Istoria României România frumoasă

6 Iunie în istoria României

Foto: Expoziţia generală română


Înălțarea Domnului

Mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Învierea Domnului.

În România, odată cu Înălțarea Domnului se serbează și Ziua Eroilor, stabilită prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920. Sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate lăcașurilor de cult și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate. La ora 12 clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară

 

1660 – A încetat din viaţă Gheorghe Rakoczy al II-lea (n. 30 ianuarie 1621, Sárospatak – d. 6 iunie 1660, Oradea)

Principe al Transilvaniei între 19 februarie 1642–6 iunie 1660

1883 – A încetat din viaţă Ciprian Porumbescu (n. Ciprian Gołębiowski; 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei – d. 6 iunie 1883, Stupca)

Compozitor și dirijor, autorul primei operete românești, Crai Nou

1884 – S-a adoptat noua Lege electorală, pe baze cenzitare

Corpul electoral era împărţit în trei colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat. „[…] fiecare candidat avea un buletin de vot pe care era înscris numele său. Alegătorul se prezenta la vot cu o carte de alegator. Președintele biroului tăia unul dintre colțurile cărții de alegător, ca dovadă că acesta s-a prezentat la vot și îi înmâna apoi alegătorului câte un buletin de vot al fiecărui candidat și câte un plic din hârtie destul de groasa, cu care acesta trecea singur în camera secretă. Alegătorul introducea buletinul îndoit drept în patru în plic, îl lipea și apoi îl da președintelui care îl introducea țn urnă. Erau excluse de la vot persoanele supuse vreunei protecțiuni străine, servitorii carii priimescu simbrie, interdicții, faliții nereabilitați sau acei ce vor fi fost osanditi la pedepse aflictive și infamante sau numai infamante

1899 – S-a născut Franz Liebhard

(Robert Reiter; n. 6 iunie 1899, Timișoara – d. 18 decembrie 1989, Timișoara)

Poet, inițial de limba maghiară și ulterior scriitor de limba germană, traducător, originar din Banat. Limba prin care a pătruns în lumea literaturii și a științelor a fost maghiara. A citit din literatura modernistă apărută în publicația Nyugat (Vest), dar și din literatura de avangardă promovată în special de revistele A Tett (Acțiunea) și Ma (Astăzi), alături de publicații în limba germană, ca Der Sturm (Furtuna). În 1917 devenise un contribuitor regulat la revista Ma, la Budapesta. A studiat la Universitatea din Budapesta, devenind una din figurile principale ale cercului lui Kassák. Talentul său a fost remarcat și de editorii și contribuitorii revistei moderniste Nyugat. După revoluția din 1919 din Ungaria, Reiter s-a întors la Timișoara, de curând devenită parte a României și lucrat la Timișoara ca editor al unor ziare social-democrate, publicate în germană și maghiară. În 1922, s-a alăturat din nou cercului Ma, acum în Viena, contribuind cu poezii, traduceri și chiar cu două eseuri: Vázlat: Társadalom, művész, művészet (Schiță: Societate, Artist, Artă) și Dogma, szkepszis, konstrukció (Dogmă, Scepticism, Construcție). În 1926 încetat să mai scrie poezie în limba maghiară, și-a modificat semnătura, din Reiter Róbert, poet maghiar, în Robert Reiter, jurnalist german. După câțiva ani a reînceput să scrie poezie, dar în limba germană, poezii publicate sub pseudonimul Franz Liebhard, (numele unui prieten decedat), nume sub care va deveni celebru printre cititorii din România. A devenit redactor al publicației Banater Deutsche Zeitung, al cărei redactor-șef a fost în perioada 1929–1941. În această perioadă a publicat și traducerea în limba germană a cuoscutei balade populare românești Miorița. În ianuarie 1945, Reiter a fost deportat în Uniunea Sovietică, într-un lagăr de muncă forțată, până în 1948. Din scrierile sale: Schwäbische Chronik, Menschen und Zeiten Aufsätze und Studien, Banater Mosaik Beiträge zur Kulturgeschichte

1906 – Regele Carol I al României a inaugurat Expoziţia generală română

Expoziția Generală Română a fost organizată cu prilejul împlinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împăratul Traian în anul 106, a 40 de ani de la venirea în țară a lui Carol I (1866) și a 25 de ani de la proclamarea Regatului României în anul 1881, cu scopul de a prezenta realizările economice, sociale, politice și culturale ale țării, în Parcul din Dealul Filaretului. Comisarul General al Expoziţiei a fost numit Dr. Constantin I. Istrati, membru al Academiei, profesor la Universitatea din Bucureşti, senator şi fost ministru. Lucrările au demarat la 15 mai 1905, iar fundaţiile pentru Palatul Artelor la 16 august 1905. Întârziată de ploi torenţiale, inaugurarea Expoziţiei s-a făcut marţi, 6/19 iunie 1906, la orele 10, de către regele Carol I, alături de care se afla regina Elisabeta, principele Ferdinand şi principesa Maria. 100 de trambiţaşi au sunat primirea, iar tunurile de la bateria Calafat au tras 21 lovituri

1917 – S-a născut Ion Rațiu

(Ion Augustin Nicolae Rațiu; n. 6 iunie 1917, Turda – d. 17 ianuarie 2000, Londra)

Diplomat, politician, reprezentant al Partidului Național Țărănesc (devenit ulterior PNȚCD), editor, membru de onoare post-mortem al Academiei Oamenilor de Știință din România. În 1938 a obținut diploma în drept de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, iar în 1943, diploma de economie de la Universitatea Cambridge (Anglia). În 1940, a fost numit consilier la Legația României de la Londra; la câteva săptămâni după instaurarea Statului Național-Legionar, a fost fondat Comitetul Național Român, Rațiu făcând parte din conducerea organizației, aflată sub președinția lui Viorel Tilea. Între 1940–1990 a locuit în Regatul Unit, unde a înființat (împreună cu soția sa, Elisabeth Pilkington) și finanțat Fundația Rațiu, de asemenea, a fondat în 1984 Uniunea Mondială a Românilor Liberi. După repatriere, în ianuarie 1990, a ajutat la refacerea PNȚ, alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreședinte al PNȚCD. A candidat la funcția de președinte al României la alegerile din 1990, a fost ales deputat de Cluj din partea PNȚCD la alegerile din 1990, 1992 și de Arad, în 1996. În 1991 a înființat ziarul Cotidianul

1930 – Restaurația carlistă

Carol al II-lea, îndepărtat de la succesiune în 1926, s-a reîntors în țară, intrând ilegal, cu pașaport fals, instalându-se la Palatul Cotroceni prin lovitură de stat împotriva fiului său Mihai I. A doua zi, Carol al II-lea a fost aclamat de mii de oameni pe străzi, iar fanfara a cântat „de dimineață până noaptea”. Carol a purtat negocieri cu Iuliu Maniu, căruia i-a promis să renunțe la relația cu Elena Lupescu, și a fost proclamat rege după două zile. El a adus-o însă pe Elena Lupescu la București și în cele din urmă a exilat-o pe fosta soție (Carol și regina-mamă Elena au divorțat în 1928, la cererea soției)

1931 – S-a născut Miron Georgescu

(n. 6 iunie 1931, Brădulete, Argeș)

Poet. A urmat Facultatea de Matematică a Institutului Politehnic din București (1950–1954). A debutat poetic în Luceafărul (1970), iar debutul editorial a fost cu volumul Poezii (1972). Un volum i-a fost tradus integral în SUA (Mamagruia, 1981). A colaborat la Luceafărul, Ramuri, România literară. Volume publicate: Poezii, Sunetul odihnei, Mamagruia, Epiloguri Ia poeme neterminale

1932 – Instalarea Guvernului Alexandru Vaida-Voievod (2)

Guvernul Alexandru Vaida Voievod (2) a fost un consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 6 iunie–10 august 1932, ca succesor al Guvernului Nicolae Iorga, de uniune națională. PNŢ a fost chemat din nou la putere, cu Alexandru Vaida-Voevod ca prim-ministru, deoarece Maniu se autosuspendase de la conducerea partidului pentru a lupta împotriva camarilei regale. Acest cabinet a fost urmat de Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (3), între 11 august 1932–17 octombrie 1932. În toată această perioadă, guvernul a contractat un împrumut extern de 50 milioane de franci elveţieni pentru rezerva BNR; a redus impozitul agricol, pe clădiri şi pentru profesiile liberale; s-a confruntat cu problema conversiunii datoriilor agricole; ca urmare a unei crize diplomatice provocate de N. Titulescu, primul ministru a demisionat

1931 – A încetat din viaţă Alexandru Voevidca (n. 27 mai 1862, Vaslăuți, Bucovina – d. 6 iunie 1931, Cernăuți)

Folclorist și muzicolog, profesor de muzică, dirijor de cor și orchestră, culegător de folclor din zona Bucovinei

1941 – S-a născut Ilie Pârvu

(n. 6 iunie 1941, Strejești, Olt)

Filosof, profesor la Facultatea de Filozofie la Universitatea din București, unde predă cursuri de filozofia științei, metafizică și ontologie, membru corespondent (din 1992) al Academiei Române. În perioada 1973–1975 a fost bursier DAAD al Fundației „Alexander von Humboldt”. Din scrierile sale: Semantica și logica științei, Teoria știintifică, Infinitul și infinitatea lumii, Arhitectura existenței, Infinitul, Posibilitatea experienței. O reconstrucție teoretică a „Criticii rațiunii pure

1942 – SUA a declarat război României și Bulgariei, în cadrul celei de-a doua conflagrații mondiale

La 12 decembrie 1941, sub presiunile lui Manfred von Killinger și Renato Bova Scoppa, reprezentanții Germaniei și Italiei la București, guvernul român a declarat război Statelor Unite ale Americii. Aceasta după ce, în urma atacului japonez de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941, Hitler a declarat război Statelor Unite, pe 11 decembrie. Americanii nu au răspuns acestei declarații de război prea repede, au contrasemnat declarația de război în discuție abia la o jumătate de an de la emiterea ei, la insistențele guvernului sovietic. Pe 6 iunie 1942, S.U.A. declara război României și Bulgariei. De abia atunci s-au simțit și în România efectele declarării războiului împotriva SUA, declanșându-se, în zilele următoare, expedițiile aeriene americane asupra țării noastre, în special asupra Prahovei

1946 – S-a născut Jeana Gheorghiu

(n. 6 iunie 1946, București – d. 18 mai 2007, București)

Jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și radio, director al TVR2 (2002–2004). Și-a început activitatea la un ziar din Vrancea, a colaborat la Scînteia Tineretului, până în 1972, când s-a angajat în Televiziunea Română. Ulterior, a fost transferată la Radio, pentru ca după 1989 să revină în televiziunea publică. A fost director de programe la Radio Total, realizator, redactor-șef la Redacția Tineret, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), director la Canalul Radio România Tineret al SRR, director interimar al canalului TVR 2. Până la 3 decembrie 2005, a fost director executiv al Centrului Național Media, care include, printre altele, posturile Național TV, N24 și Favorit TV. A rămas celebră pentru reportajele sale despre trenul morții de la Timișoara, din timpul Revoluției din decembrie 1989

1946 – A încetat din viaţă Mircea Dem. Rădulescu (n. 29 iulie 1889, Giurgiu – d. 6 iunie 1946, București)

Poet și dramaturg, a cultivat, cu răsunator succes, oda patriotică, a scris numeroase piese de teatru, în versuri, membru în comitetul de lectură al Teatrului Național din București

1954 – La ora 15.00, Studioul Teritorial de Radio Craiova a emis pentru prima dată:

Aici studioul regional de radio Craiova. Transmitem pe staţia de radio cu lungimea de undă de 206 metri. Dragi ascultători, bună ziua!” Emisiunea inaugurală a avut durata de o oră

1954 – A încetat din viaţă Virgil Potârcă (n. 16 iulie 1888, Pleniţa, Dolj – d. 6 iunie 1954, închisoarea Sighet)

Avocat, politican, fruntaş ţărănist, fost ministru; deținut politic, s-a stins în închisoare

1960 – Iolanda Balaș a stabilit la București un nou record mondial la săritura în înălțime, de 1,85 m

 

Când vine vorba de întrecerea recordurilor mondiale, nimeni din lumea atletismului nu a reuşit să o egaleze pe Iolanda Balaş-Soter. Depăşind recordul mondial de 14 ori, multipla medaliată cu aur la Jocurile Olimpice şi la Campionatele Mondiale a reuşit să ridice standardul la săritura în înălţime, de la 1,70 la 1,91 metri

1961 – Primul titlu de campion mondial cucerit de un luptător român, Valeriu Bularca

 

Luptătorul Valeriu Bularca a cucerit titlul de campion mondial la categoria 70 de kg la Campionatul mondial de lupte greco-romane de la Yokohama, Japonia (2–7 iunie)

 

 

1963 – S-a născut Adrian Titieni

(n. 6 iunie 1963, Bistrița)

Actor de film, teatru și voce. A absolvit în 1988 cursurile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, iar în 2003, a absolvit cursurile postuniversitare de Regie și Montaj Film și TV, la aceeași universitate. A lucrat la postul național de televiziune, ca realizator în cadrul Departamentului Educație-Știință, a fost consilier la departamentul de Relații Publice al Președinției României, director al Studioului Cassandra (UNATC) și este membru fondator al Fundației Române pentru Educație și Educatori. A fost profesor și rector al UNATC (2012–2016). În 2012, i s-a acordat Premiul „Gopo” pentru cel mai bun actor, pentru interpretarea personajului Doctorului Crișan din filmul Din dragoste cu cele mai bune intenții. Din 2009, inițiază Sighișoara Film Festival, pentru a promova producțiile cinematografice românești care au fost premiate la festivalurile internaționale. A jucat la Teatrul de Comedie, Teatrul „L. S. Bulandra”, Teatrul Național București, Teatrul Act, etc. în numeroase piese, dintre care: Harap Alb, Clovnii, Capul de rățoi, Slugă la doi stăpâni, Victor sau copiii la putere, Copii unui Dumnezeu mai mic, Pescărușul, Faust, Cetatea Soarelui, Nunta lui Figaro, Steaua fără nume, Visul unei nopți de vară, etc. și în filme: Pas în doi, Rezervă la start, Balanța, Stare de fapt, Patul lui Procust, Restul e tăcere, Colivia, Poziția copilului, Bacalaureat

Din dragoste cu cele mai bune intenții (2011)

1979 – S-a înfiinţat la București Institutul de Tracologie

Înfiinţat în cadrul Universităţii Bucureşti prin decretul nr. 256 din 6 iulie 1979, are ca scop coordonarea unitară a activității multidisciplinare în domeniul studiilor traco-geto-dacice; primul director a fost Dumitru Berciu

1982 – S-a născut Marian Oprea

(n. 6 iunie 1982, Pitești)

Atlet, practicând triplu-saltul, laureat cu argint la Jocurile Olimpice de vară din 2004 de la Atena. În anul 1999 a cucerit prima sa medalie importantă, bronzul, la Campionatul European de juniori de la Riga. În 2000 a câștigat Campionatul Mondial de juniori de la Santiago de Chile. În anul 2002 a debutat la seniori, cucerind o medalie de argint la Campionatul European de Sală din 2002. S-a calificat la Jocurile Olimpice de la Atena și a luat medalia de argint cu o săritură la 17,55 m. Un an mai târziu și-a doborât recordul personal cu o săritură la 17,81 metri. În același an a obținut medalia de bronz la Campionatul Mondial de la Helsinki. La Jocurile Olimpice din 2008 s-a clasat pe locul 5

1987 – A fost dat în folosință Pasajul Unirii din Capitală

Cel mai lung pasaj subteran auto bucureștean, 900 metri din care 600 acoperiți. Structura a fost extrem de complexă, pentu că pasajul a supratraversat două magistrale de metrou şi cursul râului Dâmboviţa. Ziarele vremii anunțau o nouă realizare a socialismului: inaugurarea Pasajului Piața Unirii, la numai 34 de zile de la începerea lucrărilor de construcție. Dincolo de propaganda specifică perioadei, lucrarea a fost, într-adevăr, finalizată într-un timp-record, chiar dacă operațiunile pregătitoare construcției propriu-zise începuseră cu mai multe luni înainte, astfel că întreaga lucrare a durat, de fapt, 6 luni

1991 – A încetat din viaţă Gheorghe Pituț (n. 1 aprilie 1940, Săliște de Beiuș – d. 6 iunie 1991, București)

Poet și prozator bihorean

2003 – A încetat din viaţă Adalbert Boroș (n. 20 septembrie 1908, Erdeiș, Arad – d. 6 iunie 2003, Timișoara)

Preot romano-catolic, episcop-auxiliar al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara

2006 – A încetat din viaţă Vlada Barzin (n. 19 august 1940, Gelu, Timiș – d. 6 iunie 2006, Timișoara)

Poet român de etnie sârbă și contabil

2016 – A încetat din viaţă Mihai Dragolea (n. 13 februarie 1955, Petroșani – d. 6 iunie 2016, Petroșani)

Prozator, eseist și critic literar

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „6 Iunie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: