Istoria României România frumoasă

4 Iunie în istoria României

Foto: Tapiseria Cântare omului, la sediul ONU


105 – Împăratul Traian a părăsit Roma pentru a purta al doilea război împotriva dacilor

Al Doilea Război Daco-Roman a fost o luptă între 105–106, după ce regele dac Decebal a încălcat tratatul de pace încheiat cu împăratul roman Traian după Primul Război Daco-Roman. Traian a pornit războiul cu intenția cuceririi

Sarmizegetusei. Trupele romane au părăsit Roma, îmbarcându-se la Brundisium.

 

În vara anului 105, romanii au atacat Dacia în mai multe direcții: din vest, prin Banat până spre Valea Mureșului și pe valea Apei Orașului; dinspre sud, de la Drobeta, prin pasul Vâlcan, și apoi, pe valea Oltului

 

1812 – S-a născut George Bariț

(n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu)

Istoric și publicist transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania, om politic, participant la revoluția din 1848. A urmat Facultatea de Teologie la Blaj între 1831–1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariț. Atât tatăl, cât și bunicul său au fost preoți greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Brașov. A întemeiat la Brașov Gazeta de Transilvania (1838), primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei, a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă și literatură, una dintre primele reviste literare românești. Difuzarea acestora peste munți era asigurată de prietenu,l sau librarul Iosif Romanov. A fost una din figurile cele mai importante ale Revoluției de la 1848 în Transilvania. În 1861, din inițiativa sa și a canonicului Timotei Cipariu, a luat ființă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra). A fost secretar, apoi președinte al Astrei. Asociația a editat începând din 1868 revista Transilvania, pe care a condus-o între 1868–1889, publicând numeroase articole și studii de istorie și politică. Colectivului redacțional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei enciclopedii românești, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898–1904. George Bariț a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889–1891, principala sa operă, intitulată Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă. A fost membru fondator al Societății Literare Române (1866), precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit președinte al Academiei Române. Din operele sale: Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicționariu român-german, Dicționariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar, Două drame familare, teatru

1904 – S-a născut Ioan Massoff

(n. 4 iunie 1904, București – d. 27 ianuarie 1985, București)

Istoric de teatru și prozator. A urmat Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale. A fost redactor al ziarului Rampa, încă din vremea studenției, secretar literar al Teatrului Național București, Inspector General al Teatrelor, consilier la Ministerul Artelor. A debutat în ziarul Rampa, în 1924. Debutul editorial a avut loc în 1934 cu volumul Londra 1933. Este autorul mai multor biografii, realizate independent sau în colaborare, ale marilor actori sau ale unor personalități ale teatrului liric: Teatrul românesc acum o sută de ani, Mattei Millo și timpul său, Viața lui Tony Bulandra. S-a afirmat ca prozator, prin notele de călătorie din volumul Londra 1933, romanul Fard… și anecdotele din Actorul de la miezul nopții, precum și prin intermediul volumelor de interviuri Despre ei și despre alții

1918 – A încetat din viață Aristizza Romanescu (n. 24 decembrie 1854, Craiova – d. 4 iunie 1918, Iași)

Renumită actriță, profesoară de declamație la Conservatorul de Artă Dramatică din București, a jucat pe scena Teatrului Național din București și a celui din Iași, a apărut în primul film românesc, Independența României

1920 – S-a încheiat Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate și Ungaria

A fost semnat între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte, pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. A fost recunoscută pe plan internațional a unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, a Slovaciei și Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croației, Sloveniei și părții de vest a Banatului cu Serbia etc. A intrat în vigoare la 26 iulie 1921

1922 – A început, la Sibiu, Congresul general al sindicatelor din România

În cadrul congresului (4–7 iunie), s-a decis unificarea mișcării sindicale, elaborarea unui statut unic și rezoluții care cereau, printre altele, amnistierea celor care au participat la greva generală din 1920

1925 – A încetat din viață Gheorghe Dima (n. 28 septembrie/10 octombrie 1847, Scheii Brașovului – d. 4 iunie 1925, Cluj)

Compozitor, dirijor și pedagog, cel dintâi director al Conservatorului din Cluj, membru de onoare al Academiei Române

1927 – Demisia Guvernului Alexandru Averescu (3)

Cabinetul condus de a Generalul Averescu a venit la putere cu sprijinul lui Ionel Brătianu (30 martie 1926–4 iunie 1927). A mijlocit Tratatul de prietenie cu Franța și prima grilă de salarizare a funcționarilor publici. După un timp, Averescu s-a îndepărtat de la linia politică a lui Brătianu, manifestând opinii favorabile restaurației carliste; fruntașul liberal a forțat căderea guvernului, primul ministru fiind nevoit să demisioneze

1928 – S-a născut Valentin Teodorian

(n. 4 iunie 1928, București – d. 18 mai 1995, București)

Tenor, solist al Operei Române din București. S-a născut într-o familie de muzicieni – tatăl, Constantin Teodorian, membru fondator al Societății Opera și, timp de un sfert de veac, prim solist al Operei Române, mama, Eugenia Teodorian, distinsa membră a celebrei Societăți corale Carmen. Valentin Teodorian a fost solist al Operei Române din București, unde a interpretat circa 40 de roluri. De asemenea, a apărut adesea în concerte vocal-simfonice și în recitaluri de lied. A făcut parte din legendara „distribuție de aur”, alături de Magda Ianculescu, Nicolae Herlea, Nicolae Secăreanu și Constantin Gabor, în Bărbierul din Sevilla. A scris monografiile Nicolae Lungu și Verdi Nemuritorul si a participat la numeroase emisiuni radiofonice, ca vorbitor sau ca solist de operă. A realizat importante înregistrări pentru Radiodifuziune, pentru Televiziune și pentru Electrecord

Valentin Teodorian – Plaisir d’amour

1936 – S-a născut Timotei Seviciu

(Traian Petru Sevici; n. 4 iunie 1936, Timișoara)

Ierarh ortodox, membru în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, titularul Arhiepiscopiei Aradului. A urmat studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București, alegând ca subiect pentru teza de licență Hristologia și soteriologia Sfântului Atanasie cel Mare. În 1961 a fost hirotonit diacon necasătorit, iar în 1968, preot, fiind tuns în monahism la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, primind numele Timotei, iar în 1970, în urma aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost hirotesit arhimandrit. Instalarea ca episcop a avut loc în 1984, în Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul” din Arad. În timpul păstoririi sale a fost înălțată în Arad o nouă catedrală ortodoxă, cu hramul „Sfânta Treime” și „Sfântul Nicolae”, a cărei piatră de temelie a fost pusă de arhiepiscopul Timotei Seviciu la 24 noiembrie 1991. Sub păstorirea sa au fost construite peste 70 de biserici în județele Arad și Hunedoara și au fost restaurate peste 450 de lăcașuri de cult, multe dintre ele monumente istorice

1939 – S-a născut Alexandru Arșinel

(n. 4 iunie 1939, Dolhasca, Baia, azi Suceava)

Actor de comedie, care a contribuit la teatrul de revistă, televiziune și film. A absolvit Facultatea de Teatru din București. În 1960, a fost ales să prezinte alături de colega sa, Cici Dumitrache un spectacol televizat, regizat de Valeriu Lazarov, care îi reunea pe studenții de la Actorie, Regie și Conservator. A fost prima sa întâlnire cu divertismentul și cu Televiziunea, în primul sediu al TVR din strada Molière. Avea să fie o dragoste reciprocă, la prima vedere, care durează de 59 de ani. La absolvirea facultații, cu promotia 1962, a plecat la Târgu Mureș unde s-a deschis secția română la Teatrul Maghiar. În 1964, a intrat prin concurs la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” unde a jucat, alături de Mircea Crișan, Puiu Călinescu, Horia Căciulescu, Zizi Șerban, în spectacole de teatru de revistă și a făcut cuplu pe scenă cu Stela Popescu, dând viață cupletelor scrise de Puiu Maximilian. Este directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din 1998. A jucat în sute de emisiuni de divertisment la radio și televiziune, pe scenele din țară și străinătate, dar și în numeroase producții cinematografice și seriale TV. Pentru întreaga activitate artistică în teatrul de revistă precum și cea managerială a luat numeroase premii, medalii, ordine, dintre care amintim: Premiul Special UNITER pentru Teatrul de Revistă (2000); Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor – Arta Spectacolului, în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului” (2004), Premiul de Excelență la Gala Premiilor Confidențial pentru Management și pentru întreaga carieră artistică (2009, 2010), etc.

Ce faci astă seară, tu? Teledivertisment de Paști, 1997

1941 – S-a născut Valentin Uritescu

(n. 4 iunie 1941, Vinerea, Alba)

Actor de televiziune, film și teatru. A fost campion la schi și a practicat gimnastica, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică in 1963, la clasa profesorului Constantin Moruzan. Și-a început cariera la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, oraș în care a rămas 5 ani și a cunoscut-o pe soția sa, Valeria. S-a mutat la Teatru Tineretului din Piatra Neamț, unde a jucat primul rol dintr-o dramă, în piesa Mai înainte de a cânta cocoșul de Ivan Bukovkan, apoi în Răfuiala de Phillip Massinger, Nastratin Hogea de Mircea Florian și s-a mutat la București, la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”. A fost aici Orgon din Tartuffe de Moliere, Delca din Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu sau Lagrange din Cabala bigoților de Mihail Bulgakov. Din 1991 joacă la Teatrul Național. Printre spectacolele în care a apărut se numără: Avram Iancu de Lucian Blaga, Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, Livada de vișini de Cehov, Morișca de Ion Luca, Tehnica Raiului de Mihai Ispirescu, Strigoii de Henrik Ibsen, Numele trandafirului de Umberto Eco, Crimă pentru pământ după Dinu Săraru, Take, Ianke și Cadâr de Victor Ioan Popa. S-a retras de pe scenă în urma unui conflict cu Ion Caramitru, director al Teatrului Național. Debutul pe marele ecran a avut loc în 1981, cu filmul Angela merge mai departe, regizat de Lucian Bratu. A jucat apoi în peste 40 de filme, dintre care: Ochi de urs, Domnișoara Aurica, Noi, cei din linia întâi, Balanța, Cel mai iubit dintre pământeni, Magnatul. A debutat la televiziune în 1984, cu Eroii n-au vârstă, fiind totodată vocea de pe audiobook-urile gastronomice cu rețetele lui Pastorel Teodoreanu

Magnatul (2004)

1941 – S-a născut Vasile Vlad

(n. 4 iunie 1941, Constanța)

Poet contemporan. A început studiile în 1960 la Facultatea de Litere din București, cu bursă de merit, în urma unui concurs pentru care dosarul care-i certifica originea sănătoasă îi fusese respins. Datorită comportamentului non-conformist și delictelor de opinie, a fost adus în discuția organizației UTM, din care își va da demisia. În urma unei dispute cu filozoful Radu Florian, e nevoit să părăsească facultatea. Dând un nou examen de admitere în 1965, își reia studiile. În 1967, a predat Editurii pentru literatură volumul Pedepsele. După câteva zile s-a întâlnit cu Mircea Ciobanu, cel care i-a editat aproape toate cărțile. Anul următor a apărut volumul de debut, fără ca poetul să fi publicat vreun rând în gazete, pentru care nutrește un profund dispreț. A primit în 1969 Premiul revistei Amfiteatru pentru volumul Pedepsele. Răspunzând unei solicitări, poetul a publicat în această revistă trei poezii, poate singurele apărute înainte de perioada postdecembristă în periodice. A fost hăituit de cenzură și marginalizat cu bună știință. Actualmente, poetul este foarte apreciat de critici, conform cărora lirica sa anticipa poezia anilor ’80–’90. A fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Omnia. Cărți publicate: Omul fără voie, Sărbătorile absenței, Îndreptările doctorului Faustus sau Calea cea mai lungă, Poeme

1947 – S-a născut Rodica Mureșan

(n. 4 iunie 1947, Ploiești)

Actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1978. Încă din timpul studiilor a jucat la Teatrul de Stat Arad, în spectacole ca Viața e ca un vagon de Paul Everac, Cerere în căsătorie de Cehov, într-un spectacol de poezie populară. A debutat pe peliculă în anul 1977, cu rolul reginei Elisabeta a României, în filmul serial Războiul de independență, regizat de Sergiu Nicolaescu. După absolvire a fost repartizată la Teatrul Dramatic din Constanța, unde a rămas până în 1980. A jucat în Capcana de nichel de Eugen Lumezianu, Cel care primește palme de Leonid Andreev. Din 1980 joacă la Teatrul Național din capitală. Aici a dat viața a zeci de personaje în Gimnastică sentimentală de Vasile Voiculescu, Tinerețea lui Moromete, o adaptare după Marin Preda, Coana Chirița de Tudor Mușatescu, după Vasile Alecsandri, Jocul ielelor de Camil Petrescu, Despot Vodă de Vasile Alecsandri, Ploșnița de Vladimir Maiakovski, Titanic Vals de Tudor Mușatescu, A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, Vassa Jeleznova de Maxim Gorki, Profesionistul de Dușan Kovacevic, Ondine de Jean Giraudoux, Livada de vișini de Cehov, Bacantele după Euripide, Omul din La Mancha după Miguel Cervantes, etc. Debutul pe marele ecran a avut loc în filmul Întoarcere la dragostea dintâi, regizat de soțul sau, Mircea Mureșan. Au urmat: O lebădă iarna, Lumina palidă a durerii, Secretul lui Bachus, Sosesc păsările călătoare, Racolarea, Liceenii Rock’n’Roll, Miss Litoral, etc.

Sosesc păsările călătoare (1984)

1953 – S-a născut George Țoropoc

(n. 4 iunie 1953, București – d. 1 noiembrie 2016, București)

Actor de scenă. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, specialitatea actorie, clasa Leopoldina Bălănuță. Debutul în teatru l-a făcut la vârsta de 26 de ani, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani. A fost actor la Teatrul din Brăila, a jucat pe scena Teatrului Masca din București, la Teatrul de Stat din Sfântu Gheorghe, iar în 1996 s-a întors pe scena teatrului „Maria Filotti” din Brăila, unde a jucat peste 70 de roluri în drame și comedii, dar și în spectacole pentru copii

Omul care ne trebuie (1979)

1954 – S-a născut Horst Samson

(n. 4 iunie 1954, Salcâmi, Ialomita)

Profesor, jurnalist și poet de limba germană de origine română. S-a născut în cătunul Salcâmi, unde părinții săi, victime ale deportărilor din Bărăgan, fuseseră mutați din localitatea bănățeană Teremia Mică, Timiș. Abia când avea doi ani, familia sa s-a putut întoarce în satul de obârșie. A urmat gimnaziul pedagogic din Sibiu și a lucrat apoi ca învățător la Buziaș. În 1977 s-a mutat la Timișoara, unde a lucrat ca redactor la ziarul Neue Banater Zeitung. Prin ajutorul și la intervenția redactorului șef al ziarului, Nikolaus Berwanger, și a fostului primar al Timișoarei, a reușit să devină în anul 1978 membru al Partidului Comunist Român pentru a putea studia jurnalistica la Academia Ștefan Gheorghiu, împreună cu scriitorii Mircea Dinescu, Ion Bledea și Claus Stephani, deoarece altfel ar fi trebuit să părăsească redacția, neavând calificarea necesară pentru activitatea ziaristică, impusă prin lege din 1978. Prin anii ’80 a fost scos din rândul membrilor PCR, în aceeași ședință cu scriitorul Richard Wagner. A lucrat la Timișoara ca redactor corespondent al revistei Neue Literatur din București, a fost secretarul cenaclului literar german Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara, organizat de filiala din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. În 1987 a emigrat în Germania, unde lucrează în orașul Bad Vilbel ca redactor șef al grupului de ziare locale Bad Vilbeler Anzeiger, fiind și membru al consiliului de redacție al revistei Matrix

1961 – A încetat din viață Alice Voinescu (n. Steriadi, 10 februarie 1885, Turnu Severin – d. 4 iunie 1961 București)

Scriitoare, eseistă, profesoară universitară, critic de teatru și traducătoare, prima româncă doctor în filosofie, deținută politic (1948–1950)

1967 – A încetat din viață Gheorghe Ionescu-Sisești (n. 16 octombrie 1885, Șișeștii de Jos, Mehedinți – d. 4 iunie 1967, Otopeni)

Agronom, doctor în științe agricole, creator de școală în domeniul agronomiei, a întemeiat și condus Institutul de Cercetări Agronomice al României, membru titular al Academiei Române

1968 – Are loc, la sediul ONU din New York, ceremonia de transmitere a tapiseriei Cântare omului

Operă a artistului plastic Ion Nicodim, oferită de Guvernul României, tapiseria este expusă pe peretele vestic al principalului hol al delegațiilor de la etajul 1 al clădirii Adunării Generale a ONU, iar sub tapiserie a fost fixată o placă ce conține traducerea în engleză a unui fragment din poezia Cântare omului de Tudor Arghezi

1977 – A încetat din viață Tiberiu Spârchez (n. 23 februarie 1899, Zărnești – d. 4 iunie 1977, București)

Medic gastroenterolog, creatorul școlii românești de gastroenterologie, membru corespondent al Academiei Române

1983 – Anișoara Cușmir a realizat un nou record mondial la săritura în lungime, de 7,43 m

A bătut de 6 ori recordul mondial, după sute de salturi și mii de kilometri alergați. Recordul a fost realizat la Internaționalele României, care s-au desfășurat pe fostul stadion 23 August

 

1989 – S-a dezvelit în localitatea Bobota, Sălaj, bustul cărturarului Gheorghe Șincai

Au participat oficialitățile comunei și invitați, printre ei regăsindu-se Corneliu Coposu

2002 – A încetat din viață Ninetta Gusti (n. 14/27 noiembrie 1913, Iași – d. 4 iunie 2002, Crevedia)

Actriță de teatru și film, a jucat la Teatrele Armatei, „Bulandra”, „Nottara”, Teatrul de Comedie, a primit titlul de Artist Emerit

2003 – S-a născut Dor Geta Popescu

(n. 4 iunie 2003, Râșnov – d. 22 aprilie 2017, munții Retezat)

Tânără alpinistă, deținătoare a opt recorduri mondiale, dar și europene, care a intrat în cartea recordurilor. Pe 4 decembrie 2016, Dor Geta Popescu devenea cea mai tânără alpinistă din lume care a escaladat vârful Giluwe (4.367 m), din Papua-Noua Guinee, cel mai înalt vulcan din Australia și Oceania. Pentru ea era al șaselea din cei șapte vulcani cei mai înalți de pe fiecare continent ai Circuitului 7 Volcanoes. Tot în 2016, Dor Geta Popescu a doborât recorduri mondiale de vârstă pe Aconcagua, cel mai înalt munte din afara Asiei, Pico de Orizaba, cel mai înalt vulcan din America de Nord, Denali/McKinley, gigantul Americii de Nord. Și-a pierdut viața într-o avalanșă în Retezat

2007 – A încetat din viață Alexandru Timotin (n. 29 aprilie 1925, Iași – d. 4 iunie 2007, București)

Inginer specialist în electrotehnică, profesor universitar, membru titular al Academiei Române

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „4 Iunie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: