerile de povestiri Taina celor cincisprezece litere, Omul cu părul cărunt. Este autorul piesei de teatru Prietena mea, noaptea, adaptată și difuzată la Radio Iași (1974). A colaborat cu schițe, povestiri, reportaje, articole la Viața Românească, Gazeta literară, lașul nou, lașul literar, Convorbiri literare, Cronica, Steaua, Contemporanul, etc.

1926 – S-a născut Maya Belciu

(n. 22 mai 1926, Lugoj – d. 11 aprilie 2012, București)

Actriță, prozatoare. A studiat Dreptul şi Institutul de Teatru la Cluj. A jucat teatru la Cluj, Brăila şi la Teatrul Naţional Timişoara. A fost actriţă şi la Teatrul Regional (dramă şi estradă) din Bucureşti. După renunţarea la cariera teatrală, a fost redactor al Editurii Meridiane. A scris poezie din copilărie, debutînd la 14 ani, în 1940, la Timişoara. Re-debutul are loc în 1964, în Luceafărul, cu un fragment de roman. A debutat editorial cu romanul Blana de focă (1966). Alte romane apărute sunt: A XI-a poruncă, Dyonis sărmanu, La cules de vipere. După 1989 a publicat proză cu accente autobiografice: Vin americanii… destin amânat, Întâmplare cu Zâna Mirării (Premiul ASB)

1927 – S-a născut Ilie Măduţă

(n. 22 mai 1927, Dezna, Arad – d. 11 septembrie 1989, Arad)

Poet. A urmat filosofia şi literele la Cluj. Între 1950–1964 a fost inspector şcolar în Ministerul Industriei Uşoare şi referent tehnic la Prodexport Timişoara, iar între 1964–1970 a fost profesor la școli din Dezna şi Mişca, judeţul Arad, apoi la liceul din Chişineu-Criş, predând limba latină şi filosofia. După 1945 a fost condamnat de două ori din motive politice. A debutat la Scrisul bănăţean în 1956, an în care a publicat şi în ziarele locale din Arad şi Timişoara, iar prima carte, Corabia autohtonă, i-a apărut în 1969. A colaborat îndeosebi la Orizont, Familia, Tribuna, iar sporadic şi la alte publicaţii din ţară. A fost distins cu Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara (1969) şi cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru literatură dedicată copiilor şi tineretului (1982). Alte volume publicate: Măşti de zăpadă, Tărâmul de flacără, Privighetoarea albă, Orarul păstrăvului şi al mierlei, Aur şi scrum

1927 – S-a născut Otto Tellmann

(n. 22 mai 1927, Agnita – d. 10 ianuarie 2013, Fürth, Bavaria)

Fost jucător și antrenor de handbal, care a jucat pe postul de pivot. După debutul la Voința Agnita, s-a transferat în 1949 la CCA București. Ca membru al echipei naționale de seniori a României a câștigat medalia de aur la Campionatul Mondial din 1961. Ca antrenor al echipelor CCA/Steaua București, Dinamo București a câștigat mai multe campionate naționale, Spartachiada Armatelor Prietene, Cupa Campionilor Europeni (1977) etc. A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a II-a. În 1985 a emigrat în Republica Federală Germania, unde a antrenat echipa feminină Nürnberg și cele masculine de seniori și tineret TV Bötzingen

1932 – S-a reintrodus ora de vară în România

A fost introdusă pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial (1917). După război s-a renunțat la folosirea orei de vară, aceasta fiind reintrodusă în 1932, din aceleași rațiuni economice. Până în 1939 ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932, din 22 mai), ora 00:00 și prima duminică din octombrie, ora 01:00. Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, și 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată până în 1979

1933 – S-a născut Octav Grigorescu

(n. 22 mai 1933, București – d. 7 februarie 1987, București)

Pictor, grafician, ilustrator de carte, profesor universitar și poet, membru al Uniunii Artiștilor Plastici (din 1961), făcând parte din Consiliul de conducere al uniunii. A studiat la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, unde a frecventat succesiv clasa de pictură a lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna, cea de sculptură a lui Dimitrie Onofrei și cea de grafică a lui Vasile Kazar. Pentru lucrarea de diplomă (1958) a realizat un ciclu de gravuri inspirate din viața muncitorilor din Maramureș. A debutat expozițional în 1959. Între 1955–1984 a întreprins numeroase călătorii de studii și documentare în străinătate: R.D. Germană, Italia, U.R.S.S., Cuba, Spania, Franța, Anglia. Din 1958 a fost conferențiar, apoi lector al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. S-a căsătorit cu pictorița Georgeta Năpăruș, în anul 1965. A avut expoziții personale la Galeriile Galateea, Apollo, Sala Dalles, Amfora din București, Galeria Laminima, Torino, Ravagnan, Galeria d’ Arte, Veneția, Galeria Trinita, Roma, Galeria Sagittario, Milano, etc.

Biografie ilustratăhttp://artindex.ro/2012/05/16/grigorescu-octav/

1933 – A încetat din viaţă Ștefan Dimitrescu (n. 18 ianuarie 1886, Huși – d. 22 mai 1933, Iași)

Pictor și desenator realist–critic, unul din fondatorii asociației Arta română, profesor la Școala de arte frumoase din Iași

1934 – S-a născut Constantin Rauțchi

(n. 22 mai 1934, Cazaci, Basarabia – d. 17 noiembrie 1984, București)

Actor de teatru și film, de o deosebită expresivitate. A studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. După absolvire a fost repartizat la Teatrul Național din Craiova și a interpretat pe această scenă roluri în Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, Bunbury de Oscar Wilde, O chestiune personală de Al. Stein, Ultima generație de V. Nițulescu, Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Gîlcevile din Chioggia de Goldoni, Arcul de triumf de Aurel Baranga. I s-a decernat în 1957 premiul concursului republican al tinerilor actori pentru rolul lui Pleșoianu din Ultima generație. S-a mutat la București, la Teatrul Național, în urma solicitării directorului acestei instituții, scriitorul Zaharia Stancu. Aici a jucat în Nora de Ibsen, Richard al III-lea de W, Shakespeare, Coana Chirița de Tudor Musatescu, Livada cu vișini de Cehov, Patima roșie de M. Sorbul. Ultimul rol a fost al lui Hagi Tudose din piesa cu același nume a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea. A debutat pe marele ecran în 1958, cu rolul studentului Nae din filmul Alo? Ati greșit numărul, iar ultimul film a fost Căutătorii de aur (1986). Alte filme: Bădăranii, Titanic vals, Străinul, Ciprian Porumbescu, Mastodontul, Prin cenușa imperiului, Capcana mercenarilor

Cadavrul viu de Lev Tolstoi

1935 – S-a născut Nicolae Corjos

(n. 22 mai 1935, Hotin, Regatul României/Ucraina)

Regizor și scenarist. A absolvit al Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoţia 1957). A lucrat 22 de ani în Buftea ca asistent de regie şi regizor secund, colaborând cu numeroşi realizatori ca Malvina Urşianu, Mircea Mureşan, Sergiu Nicolaescu, Lucian Pintilie la filme ca: Străinul, Dacii, Răzbunarea haiducilor, Astă seară dansăm în familie, Ciprian Porumbescu, Nemuritorii, Toate pânzele sus!. A realizat, ca regizor şi autor de scenarii, peste 50 de filme documentare. A jucat, ca actor, în filmul Baltagul. În 1979 a debutat ca regizor cu Ora zero. A regizat seria Liceenilor: Declarație de dragoste, Liceenii, Extemporal la dirigenție, Liceenii Rock’ n’ Roll. Din 1989 a devenit pentru un timp profesor la Conservatorul de Muzică. A lucrat apoi în Consiliul Național al Audiovizualului și nu a mai făcut filme

Liceenii

1937 – Convenţia între Bulgaria şi România privitoare la exploatarea liniilor regulate de comunicaţii aeriene

A fost semnată la Sofia la 22 Mai 1937 și ratificată prin Decretul Regal nr. 1.401 din 30 martie 1938

1939 – S-a născut Răzvan Teodorescu

(n. 22 mai 1939, București)

Critic și istoric de artă, politician, membru titular (din 2000) al Academiei Române. A fost președinte al Radioteleviziunii Române, senator și ministru al culturii. Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR), este laureat al Premiului Herder (1993) și a fost distins cu Ordinul Național Pentru Merit în grad de Comandor. Dintre lucrările sale: Mănăstirea Dragomirna, Biserica Stavropoleos, Itinerarii medievale, Drumuri spre ieri, Puțină Istorie

1941 Societatea Națională de Agricultură s-a transformat în Academia de Agricultură din România

Prin votul Adunării generale, Societatea Națională de Agricultură a devenit o instituție cu caracter academic, această transformare fiind dorită de o mare parte a membrilor societății dar și de Uniunea Sindicatelor Agricole. A fost sprijinită de Constantin Garoflid și Ion Sichitiu, fostul și actualul ministru al Agriculturii și Domeniilor. În prezent poartă numele Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”

1942 – S-a născut Vasile Andru

(Vasile Andrucovici; n. 22 mai 1942, Bahrinești, Rădăuți, Bucovina/Ucraina – d. 21 octombrie 2016, București)

Prozator, teoretician și eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1975). A absolvit Facultatea de Filologie, secția franceză-română, a Universității din Iași în 1965. A debutat în 1969 cu articole în România literară și apoi a publicat mai mult de 25 de volume. A colaborat la România literară, Luceafărul, Tribuna, Convorbiri literare, Vatra, Viața Românească, (unde a fost și redactor principal timp de 27 de ani). Din 1990 a structurat și coordonat Centrul de Practică Isihastă din București, a devenit redactor-șef al revistei Arhetip (apărută în doar 11 numere) și unul din principalii membri ai Grupului Yoga Pentru Restaurare Umană, GYPRU. Din scrierile sale literare: Yutlanda posibilă, Arheologia dorințelor, O zi spre sfârșitul secolului, Memoria textului, Cel mai îndepărtat paradis

1946 – S-a născut Andrei Marga

(n. 22 mai 1946, București)

Filozof, politolog și om politic, profesor universitar, a fost ministru de externe al României, ministru al educației, rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, laureat al premiului Herder (2005). Conform raportului publicat în data de 21 februarie 2014 de către CNSAS, Andrei Marga a fost, împreună cu soția sa Delia, informatori ai Securității Statului

1948 – Guvernul Petru Groza îi retrage cetățenia regelui Mihai I și altor membri ai familiei regale

La cinci luni după abdicare, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române a hotărât retragerea cetaţeniei pentru membrii familiei regale: Regele Mihai, Regina Elena, Principesele Elisabeta şi Ileana şi Principele Nicolae, copiii reginiei Maria şi regelui Ferdinand. În acelaşi timp, toate bunurile familiei regale erau trecute în proprietatea statului român. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial cu nr 122 (partea 1 B), din 28 mai 1948. Abia după 48 de ani, în 1997, fostului rege Mihai i s-a redat cetățenia română

1948 – S-a născut Florea Dumitrache

(n. 22 mai 1948, București – d. 26 aprilie 2007, București)

Jucător de fotbal, maestru emerit al sportului, subinginer. S-a legitimat în 1961 la Rapid București, a trecut după doi ani la T.U.G, în 1964 s-a transferat la Dinamo, club în cadrul căruia a realizat marile performanțe ale activității sale de jucător. Atacant de mare valoare, a făcut parte din lotul echipei naționale de fotbal a României, prezentă la Campionatul Mondial de fotbal din Mexic, 1970, numărându-se printre componenții săi de bază. A fost un jucător remarcat prin driblingurile sale de excepție, foarte derutante, dar și prin eficacitatea și spectaculozitatea loviturilor de cap

1956 – A încetat din viaţă Ion Călugăru (Ștrul Leiba Croitoru; n. 14 februarie 1902, Dorohoi – d. 22 mai 1956, București)

Prozator, romancier, dramaturg și gazetar, a scris în revistele avangardiste povestiri umoristice, piese de teatru

1957 – A încetat din viaţă George Bacovia (George Vasiliu; n. 4/16 septembrie 1881, Bacău – d. 22 mai 1957, București)

Cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă

1964 – S-a născut Marius Oprea

(n. 22 mai 1964, Târgoviște)

Istoric, poet și eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A studiat istoria la Universitatea din București. A fost membru al cenaclului Universitas condus de profesorul și criticul literar Mircea Martin. Este autorul unei teze de doctorat cu tema Rolul și evoluția Securității (1948-1964). În prezent este președintele Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (CICC). A debutat ca poet în volumul Pauza de respirație, alături de Simona Popescu, Caius Dobrescu și Andrei Bodiu. Dintre cărțile sale: Solo de tamburină, O istorie a Securității în documente, Adevărata călătorie a lui Zahei – Vasile Voiculescu și taina Rugului Aprins, Șase feluri de a muri

1965 – A debutat la Televiziunea Română, emisiunea Teleenciclopedia

Emisiune a postului național de televiziune din România, este una dintre cele mai longevive emisiuni din programele posturilor de televiziune din România. Debutul său a avut loc în seara zilei de 22 mai 1965, la ora 20.00, fiind difuzată în continuare pe TVR1, sâmbăta la ora 18.45. Sunt prezentate documentare cu subiecte diverse: natură, tehnologie, sănătate ș.a. Emisiunea păstrează același generic, un fragment din Momentul muzical pentru pian și orchestră de Nicolae Kirculescu

Teleenciclopedia – Începuturile României moderne: Carol I

1972 – Conferința națională a scriitorilor din România socialistă

Conferința Națională din 22–24 mai l-a reales președinte pe Zaharia Stancu. A fost convocată în scopul stabilirii sarcinilor de viitor ale scriitorilor, în lumina Plenarei CC al PCR din 1971. Cu această ocazie s-a elaborat un program pentru înfăptuirea „minirevoluției culturale” în România, după modelul „revoluției culturale” chineze

1978 – A încetat din viaţă Gheorghe Zane (n. 11 aprilie 1897, Galaţi – d. 22 mai 1978, București)

Economist, istoric al gândirii economice românești și membru titular al Academiei Române

1985 – A încetat din viaţă Ion Lotreanu (n. 2 mai 1940, Alimpești, Gorj – d. 22 mai 1985, Bucuresti)

Poet, prozator și eseist, redactor la revista Viața militară, secretar de redacție la revista Săptămîna

2005 – Ziariștii români răpiți în Irak au fost eliberați

După ce au fost ținuți 3 zile într-o locație din Bagdad, jurnaliștii răpiți au fost transferați la 1 aprilie în beciul unei ferme, aflată la 15 km sud de capitala irakiană, fiind eliberați după 55 de zile. Într-o declarație de presă, președintele României a mulțumit serviciilor secrete de informații străine și române, precum și autorităților americane din Irak, comunității arabe din țară care au contribuit la rezolvarea crizei. El a precizat că operațiunea de eliberare a ziariștilor a fost executată sută la sută de serviciile de informații ale statului român, „într-o excelentă colaborare între Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații și Direcția Generală de Informații a Apărării” și a menționat că statul român nu și-a negociat nici politica externă și nici nu a plătit răscumpărarea jurnaliștilor

2001 – A încetat din viaţă Ștefan Iacobescu (n. 2 aprilie 1937, București – d. 22 mai 2001, București)

Grafician și gravor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România

2002 – A încetat din viaţă Alexandru Todea (n. 5 iunie 1912, Teleac, Mureș – d. 22 mai 2002, Târgu Mureș)

Episcop român unit, ales în clandestinitate la conducerea Bisericii Române Unite cu Roma și recunoscut oficial după 1990, membru de onoare al Academiei Române, deținut politic

2007 – A încetat din viaţă Ralu Filip (n. 30 august 1959 – d. 22 mai 2007, București)

Jurist și jurnalist, președinte al Consiliului Național al Audiovizualului (2002–2007)

2008 – A încetat din viaţă Gavril Matei (Albastru) (n. 3 octombrie 1943, Săliştea Nouă, Cluj – d. 22 mai 2008, București)

Poet şi prozator, redactor la Almanahul Uniunii Scriitorilor, Luceafărul şi director al Editurii România Press

 

Ziua Unicității Reformate Maghiare

2009 – Convenția Generală din Debrețin a reînfiinţat Biserica Reformată Maghiară

Din Conventul General fac parte Episcopiile Reformate din Ungaria, România (cele două episcopii ale Bisericii Reformate din România – Eparhia Ardealului și Episcopia de Piatra Craiului) și Serbia

 

2012 – A încetat din viaţă Irina Mavrodin (n. 12 iunie 1929, Oradea – d. 22 mai 2012, București)

Profesoară universitară de literatură franceză la Universitatea din București și la Universitatea din Craiova, traducătoare, poetă și eseistă

 

#Romaniafrumoasa  #istoriaRomaniei

0 comentarii la „22 Mai în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: