Istoria României România frumoasă

31 Mai în istoria României

Foto: Parașutistul Gheorghe Iancu a stabilit recordul mondial definitiv


Ziua Geniștilor

1859 – A luat ființă primul batalion de geniu în Moldova

Arma Geniului s-a înființat prin crearea în Moldova a primei subunități române de geniu, Batalionul 1 Geniu, prin abrobarea dată la 31 mai 1859 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe Raportul Consiliului de Miniștri nr. 1902. Un an mai târziu, corpul de geniu instituit prin ordonanța din 31 mai 1859, va spori prin înființarea unui al doilea batalion în Țara Românească, care „dimpreună cu cel din Moldova au constituit întâiul regiment de geniu” românesc. Primele batalioane de geniu ale ostirii române aveau un efectiv de 1000 de oameni fiecare, împărțiți în patru companii. Comandant al acestor subunități a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici, care s-a numărat printre organizatorii trupelor de geniu din țara noastră

Ziua Rezervistului Militar

Instituită prin Hotărârea Guvernului României nr. 467 din 12 mai 2010. Prin această hotărâre instituțiile publice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională pot sprijini, in condițiile legii, manifestările prilejuite de acest eveniment

1816 – S-a născut Dimitrie Ghica

(n. 31 mai 1816, București – d. 15 februarie 1897, București)

Om politic conservator. Născut în Familia Ghica, ca fiu al domnitorului din Țara Românească Grigore Dimitrie Ghica, vlăstar domnesc (i se spunea beizadea Mitică), a urmat studii militare la Viena și Berlin. O vreme a fost ofițer în garda imperială rusă, iar în țară a fost membru al Curții de Apel București, prefect al Poliției și primar al Capitalei. Deputat în Divanul ad-hoc (1857), a militat pentru unirea Principatelor Române sub domnia unui Principe străin. Ca efor al Spitalelor civile a contribuit la construirea unor unități sanitare în București, la modernizarea orașului montan Sinaia. A fost președinte al Consiliului de Miniștri – ultimul Guvern al Munteniei (1861–1862), prim-ministru al României, președinte al Senatului României

1874 – Convenția dintre România și Austro-Ungaria privind calea ferată Ploiești–Predeal–Timiș–Brașov

La începutul anilor 1870, ambele guverne au convenit să construiască primele două linii de cale ferată transfrontalieră și anume: una pe la Orșova și cealaltă pe la Predeal. Astfel, la 31 mai 1874, s-a semnat la București o convenție româno-maghiară prin care s-au stabilit detaliile legării orașului Brașov de Ploiești printr-o linie ferată pe Valea Prahovei, care urma să treacă granița între cele două țări la nord de orașul românesc Predeal și la sud de satul austro-ungar Timișu de Sus și să fie dată în folosință la 15 august 1878.

1879 – Danemarca a recunoscut independența de stat a României

Trimisul special al Danemarcei la Viena s-a prezentat în fața Regelui Carol I, în misiune specială, pentru a notifica recunoașterea de către Danemarca a independenței de stat a României. Relațiile diplomatice dintre România și Danemarca au fost stabilite în 1917, când ambasadorul român cu reședința la Stockholm a fost acreditat și în Danemarca

1883 – S-a născut Onisifor Ghibu

(n. 31 mai 1883, Săliște, comitatul Sibiu – d. 31 octombrie 1972, Cluj)

Profesor de pedagogie, politician, luptător pentru drepturile și unitatea poporului român, participant important la realizarea Marii Uniri de la 1918, membru corespondent al Academiei Române. A urmat studii universitare la Institutul Teologic Andreian Sibiu, desăvârșite la Universitatea din București, la Budapesta, Strasbourg și Jena, în acest din urmă oraș universitar trecându-și și doctoratul în filosofie, pedagogie și în istorie universală (1909). Refugiat în București între anii 1914–1916, a colaborat cu alți refugiați ardeleni la o campanie pentru intrarea României în război alături de Antantă împotriva Austro-Ungariei, fiind condamnat la moarte în 1915, în contumacie, de Curtea Militară Maghiară din Cluj. După ocuparea Bucureștiului, s-a refugiat la Iași cu familia, iar din martie 1917 la Chișinău, unde a devenit motorul acțiunii revoluționare basarabene din 1917–1918. Împreună cu câțiva fruntași basarabeni a întemeiat și organizat Partidul Național Moldovenesc. A condus efectiv vasta acțiune de organizare a învățământului în limba română, inexistent în 1917 și a reușit deschiderea de școli românești în toată Basarabia. A tipărit Ardealul, prima „foaie” cu tipar latin din întreg Imperiul Rus, transformat mai apoi în cotidianul România Nouă. S-a aflat în fruntea luptei care duce la unirea Basarabiei în 1918. Pentru activitatea sa permanent naționalistă, antirevizionistă și antisovietică a avut de suferit tot restul vieții după instaurarea forțată a regimului comunist în România

1913 – S-a născut Constantin Silvestri

(n. 31 mai 1913, București – d. 23 februarie 1969, Londra)

Dirijor, compozitor și pianist, stabilit în Anglia din 1957. A debutat ca pianist la vârsta de zece ani, iar ca dirijor la 17 ani, alături de Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din București, dirijând o compoziție proprie, Preludiu și fugă (Toccata). A studiat la Conservatorul din București, cu Mihail Jora (compoziție) și Florica Musicescu (pian), iar ca dirijor a fost un autodidact. În 1935 a fost distins cu Premiul de compoziție „George Enescu”, în același an devenind director muzical al Operei Române și, din 1953 și director al Filarmonicii din București. În perioada 1948–1956, Constantin Silvestri a predat la Conservatorul din București, unde a creat o valoroasă clasă de dirijorat. Printre studenții săi se numără celebrul dirijor Sergiu Comissiona. În 1958 a dirijat premiera românească a operei Oedip de George Enescu, la Opera Română din București. În 1959 a emigrat în Anglia, s-a stabilit la Bournemouth, primind cetățenie britanică în 1967. Compozițiile sale includ lucrări simfonice și muzică de cameră pentru diferite instrumente

Constantin Silvestri – Trei piese pentru orchestră de coarde, Op. 4 (1933)

1915 – S-a născut Voinea Marinescu

(Marinoff; n. 31 mai 1915, Somovit, Bulgaria – d. 2 septembrie 1973, București)

Medic chirurg din România, membru corespondent al Academiei Române (din 1963). A absolvit Facultatea de Medicină din București, specializându-se apoi la Institutul de medicină „I.P. Pavlov” din Leningrad (1948–1952) și în clinicile prof. F.C. Uglov și A.N. Bakulov, obținând diploma de candidat în științe. Reîntors în România, a fost încadrat conferențiar universitar la Catedra de chirurgie a IPMSF București, sub conducerea profesorului Nicolae Hortolomei, apoi profesor titular la Clinica chirugicală a Spitalului Fundeni. A întreprins studii experimentale și clinice în domeniul chirurgiei cardiace și toracice, abordând cu echipe complexe (Dan Setlacec, Gh. G. Litarczec ș.a) operațiile pe cord oprit și deschis; a adus contribuții și în problemele legate de circulația extracorporală, cu contribuții în chirurgia experimentală a plămânilor, a aparatului circulator, a transplanturilor de țesuturi și organe, în chirurgia cardio-vasculară. A fost vicepreședinte al celei d-a XII-a Sesiuni a Adunării Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ministru al sănătății și prevederilor sociale (1954–1966). Lucrări: Tratamentul arsurilor, Anestezia. Probleme teoretice și practice, Circulația extracorporeală și hipotermia profundă, Biologia transplantării țesuturilor și organelor, Parazitoze ale sistemului nervos, majoritatea în colaborare cu echipele sale

1919 – România și Polonia au ridicat relațiile diplomatice la nivel de legație

Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite, la nivel de reprezentanță provizorie, la 9 februarie, același an. Misiunile diplomatice au fost ridicate la nivel de ambasadă în 1938

1919 – Intervenția prim-ministrului Ion I.C. Brătianu la Conferința de pace de la Paris

Delegația română și-a exprimat poziția față de tratatul cu Austria în timpul ședinței plenare din 31 mai 1919. După ce și-a exprimat mulțumirea față de recunoașterea unirii Bucovinei cu România, Ion I.C. Brătianu a propus modificarea unor articole, în spacial cel referitor la regimul minorităților. În argumentarea sa, diplomatul a subliniat că Guvernul român a acordat tuturor minorităților care locuiau în interiorul noilor frontiere, drepturi egale cu acelea ale tuturor cetățenilor români, și a respins controlul Marilor Puteri asupra statelor mici în privința minorităților. Potrivit șefului delegației, „România era gata să accepte orice fel de dispoziție, pe care orice alt stat membru al Societății Națiunilor ar admite-o pe teritoriul său în acest domeniu

1938 – Relațiile diplomatice dintre România și Polonia au fost ridicate de la nivel de legație la ambasadă

În 1940, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, relațiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1945

1922 – S-a născut Mihai Botez

(n. 31 mai 1922, Oradea – d. 8 decembrie 2011, Arad)

Gimnast și judoka. A fost primul campion național absolut la gimnastică (1948), participant la Jocurile Olimpice de vară din 1952, care s-au desfășurat la Helsinki, părintele judo-ului din România și primul antrenor român de arte marțiale. În 2008 a devenit campion mondial la judo veterani, la 86 de ani; avea două centuri negre, 8 Dan în judo și 8 Dan în jiu-jitsu. Era cunoscut ca cel mai vârstnic judoka al lumii

1932 – A demisionat Guvernul Nicolae Iorga

Cunoscut mai degrabă sub numele de Guvernul Iorga–Argetoianu, a rămas în istorie ca o încercare nereușită a regelui Carol al II-lea și a camarilei sale de a conduce „deasupra” partidelor politice (18 aprilie 1931–31 mai 1932). Instaurat într-un context politic și economic complex, guvernul Iorga-Argetoianu s-a aflat în fruntea țării în etapa de maximă intensitate a crizei economice din 1929– 1933. Resursele bugetare ale statului s-au înjumătățit, determinând a doua curbă de sacrificiu (impozit de 15% pe salarii, creșterea fiscalității), adâncirea crizei economice și amplificarea conflictelor sociale (statul nu mai putea asigura plata regulată a salariilor și pensiilor). Tot acest guvern a dat și Legea pentru învățământul universitar

1938 – S-a născut Adriana Iliescu

(n. 31 mai 1938, Craiova)

Istoric și critic literar, prozatoare și poetă, profesor universitar. Este cunoscută, mai ales pentru că a fost, până la 29 decembrie 2006, cea mai vârstnică femeie din lume care a dat naștere unui copil, la vârsta de 66 de ani și 320 zile. Ea a născut-o pe Eliza Maria Bogdana la 16 ianuarie 2005, la Maternitatea Giulești din București. Fetița nu este, totuși, copilul său biologic, ținând cont că ovulul (și sperma de asemenea) provine de la un donator anonim, iar Adriana Iliescu a fost mai degrabă o mamă purtătoare. Ea a lucrat înainte de pensionare ca profesor universitar de literatură română și scriitor de povești pentru copii. Eliza Maria a primit și prenumele Bogdana, nume care era destinat surorii sale gemene, care nu a supraviețuit sarcinii

1938 – A încetat din viață Max Blecher (n. 8 septembrie 1909, Botoșani – d. 31 mai 1938, Roman)

Prozator și poet, considerat de critica literară drept principalul reprezentant al literaturii autenticității

1946 – S-a născut Adriana Bittel

(n. 31 mai 1946, București)

Prozatoare și publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN-Clubului Român. Este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1970. A fost corector și apoi redactor la revista România literară, a contribuit cu cronică la revista România Literară. A fost descrisă drept unul dintre prozatorii de marcă ai generației ’80. Volume: Lucruri într-un pod albastru, Iulia în iulie, Cum încărunțește o blondă

1954 – S-a născut Nicu Alifantis

(n. 31 mai 1954, Brăila)

Muzician, solist vocal, instrumentist și compozitor de muzică folk și muzică de teatru, actor și poet. A făcut studii muzicale particulare și a debutat scenic în anul 1973. A fost angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, devenind cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord i-a editat primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese. A debutat componistic în 1972 cu muzica pentru piesa Furtuna de Ostrovski, la Teatrul „Maria Filotti”. Dintre înregistrările sale: După melci, Piața Romană nr. 9, Risipitorul de iubire, Neuitatele femei, Cântece de șemineu

Nicu Alifantis – Ploua infernal

1954 – A încetat din viață Dragomir Hurmuzescu (n. 13 martie 1865, București – d. 31 mai 1954, București)

Fizician și inventator, profesor universitar la Iași și București, fondatorul învățământului electrotehnic din România și colaborator al soților Marie și Pierre Curie, membru fondator al Academiei de Științe din România, membru corespondent al Academiei Române

1961 – Parașutistul Gheorghe Iancu a stabilit recordul mondial definitiv

La 31 mai 1961, pe aerodromul de la Strejnic, de lângă Ploiești, Gheorghe Iancu a stabilit recordul mondial absolut și definitiv, la săritura cu parașuta la punct fix, acordat de Federația Aeronautică Internațională, în urma a două lansări cu deschidere întârziată a parașutei, executate de la 1.000 m, și aterizând de fiecare data la zero metri de punctul fix

1962 – S-a născut Răsvan Popescu

(n. 31 mai 1962, București)

Jurnalist, scenarist de film și scriitor. A absolvit Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București (1982–1987). A lucrat inginer geolog în bazinele miniere din Valea Jiului și Valea Prahovei. După 1989, s-a reprofilează ca jurnalist fiind pe rând publicist-comentator la săptămânalul Expres, corespondent al Radio BBC și redactor-șef la Televiziunea Română, coordonatorul emisiunii de dezbateri Ediție specială. În anul 1992 a urmat cursuri postuniversitare de jurnalism la California State University. A fost apoi Secretar de Stat, șef al Departamentului de Informații Publice și Purtător de Cuvânt al Guvernului, apoi Consilier de Stat și Purtător de Cuvânt al Președintelui României, Emil Constantinescu, președinte al CNA. Dintre volumele publicate: Omul cu cioc și gheare, Purtătorul de Cuvânt, Femeia visurilor, Cutia cu maimuțe

1969 – A încetat din viață Gheorghe Macovei (n. 25 septembrie 1880, Tansa, Iași – d. 31 mai 1969, București)

Geolog, profesor universitar, om de știință emerit, membru titular al Academiei Române

1984 – A încetat din viață Filaret Barbu (n. 16 aprilie 1903, Lugoj, Austro-Ungaria – d. 31 mai 1984, Timișoara)

Compozitor de operetă, dirijor și profesor

1990 – A încetat din viață Vasile Nicolescu (n. 1 noiembrie 1929, Podenii Vechi, Prahova – d. 31 mai 1990, București)

Poet, eseist și traducător

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „31 Mai în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: