Istoria României România frumoasă

27 Mai în istoria României

Foto: Mihai Viteazul, domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei


1570 – Diaconul Coresi a terminat tiparirea Psaltirii românești

Tipărită între 6 februarie–27 mai 1570, face parte din seria de scrieri imprimate de cărturarul român în tiparnița sa din Scheii Brașovului, în limba română. Mesajul şi misiunea cărţii sunt declarate de diaconul Coresi în epilogul cărţii: „De aceea văzuiu că toate limbile au cuvântul lui Dumnezeu în limba lor, numai noi rumâni n-avăm… că întru besearecă mai vârtosu cinci cuvinte cu înţelesul mieu să grăiesc, ca şi alalţii să învăţ, decât întunearec de cuvinte neînţelese într-alte limbi

1600 – Mihai Viteazul a desăvârșit unirea Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei

Mihai Viteazul a devenit „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând prima unire politică a celor trei țări române

1821 – Tudor Vladimirescu a fost executat din ordinul lui Alexandru Ipsilanti

În noaptea de 27 mai/9 iunie spre 28 mai/10 iunie, ridicat prin trădarea căpitanilor săi, conducătorul pandurilor a fost tăiat cu săbiile, după ce fusese torturat, trupul fiindu-i aruncat într-o fântână. Nicolae Iorga a scris: „A fost omorât noaptea, la marginea orașului Târgoviște, sub geana dealului de sub care priveghează mănăstirea cu rămășițele pământești ale lui Mihai. Călăii au fost 3 ostași care nu stătuseră niciodată în fața dușmanului. Îl ciocâltiră cu iataganele la ceasuri de noapte, cănd fac isprăvi tâlharii, în ziua de 27 mai 1821. Țăranul acesta, Tudor, făcuse un mare păcat. Voise ca în țara lui să aibă parte de fericire și putere săracii neamului românesc“. După asasinarea liderului lor, oastea pandurilor s-a destramat, iar dobândirea independenței naționale a avut loc abia peste mai bine de cinci decenii

1821 – A încetat din viaţă Tudor Vladimirescu (n. 7 iunie 1780, Vladimir, Gorj – d. 27 mai 1821, Târgoviște)

Liderul revoluționar de la 1821 din Ţara Românească, ucis lângă Târgovişte, la ordinul lui Alexandru Ipsilanti

1862 – S-a născut Alexandru Voevidca

(n. 27 mai 1862, Vaslăuți, Bucovina, Imperiul Austro-Ungar/Cernăuți, Ucraina – d. 6 iunie 1931, Cernăuți)

Folclorist și muzicolog, dirijor de cor și orchestră din zona Bucovinei. A urmat Școala Normală de învățători din Cernăuți (1877–1881), apoi a studiat muzica cu Anton Kuzela și la Societatea Filarmonică din Cernăuți, cu Adalbert Hrimaly. A lucrat ca învățător, apoi ca profesor de muzică, traducător, dirijor de cor și orchestră, inspector de muzică în Cernăuți. A cules și publicat folclor din Bucovina și Moldova, fiind (după cum îl consideră Liviu Rusu) „primul cercetător obiectiv al cântecului popular din Bucovina”. A colaborat cu articole la revistele Izvorașul și Voința Școalei, a scris lucrări didactice: Manual metodic pentru predarea cântului în școalele primare. Partea I, Predarea cântecului după auz. A compus muzică de teatru: Doi morți vii (vodevil pe un libret de Vasile Alecsandri); muzică corală: Poptpuriu național (cor mixt și pian, pe versuri populare). A publicat mai multe culegeri de folclor: 17 Colinde, cântece de stea și urări de Anul Nou, Cântece populare românești (10 vol.), manuscrise, publicate parțial în Matthias Friedwagner: Rumänische Volkslieder aus der Bukowina. Liebeslieder mit 380 von Alex. Voevidca auggezeichneten Melodien, Würzburg, etc.

Sofia Vicoveanca – Vădana Culegere Alexandru Voevidca

1867 – Franz Joseph I a aprobat Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria

Franz Joseph I, împăratul Austriei (1848–1916), încoronat și rege al Ungariei (1867–1916), a abrogat Legea despre egala îndreptăţire a naţiunii române cu celelalte naţionalităţi şi religii, precum şi Legea despre caracterul oficial al limbii române în Transilvania, votate de Dieta Transilvaniei de la Cluj în 1865, aprobând Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria. A pus astfel capăt disensiunilor cu nobilimea maghiară prin crearea unui stat dualist: Austro–Ungaria

1886 – S-a născut Emil Isac

(n. 27 mai 1886, Cluj, Austro-Ungaria – d. 25 martie 1954, Cluj)

Poet simbolist, membru corespondent (din 1948) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Drept și Facultatea de Științe Sociale de la Cluj. A locuit în mare parte din viața sa, în orașul Cluj. A debutat în 1903 cu poezia La umbra plopilor în revista Familia și a colaborat la Viața nouă, Noua revistă română, România muncitoare, Cuvântul liber, Viața românească, etc. Printre poeziile sale cele mai cunoscute se numără Mama, Ochii tăi albaștri și Pe lângă apa care trece. Dintre volumele sale: Poezii, impresii și senzații moderne, Ardealule, Ardealule bătrân, Cartea unui om, Versuri

1896 – La București a avut loc primul spectacol cinematografic din România

La sediul ziarului L’Indépendance Roumaine din Bucureşti, la doar cinci luni după ce fraţii Lumière prezentau, la Paris, invenţia lor: cinematograful

1898 – S-a născut Vintilă Şiadbei

(n. 27 mai 1898, Fălticeni – d. aprilie 1944, Zlatna, Alba)

Astronom. Studiile universitare le-a efectuat la Iași, în 1919 fiind licențiat în matematici, iar în 1939 a devenit doctor în matematici având specialitatea în astronomie, titlu conferit de Universitatea din București. În lucrarea de doctorat, Cercetări asupra mișcării meteorilor, a studiat variația frecvenței diurne și anuale a meteorilor, stabilind în acest sens și o metodă grafică pentru determinarea acestor mișcări. A fost asistent, apoi conferențiar la catedra de astronomie a Unversității din Iași. Între 1927–1929 a fost bursier la Paris, lucrând ca stagiar la Observatorul Astronomic din Paris. Prin studiile și cercetările sale a contribuit la cunoașterea orbitelor cometelor, eclipselor de Soare și de Lună, mișcările stelelor, nebuloaselor, meteorilor, strălucirea stelelor novae; a precizat că orbita cometei Ensor (1925 I) este hiperbolică și a determinat elementele acesteia

1928 – S-a născut Constantin Ticu Dumitrescu

(n. 27 mai 1928, Ciumați, Prahova – d. 5 decembrie 2008, București)

Om politic, deținut politic, senator PNȚ-CD, președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. A fost eliminat din Facultatea de Drept înainte de a fi arestat de Securitate și condamnat ca deținut politic la ani grei de închisoare. După eliberare, la cererea sa de a continua studiile universitare, Ministerul Învățământului, într-o comunicare oficială, i-a respins solicitarea, motivând că „se menține eliminarea din toate universitățile din țară pentru activitate antidemocrată”. A suportat anumeroase arestări (încă din liceu), condamnări, a supraviețuit detenției din închisorile și lagărele de exterminare comuniste, fiind eliberat în 1964, odată cu grațierea unei părți a deținuților politici din România. La 22 decembrie 1989, Ticu Dumitrescu a pătruns împreună cu ceilalți oameni de curaj în sediul CC, participând la toate evenimentele revoluției. De atunci s-a implicat în lupta pentru edificarea democrației în România, iar ca parlamentar a inițiat o serie de legi, dintre care Legea deconspirării Securității (Legea Ticu Dumitrescu), Legea lustrației, Legea anulării condamnărilor politice din perioada comunistă, Decretul Lege nr. 118 pentru acordarea unor reparații și drepturi foștilor deținuți politici, etc.

1938 – Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică

În noaptea de 16 spre 17 aprilie, Corneliu Zelea Codreanu, alături de alți 44 de lideri legionari, a fost ridicat de autorități. În urma procesului din 19 aprilie, a fost condamnat la 6 luni de închisoare. Un nou proces, derulat în perioada 23–27 mai, pentru: trădare prin deținere și reproducere în public de acte interesând siguranța statului; uneltire contra ordinii sociale; răzvrătire i-a adus pedeapsa de 10 ani muncă silnică și șase ani degradare civică. El nu a mai părăsit viu închisoarea

1939 – S-a adoptat Legea pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului primar şi normal în România

1948 – Decretul nr. 983 din 26 mai 1948 pentru nationalizarea bunurilor care au aparținut fostului suveran al României

Publicat în Monitorul Oficial nr. 121 din 27 Mai 1948, stipulează: „Toate bunurile mobile și imobile, care, la data de 6 Martie 1945, se aflau în proprietatea fostului rege Mihai I ori a altor membrii ai fostei familii regale, trec, la aceeași dată, în proprietatea Statului Român

1958 – A încetat din viaţă Anton Davidoglu (n. 30 iunie 1876, Bârlad – d. 27 mai 1958, București)

Matematician, inițiatorul cercetărilor românești în domeniul ecuațiilor diferențiale ordinare sau cu derivate parțiale, membru fondator al Academiei de Științe din România

1972 – A încetat din viaţă Vasile Grecu (n. 31 iulie 1885, Mitocu Dragomirnei, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 27 mai 1972, București)

Filolog și bizantinolog, profesor la catedra de studii sud-est europene a Universității din Cernăuți şi la Universitatea din București

1973 – A încetat din viaţă Constantin Daicoviciu (n. 1 martie 1898, Căvăran, comitatul Caraș-Severin – d. 27 mai 1973, Cluj)

Istoric și arheolog, profesor, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, politician comunist, membru titular al Academiei Române

1974 – S-a născut Medeea Marinescu

(n. 27 mai 1974, București)

Actriță de teatru și film. Copil precoce, a debutat la doar 3 ani în filmul Iarna bobocilor, dar a devenit bine cunoscută și recunoscută după interpretarea rolului principal din filmul fantezie Maria Mirabela. Absolventă în 1996 a Academiei de Teatru și Film București, clasa Florin Zamfirescu, jucase încă de pe băncile facultății pe scena teatrelor Casandra, UNU, Romano-american și Odeon, prezentase emisiuni de divertisment la TVR 1 si Antena 1 și avea șase premii de interpretare. A jucat pe scena Teatrului Național din București și în 18 filme, printre care: Zâmbet de soare, Domnișoara Christina, Une mere comme on n’en fait plus, Je vous trouve très beau, Weekend cu mama, Q.E.D., Străini în noapte – Live, Zavera

Weekend cu mama (2019)

1974 – S-a născut Marius Mihalache

(n. 27 mai 1974, București)

Cunoscut țambalist, interpret, compozitor, orchestrator pentru piese ce pornesc de la muzica clasică, folclor, muzică romanes, jazz și până la etno jazz. A avut primul contact cu țambalul încă de la vârsta de 4 ani, încurajat de tatăl său, fiind fascinat încă de la prima întâlnire cu instrumentul. A început studii muzicale la 6 ani, pianul și teoria muzicală cu Vittorio Albini, țambalul cu Victor Manu; la 10 ani a câștigat primul său premiu, la Atena, iar la 17 a interpretat la țambal Rahmaninov, Chopin, Schuman, Schubert și Mozart stârnind mii de aplauze la Scala di Milano. Cel mai important moment din viața sa de artist, este întâlnirea cu renumitul artist american Chick Corea, cântând în deschiderea a câtorva concerte ale acestuia, care i-a devenit mentor. A compus coloana sonoră pentru filme: Asfalt Tangou, Filantropica, La urgență, Ticăloșii, etc. În 1998 a lansat primul album de etno-jazz, Eclipse, urmat de altele si de colaborări, o perioadă în care a abordat mai multe stiluri, de la jazz la muzică țigănească. În 2007 a lansat albumul World Symphony, un experiment muzical în care sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonică și voce

Marius Mihalache feat. Lorin Mihalache live @ National Theatre Bucharest

1978 – A încetat din viaţă Vintilă M. Mihăilescu (n. 19 aprilie 1890, București – d. 27 mai 1978, București)

Antropolog cultural și geograf român, membru titular al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe din România

1981 – S-a născut Alina Cojocaru

(n. 27 mai 1981, București)

Balerină. De la o vârstă fragedă a făcut gimnastică, mai târziu cursuri de balet, deși nu văzuse niciodată un spectacol de balet live. A fost selectată la Școala de Stat pentru Balet din România (1990). Câteva luni mai târziu a fost aleasă (cu alți 8 studenți români) de către directorul școlii de balet de la Kiev pentru a participa la un schimb de studenți. În 1997, la 15 ani, la concursul internațional de balet Prix de Lausanne, a câștigat o bursă de șase luni pentru formare la Școala Regală de Balet din Londra. A dansat ca solistă a Companiei de balet din Kiev, a Companiei Royal Ballet de la Londra (Covent Garden), English National Ballet şi ca artist invitat, cu companii renumite din întreaga lume, precum American Ballet Theater, Hamburg Ballet, Tokyo Ballet ș.a.

Alina Cojocaru – Giselle Royal Ballet London, 2006

1984 – A fost resfințită Biserica Neagră din Brașov

Între anii 1967–1977 s-au făcut lucrări de restaurare a Bisericii Negre la faţada de sud, în interiorul bisericii, ca şi la acoperiş, continuate după cutremurul din 1977. S-au consolidat bolţile, interiorul bisericii a fost zugrăvit şi la toate ferestrele s-au montat geamuri speciale cu proprietăţi filtrante, pentru protejarea covoarelor împotriva acţiunii razelor ultraviolete. După încheierea lucrărilor de renovare în interior, la 27 mai 1984 a avut loc reinaugurarea bisericii în prezenţa unor numeroase personalităţi din ţară şi străinătate

2004 – Sibiu și Luxemburg au fost desemnate capitale europene ale culturii pentru anul 2007

Consiliul Ministerial al Uniunii Europene a făcut desemnarea în urma votului miniștrilor pentru educație, tineret și cultură din cele 25 de state membre UE, întruniți la Bruxelles

2005 – A încetat din viaţă Liviu Tudan (Dumitru Tunsoiu; n. 29 noiembrie 1947, București – d. 26 mai 2005, București)

Basist și compozitor de muzică rock, solist al formației Roșu și Negru

2007 – Cinematografia română premiată la cea de-a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes (16–27 mai)

Filmul 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, regizat de Cristian Mungiu a câştigat a câștigat, în premieră pentru România, cea mai importantă distincţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, Palme d’Or.

Totodată, filmul California Dreamin’ (nesfârşit), realizat de regretatul regizor Cristian Nemescu, a câştigat marele premiu al secţiunii Un Certain Regard

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „27 Mai în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: