Istoria României România frumoasă

1 Iunie în istoria României

Foto: Vizita oficială a țarului Rusiei, Nicolae al II-lea, la Constanța


Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor

Ziua copilului a fost menționată prima dată la Geneva, la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări, au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului. După această conferință, multe guverne au introdus Ziua copilului

 

1431 – A încetat din viaţă Dan al II-lea (? – 1 iunie 1431)

Domnul Țării Românești între toamna lui 1422–1426; primăvara lui 1427–1431, duce al Amlașului și Făgărașului. A căzut prizonier într-o luptă cu turcii și a fost executat condotierul polonez Zawisza Czarny

1475 – Prima mențiune documentară a orașului Craiova

Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-un hrisov al domnului Ţării Româneşti Laiotă Basarab, când reşedinţa banilor Olteniei se mută de la Strehaia la Craiova, amintind de „jupan Neagoe de la Craiova

1526 – Prima atestare documentară a localităţii Drăgăneşti-Olt

Cercetările arheologice au arătat că, în a doua jumătate a mileniului I era noastră, au existat pe vatra actuală a orașului Drăgănești-Olt mai multe așezări mici, ale populației autohtone, care de-a lungul evului mediu au format satele Peretu, Drăgănești și Comani. Aceste sate erau așezate în poienile codrilor seculari aproape de izvoarele cișmelelor de astăzi. A fost menționat prima dată într-un hrisov al lui Radu de la Afumaţi

1636 – S-a născut Nicolae Milescu Spătarul

(n. 1 iunie [dată incertă]1636, Vaslui – d. 1708, Moscova)

Cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat. A studiat la Marea Școală a Patriarhiei din Constantinopol și, după ce s-a întors la Iași, a fost numit grămătic (secretar) al domnului Moldovei, Gheorghe Ștefan. A fost reprezentantul țării (capuchehaie) în Imperiul Otoman și apoi trimis ca sol la Berlin și Stockholm și chiar pe lângă Ludovic XIV. Vorbea limba română, limba latină, limba greacă și limba rusă, totodată, cunoștea limbile turcă, franceză, italiană. Între anii 1661–1668 a efectuat prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta, apărută la Frankfurt în 1597. S-a retras din 1671 în Rusia, la recomandarea patriarhului Dosoftei al Ierusalimului fiind primit „în rândul curtenilor (dvoreanini) în rîndul celor de la Moscova”, ca interpret pentru limbile greacă, latină și română, sau în Departamentul solilor (Posolski Prikaz), ca șef al tălmacilor. Țarul Aleksei l-a trimis în solie în China. Expediția a durat mai mulți ani, relatarea călătoriei constituind un adevărat document istoric. Pe lângă descrierea moravurilor chinezești, întâlnim aspecte din Siberia, Mongolia. Jurnalul de călătorie în China este primul memorial de călătorie scris de un român

1685 – Tratatul de alianţă între Transilvania şi Ţara Românească

În condițiile campaniilor Imperiului Otoman în Vestul Europei și al tendinței de expansiune a Imperiului Habsburgic în est, între principele Transilvaniei, Mihail Apafi I și domnitorul Țării Românești, Șerban Cantacuzino s-a încheiat la 1 iunie 1685 un tratat de „alianţă veşnică” şi ajutor reciproc între Transilvania şi Ţara Românească, în care s-a intenţionat să fie inclusă şi Moldova, îndreptat împotriva oricărui duşman

1778 – Apare primul periodic cunoscut pe teritoriul României de azi, publicaţia teatrală Theatral Wochenblatt

Publicat de Martin Hochmeister împreună cu Samuel Sardi la Sibiu. Publicaţia va avea doar câteva numere, între 1 iunie–26 iulie 1778

1812 – S-a născut Ion Negulici

(n. 1 iunie [dată incertă] 1812, Câmpulung Muscel – d. 5 aprilie 1851, Istanbul)

Pictor, participant la Revoluția de la 1848 din Țara Românească. Este considerat cel mai bun plastician român al primei jumătăți a secolului al XIX-lea. Primele studii de pictură le-a urmat la o şcoală de zugrăvit icoane din Câmpulung. A studiat apoi la colegiul Sfântul Sava din Bucureşti, unde i-a cunoscut pe Vasile Alecsandri şi Alexandru Ioan Cuza, care l-au familiarizat cu frământările politice ale vremii. S-a înscris la Şcoala de Arte decorative înfiinţată de Ana Rosetti, apoi a studiat pictura la Iași, timp de 4 ani, cu Nicollo Livadatti. A călătorit pentru studii la Atena şi Paris cu bursă de la Eforia Şcoalelor. La Viena a învățat litografia și l-a cunoscut pe pictorul, ulterior revoluţionarul paşoptist, Constantin Daniel Rosenthal, pe care l-a convins să vină în Muntenia. Reîntors în ţară, a adus în Principate o nouă viziune asupra artei, a participat la acţiunile de culturalizare a maselor iniţiate de Ion Heliade Rădulescu în ziarul Curierul românesc, scriind proză, teatru, poezie şi efectuând traduceri ale unor opere străine. A alcătuit un Vocabular român pentru explicarea neologismelor. Membru activ al societăţii Frăţia, s-a dedicat cauzei revoluţiei; a fost desemnat de guvernul revoluţionar organizator şi conducător administrativ-politic al judeţului Prahova. Opera sa artistică, în principal desene, litografii şi uleiuri, este formată în mare parte din portrete precum cele dedicate lui Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, C.D. Aricescu, Dimitrie C. Brătianu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Niţă Magheru, Alexandru Zanne, Cristian Tell, etc.

1829 – A apărut la Iași gazeta politică şi literară Albina românească

 

Prima gazetă în limba română din Moldova, proprietar și redactor fiind Gh. Asachi, a apărut bisăptămânal la Iași între 1 iunie 1829–3 ianuarie 1835 și 3 ianuarie 1837–2 ianuarie 1850, cu caractere slavone și latine. A publicat și suplimentul literar Alăuta Românească

 

1836 – Primul spectacol de operă în limba română

Elevii Școlii de muzică vocală, de declamație și literatură a Societății Filarmonice din București au susținut în 1/13 iunie un spectacol de operă în limba română, cu Semiramida, de Gioacchino Rossini. Printre eleve se afla și viitoarea actriță și cântăreață Eufrosina Popescu, cea care, sub pseudonimul de Marcolini, a cântat pe scenele unor teatre muzicale din Europa

 

1838 – S-a născut Gheorghe I. Lahovary

(n. 1/13 iunie 1838, Râmnicu Vâlcea – d. 13/26 iunie 1909, București, România)

Inginer și scriitor, membru de onoare (din 1901) al Academiei Române. S-a născut într-o veche familie de boieri cărturari. Fiind trimis de părinții lui în Germania (1855), a studiat la Heidelberg și la Școala Politehnică din Karlsruhe și a obținut diploma de inginer. Întors în țară, în 1862, a fost numit inginer la Ministerul Lucrărilor Publice și apoi în cadrul Poștelor și Telegrafului, devenind director general între 1873–1876. A luat o serie de măsuri organizatorice deosebit de importante pentru acele timpuri. Participând la Primul Congres Internațional al Poștelor și Telegrafului (1874), a încheiat convenții poștale cu state din Europa. A introdus pentru prima dată în cadrul serviciilor poștale românești mandatul poștal și cartea poștală, a organizat distribuirea corespondenței de la emitent la destinatar în timp foarte scurt, sub îndrumarea lui s-a întocmit și publicat prima statistică a Poștei Române. A inițiat, împreună cu Alexandru Cantacuzino, înființarea Societății Geografice Române, fiind susținut și încurajat de domnitorul Carol I, care a participat la inaugurare. Sub îngrijirea lui s-a publicat Buletinul Societății Geografice Române, a contribuit la alcătuirea unor dicționare geografice pentru diverse regiuni ale României. Numit președinte la Înalta Curte de Conturi, a contribuit la elaborarea legilor, dintre care cea mai importantă Legea contabilității statului. Pentru răspândirea culturii în rândurile populației a înființat Societatea pentru Învățătura Poporului Român, al cărei președinte a fost

1866 – A apărut la Bucuresti revista culturală și literară Atheneul Român

Organ al Societății pentru construirea Ateneului Român, condusă de C. Esarcu, cu colaborarea lui V.A. Urechia

1873 – A fost înființat Creditul Funciar Rural

Instituție cu atribuţii de creditare. În 1875 a fost creat și Creditul Funciar Urban

1873 – Congresul scolastic Arhidiecezan de la Blaj (1–5 iunie)

S-au emis hotărâri importante în scopul dezvoltării învățământului românesc, s-a cerut preoților, protopopilor și învățătorilor-cantori să muncească „zi și noapte”, pentru asigurarea bunei funcționări a școlilor confesionale, inclusiv și acelor școli care au ajuns în proprietatea statului, pentru a nu se pierde de neam. Protopopii erau numiți inspectori școlari, în protopiatul lor. S-a cerut părinților să-și trimită, în mod regulat, copiii la școală, subliniindu-se că aceasta era o obligație atât față de Dumnezeu cât și față de națiunea română. „Știința luminează, ea deșteaptă, întărește și înavuțește pe popoare

1876 – Ion Creangă a publicat Povestea porcului în Convorbiri literare

Povestea Porcului Desen animat după Ion Creangă

1878 – A început Congresul de la Berlin

Tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso–Turc din anii 1877–1878. A fost convocat în vederea revizuirii prevederilor Tratatului de la San-Stefano și a reduce astfel influența obținută prin aceasta de Imperiul Rus în Balcani. Prin tratatul semnat în urma Congresului de la Berlin (1/13 iunie–1/13 iulie), s-a recunoscut de jure independența României, Serbiei și Muntenegrului. S-au recunoscut drepturile României asupra Dobrogei, străvechi teritoriul românesc, iar judeţele Bolgrad, Cahul şi Izmail, retrocedate Moldovei prin Tratatul de la Paris din 1856, au fost încorporate din nou în Imperiul Rus

1908 – S-a înfiinţat Societatea Distribuţia (Societatea Anonimă pentru Distribuirea Produselor Petroleului Bucureşti)

Prin legea votată în Parlament în primăvara anului 1908, s-a contingentat între diferitele rafinării vânzarea lampantului în ţară. Scopul noii legi era de a sprijini rafinăriile independente şi de a consolida industria petrolului. Urmarea acestei legi a fost înfiinţarea la 1/14 iunie 1908 a societăţii Distribuţia. Această societate a reuşit să grupeze în jurul ei toate fabricile de petrol şi să pătrundă în toate regiunile, sporind numărul instalaţiilor de depozitare şi de vânzare pentru a dezvolta consumul şi a putea reduce cheltuielile unitare ale distribuirii. A deţinut monopolul pentru distribuţia produselor petroliere ale rafinăriilor între anii 1908–1920, fiind patronată de societăţile petroliere cu capital străin Steaua Română şi Româno-Americană, fiecare membru păstrându-şi, însă, deplina libertate atât în privinţa producţiei, cât şi a exportului

1914 – Vizita oficială a țarului Rusiei, Nicolae al II-lea, la Constanța

Evenimentul s-a desfăşurat într-un context politic extern tensionat la nivelul Europei, moment în care România, tampon între cele două blocuri militare – Antanta şi Puterile Centrale – trebuia să aleagă una dintre alianţe. Țarul Nicolae al II-lea a sosit la 1/14 iunie pe mare, fiind așteptat în port de Regele Carol I (în uniformă de mareşal rus şi având în mână bastonul de feldmareşal, primit cu doi ani înainte din partea țarului), principele moştenitor Ferdinand şi fiul său Carol, generali şi ambasadori, o mulțime de oameni

Ultimul ţar al Rusiei la Pontul Euxin

1918 – In Basarabia este introdusă prin lege instituția jandarmeriei, care funcționa în România

După Marea Unire de la 1918 a avut loc extinderea legistaţiei românești și îndeosebi a organizării instituțiilor de apărare din Regat pe teritoriul provinciilor care au intrat în componența României. La 1 iunie 1918 s-a modificat Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale din anii 1908 și 1913, în baza căreia Corpul de Jandarmi și-a extins competența și în Basarabia prin înființarea Brigăzii a III-a de Jandarmi Chișinău

1930 – S-a născut Erich Bergel

(n. 1 iunie 1930, Râșnov – d. 3 mai 1998, Ruhpolding, Germania)

Dirijor sas din Transilvania. A studiat între 1950–1955 la Conservatorul din Cluj, unde i-a avut ca profesori și pe Antonin Ciolan și Liviu Comes. A fost închis pe motive politice (propagarea muzicii religioase în biserici și cântatul unor cântece în limba germană, declarate de autorități ca fiind „fasciste”) între 1958–octombrie 1962. A fost dirijor al Filarmonicii din Cluj (1966–1971). A fugit în Germania în 1971, unde a fost susținut de către Herbert von Karajan. A condus Internationale Bayreuther Jugendfestspiele, a fost profesor pentru Orchesterleitung und –erziehung (dirijat și educație orchestrală) la Academia de arte din Berlinul de Vest

Ludwig van Beethoven – Symphonia Nr. 1 în Do major, Op. 21

1937 – S-a desființat Universitatea Săsească (Sächsische Nationsuniversität)

Organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la jumătatea secolului al XIX-lea (1486–1876) ca administrație autonomă iar de atunci până la desființarea sa definitivă ca fundație. Prin legea din 1 iunie 1937, publicată în Monitorul Oficial nr. 124, din 1 iunie 1937, fundația Universitatea Săsească a fost definitiv desființată, iar întregul ei patrimoniu de bunuri a fost împărțit între Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România, a sașilor din România și societatea culturală română Așezământul Cultural „Mihai Viteazul”, care a fost înființat prin aceeași lege

1939 – Alegerile parlamentare din România

Legea electorală din 9 mai 1939 a fost adoptată pentru a detalia prevederile Constituţiei din 27 februarie 1938 cu privire la reforma electorală, urmând a se aplica în alegerile parlamentare din 1/2 iunie 1939. Aceasta a diminuat substanţial rolul Parlamentului, sporind totodată influenţa şi puterile regelui în actul legislativ. Frontul Renașterii Naționale – care a prezentat liste unice, fără contracandidați – a obținut toate locurile în Adunarea Deputaților și în Senat

1945 – Prin decretul regal nr. 407/1945, s-a înființat Universitatea Bolyai din Cluj

Universitate română de stat cu predare în limba maghiară, care a funcționat în perioada 1945–1959. Avea patru facultăți: Litere și filosofie, Drept și economie politică, Științe, Medicină umană. Această măsură a fost adoptată pentru a convinge Comisia Aliată de Control asupra Transilvaniei de Nord cu privire la intenția României de a asigura buna conviețuire a maghiarilor din România, în perspectiva Tratatului de Pace din 1947. Sediul central al universității a fost instalat în școala de fete a doamnei Antonina De Gerando

1946 – Execuţia lui Ion Antonescu şi a colaboratorilor condamnaţi la moarte

După o detenție la Moscova, Ion Antonescu, conducătorul statului român (1940–1944), a fost executat prin împușcare în incinta închisorii Jilava, împreună cu trei membri ai guvernului său (Constantin „Piki” Vasiliu, general, Mihai Antonescu, politician, Gheorghe Alexianu, politician), după ce a fost condamnat de un asa zis Tribunal al Poporului, pentru „trădare, crime de război și crime împotriva păcii

Sfârșitul Mareșalului Ion Antonescu

1946 – A încetat din viaţă Ion Antonescu (n. 2/14 iunie 1882, Pitești – d. 1 iunie 1946, închisoarea Jilava)

Militar și om de stat, ofițer de carieră, general, șeful Biroului Operațiilor din Marele Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României cu titlul de Conducător al Statului

1946 – A încetat din viaţă Constantin Z. (Piki) Vasiliu (n. 16 mai 1882 Focșani – d. 1 iunie 1946, închisoarea Jilava)

General, comandant al Jandarmeriei Române și Subsecretar de Stat la Ministerul de Interne

1946 – A încetat din viaţă Gheorghe Alexianu (n. 1 ianuarie 1897, Străoane, Putna – d. 1 iunie 1946, închisoarea Jilava)

Jurist, doctor în drept, profesor de liceu, conferențiar universitar, guvernator al Transnistriei

1946 – A încetat din viaţă Mihai Antonescu (n. 18 noiembrie 1904, Nucet, Dâmbovița – d. 1 iunie 1946, închisoarea Jilava)

Avocat, om politic care a ocupat mai multe funcții în Consiliul de Miniștri condus de Ion Antonescu

1949 – S-a inaugurat Teatrul de Vest din Reșița

S-a desprins din Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s-au pregătit, în bună parte, primele trei spectacole inaugurale: Confruntarea de Tur şi Şeinin (sub îndrumarea regizorală a lui Oni G. şi Nicolae Dinescu); premiera piesei Cumpăna de Lucia Demetrius (regia Sică Alexandrescu); O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Repetiţiile cu aceste piese au continuat la Reşiţa, unde la 15 mai 1949, au sosit cu trenul personalul artistic, tehnicienii şi materialele de scenografie. În seara zilei de 1 iunie 1949, ora 20, a bătut primul gong, prezentându-se cea dintâi premieră cu piesa Cumpăna de Lucia Demetrius

1950 – A fost inaugurat oficial Palatul Pionierilor de la Cotroceni

În şedinţa din 10 mai 1949 a Secretariatului C.C. al P.M.R. s-a aprobat propunerea venită din partea U.T.M., ca Palatul Cotroceni să fie dat organizaţiei de pionieri. Palatul Cotroceni a devenit astfel, timp de peste 25 de ani, dintr-o reşedinţă regală, plină de fast şi strălucire, un loc în care tânăra generaţie se pregătea să devină „cetăţeni demni şi devotaţi patriei şi P.M.R”. Aşa au înţeles comuniştii să „şteargă” din istoria României monarhia, prin transformarea unui palat regal, într-un palat în care copiii clasei muncitoare să-şi însuşească opera de educaţie comunistă

1952 – S-a născut Mihaela Loghin

(n. 1 iunie 1952, Roman)

Atletă laureată cu argint la Los Angeles 1984, la disciplina de aruncare a greutății. La Campionatul European de Atletism în sală din 1983 de la Budapesta s-a clasat pe locul 4. În anul 1986 a obținut medalia de bronz la Campionatul European în sală de la Madrid

1956 – S-a născut Mircea Cărtărescu

(n. 1 iunie 1956, București)

Poet, prozator, critic literar și publicist. Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului Junimea, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu. A urmat cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română. În 1980 a prezentat teza de licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s-a transformat în volumul Visul chimeric. În anul 1999 obține doctoratul în literatură română cu o teză despre Postmodernismul românesc. A debutat cu poezii la Cenaclul de Luni și în România Literară. A scris poezii: Poeme de amor, Totul, Levantul – poem epic, Nimic. Poeme și proză: Orbitor. Aripa stângă, Enciclopedia zmeilor, Fata de la marginea vieții – povestiri alese, De ce iubim femeile

1957 – S-a înfiinţat la Bucureşti Muzeul Literaturii Române

A fost fondat de către academicianul, criticul şi istoricul literar Dumitru Panaitescu–Perpessicius, care a fost şi primul director al instituţiei. Inițial, muzeul a funcționat în casa Toma Stelian din șoseaua Kiseleff, între 1964–1966 în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu din strada Muzeul Zambaccian, din 1967 în Casa Krețulescu, pe Bulevardul Dacia

1957 – Televiziunea Română a transmis prima emisiune pentru copii de la Teatrul Țăndărică din București

1957 – A fost fondată, la Chișinău, Camera Națională a Cărții din Republica Moldova

Centru al bibliografiei naționale și statisticii producției editoriale, care de-a lungul anilor este responsabil față de Guvernul Republicii Moldova și de întreaga comunitate, pentru evidența exhaustivă și operativă a producții editoriale scoase pe teritoriul țării

1969 – S-a născut Marian Ivan

(n. 1 iunie 1969, București)

Fost fotbalist care a jucat pe postul de atacant, printre alte echipe, la FC Brașov și Dinamo București și care a fost convocat pentru Echipa națională de fotbal a României pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 1994

1971 – S-a născut Monica Anghel

(n. 1 iunie 1971, București)

Interpretă de muzică ușoară, prezentatoare de radio și actriță. A câștigat Festivalul Internațional Cerbul de aur, ediția 1996, a activat în grupul de umor Divertis. A cântat în duet cu Aurelian Temișan, cu actorul Ștefan Iordache și cu Marcel Pavel pentru Eurovision (2002)

Recital Monica Anghel Festivalul „Trofeul Tinereţii” Amara 2018

1972 – S-a deschis Delfinariul de la Constanţa

Cel dintâi delfinariu public din ţara noastră şi din sud-estul Europei la acea dată. Alături de Planetariu, Observatorul Astronomic și Microrezervație, Delfinariul face parte din Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța

1975 – A încetat din viaţă Eugen Filotti (n. 15/28 iulie 1896, București – d. 1 iunie 1975, București)

Scriitor, traducător, publicist şi diplomat, a lucrat la Liga Națiunilor la Geneva, a fost ministru plenipotențiar al României în Turcia, Grecia, Bulgaria și Ungaria

1986 – A fost inaugurat noul edificiu al Palatului Național al Copiilor din București

Este o clădire amplasată în apropierea Parcului Tineretului, în care se desfășoară diferite activități educaționale și artistice ale copiilor din învățământul preuniversitar. Activitatea în noul palat a început la 1 septembrie 1985, iar inaugurarea oficială a fost la 1 iunie 1986, în prezența familiei Ceaușescu

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „1 Iunie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: