Istoria României România frumoasă

7 Iunie în istoria României

Foto: Mânăstirea Secu, Neamț


1535 – Prima atestare documentară a localităţii Drăgăşani

Apare într-un hrisov al domnitorului Țării Românești, Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina: despre „jupânul Fârtat pârcălabul și fiii lui, ca să-i fie în Lălești și Drăgașani și în Murgești, pentru că i-au fost bătrâne și drepte moșii de moștenire

1602 – A început construirea Mânăstirii Secu

Aflată între localitățile nemțene Vânatori și Pipirig, mânastirea a fost ctitorită de către marele vornic Nestor Ureche, vornicul Țării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soția sa Mitrofana, pe locul unei mici sihastrii, numită atunci Schitul lui Zosima, așezământ întemeiat în anul 1564. Mănăstirea este din piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor și are hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Pisania originală, așezată pe peretele de sud al bisericii mari, scrisă în limba slavonă, mărturisește următoarele: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu rugăciunile Preacuratei Născatoare de Dumnezeu și cu ale Sfântului Ioan Înaintemergătorul și cu ale tuturor sfinților […] s-au făcut acest locaș dumnezeiesc și s-au zidit spre lauda lui Dumnezeu celui Inalt… de smeritul și mult greșitul și nevrednicul rob al Stăpanului Hristos, Nestor Ureche, Marele Vornic al Țării de Jos și de Doamna lui Mitrofana și de copiii lui: Vasile și Grigore și de alți de Dumnezeu dăruiți copii ai lor… Și s-au început a se zidi la anul 7110 (1602), iunie 7, și s-a ispravit în același an, octombrie 5

1874 – S-a născut Alexandru Iacobescu

(n. 7 iunie 1874, Pitești – d. 1945, București)

Poet, prozator, traducător. A fost bibliotecar la Fundația Aman din Craiova, secretar de redacție la Drum drept, redactor la Curentul, colaborator la Adevărul literar și artistic, Convorbiri literare, Gîndirea, Universul literar. A fost cofondator, împreuna cu Marcel Romanescu al revistei Viața literară (1914). A debutat cu versuri în revista Ramuri (1914) și editorial cu volumul Balade (1919). A colaborat la Adevărul literar și artistic, Convorbiri literare, Gândirea, Universul literar, etc. Din scrierile sale: Umbre peste ape, Lauri și purpură, Pulberi înstelate, Moartea zimbrului, Sonete

1886 – S-a născut Henri Coandă

(n. 7 iunie 1886, București – d. 25 noiembrie 1972, București)

Inginer și pionier în aviație, fizician, inventator, membru titular (din 1970) al Academiei Române. A urmat cursuri la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București. Detașat la un regiment de artilerie de câmp din Germania, a fost trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice și mai ales de tehnica aviaticii, în 1905 a construit un avion-rachetă pentru armata română. În 1908 s-a întors în țară, fiind încadrat ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorită firii sale și spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, el a cerut și obținut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitând de libertatea recâștigată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan–Teheran–Tibet. La întoarcere a plecat în Franța și s-a înscris la Școala superioară de aeronautică și construcții, nou înființată la Paris 1909, al cărei absolvent devine în anul următor 1910, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici. Între 1911–1914 a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. S-a întors în Franța, unde a construit un avion de recunoaștere foarte apreciat în epocă (1916), prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele. A construit, în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni, primul avion cu propulsie reactivă, de fapt un avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă–1910 și a descoperit efectul care îi poartă numele, efectul Coandă. Alte invenții: Dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistență la deplasarea în aer a diferitelor tipuri de suprafețe portante (profile de aripă) cu posibilitatea înregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparației și stabilirii profilului ideal; aparatul de zbor cu două motoare cuplate care acționau o singură elice (Reims, 1911); mai multe aparate de zbor clasice (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă, unul dintre ele a câștigat premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare din Anglia (Bristol, 1911-1914); un nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui Coandă); un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol, folosit în prospectarea petroliferă; un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului în Golful Persic, etc.

Ultimul interviu TV al savantului Henri Coandă

1888 – Legea pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă în România

Navigaţia Fluvială Română a fost un serviciu românesc de navigaţie pe Dunăre şi afluenţii acesteia, înfiinţat în 1890 de către Regia Monopolurilor Statului. Creat cu scopul de a realiza transporturi de mărfuri şi persoane, evoluţia sa a fost rapidă. Dacă în primul an deţinea patru şlepuri şi un remorcher, pentru transportul sării, la numai trei ani de la înfiinţare serviciul avea deja 45 de şlepuri, 5 remorchere şi vasul Orientul, care transporta pasageri pe ruta Galaţi–Brăila

Serviciul Maritim Român, al cărui sediu era la București, dar ale cărui nave erau bazate la Constanța, a fost o companie de navigație de stat, înființată în anul 1895 pe baza legii din 7 iunie 1888, care deservea rutele maritime Constanța–Istanbul–Izmir–Pireu–Alexandria–Haifa–Beirut, cu vapoare vopsite tradițional în alb, și din acest motiv poreclite „lebedele albe ale Mării Negre

1915 – S-a născut Constantin Constantinov

(n. 7 iunie 1915, Sucleia, raionul Slobozia – d . 8 martie 2003, Chișinău)

Actor de teatru și film din Republica Moldova. A făcut studii la Institutul Agricol din Tiraspol și apoi la Școala teatrală din Odessa, devenind actor de teatru. A jucat pe scena Teatrului muzical-dramatic „A.S. Pușkin” din Chișinău, azi Teatrul Național „Mihai Eminescu”. A jucat cu precădere comedie, interpretând circa 100 roluri. În 1955 a debutat în cinematografie cu filmul muzical Leana, realizat de către studioul „Maxim Gorki” din Moscova. A jucat în aproximativ 50 de filme, interpretând roluri principale, episodice, dar de o mare densitate artistică. Printre aceste filme: Zece ierni pe-o vară, Durata zilei, Casa lui Dionis. În anul 1953 a primit titlul de Artist al poporului. El a jucat în film până în ultimii ani de viață, făcând parte din echipa Asociației de Creație Buciumul, condusă de regizorul Tudor Tătaru

Dănilă Prepeleac (1996)

1917 – Primele două batalioane ale Corpului de voluntari transilvăneni au sosit la Iaşi

Corpul de voluntari transilvăneni s-a constituit din circa 30.000 prizonieri de origine română din armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial, care se aflau în Rusia, pentru a lupta alături de armata refăcută. În ziua de 7/20 iunie 1917, trenul voluntarilor ardeleni, împodobit cu ramuri verzi şi cu o mulţime de steaguri tricolore, a intrat în gara Iaşi. În semn de preţuire, într-o atmosferă de sărbătoare, trenul a fost întâmpinat de regele Ferdinand, de prim-ministrul Ionel Brătianu, de ministrul război Vintilă Brătianu, de șeful Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul Constantin Prezan, de generalii Constantin Christescu, Nicolae Petala, Vlădescu, Vasilescu şi Herescu, de Octavian Goga cu un grup de refugiaţi ardeleni şi o mare mulţime de oameni. Onorul a fost dat voluntarilor ardeleni în piaţa gării de către un regiment de vânători din armata română, prezenţi cu garda la drapel şi fanfara militară. Populația Iașilor a făcut o primire entuziastă voluntarilor. În dimineața zilei de 8 iunie, pe câmpul de instrucție al Brigăzii a III-a din Corpul I Armată, numit platoul Șorogari, a avut loc solemnitatea depunerii jurământului voluntarilor față de țară, în prezența regelui Ferdinand, a prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, a altor oficiali. În alocuțiunea sa, regele Ferdinand a spus că pe acești „întâi soli ai unirii neamului” armata îi primește „cu brațele deschise, ca niște frați iubiți

1921 – S-a semnat Convenţia de alianţă defensivă dintre România şi Iugoslavia

A fost consfințită astfel înfiinţarea Micii Înţelegeri sau Mica Antantă, o organizaţie politică defensivă, alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României. Formată în 1920, Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeană şi a avut un pronunţat caracter federal. Formată în trei pași: semnarea la 14 august 1920 a Convenţiei de alianţă cehoslovaco-iugoslavă; semnarea la 23 aprilie a Convenţiei de alianţă defensivă româno-slovacă (a intrat în vigoare la 27 mai 1921); semnarea la 7 iunie 1921 a Convenţiei de alianţă româno-iugoslavă

1921 – A încetat din viaţă Luca Caragiale (Luchi sau Luca Ion Caragiale; n. 3 iulie 1893, București – d. 7 iunie 1921, București)

Scriitor și traducător, care a aparținut deopotrivă atât simbolismului, parnasianismului, cât și literaturii moderniste

1923 – A fost înființată Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti

Prin Legea pentru înfiinţarea Facultăţii de Farmacie de pe lângă Universitatea Bucureşti, din 7 iunie 1923, publicată în Monitorul oficial nr. 54/12 iunie 1923, învăţământul farmaceutic s-a separat de facultatea de medicină şi s-a înfiinţat Facultatea de Farmacie, cu patru catedre fundamentale: Farmacie chimică şi galenică (M. Georgescu), Chimie analitică (Şt. Minovici), Botanică farmaceutică (T. Solacolu), Analiza alimentelor şi băuturilor (I. Vintilescu). A fost inaugurată oficial la 15 octombrie 1923, primul său decan fiind Ştefan Minovici

1930 – Regența instituită la moartea regelui Ferdinand I a demisionat

Guvernul român a preluat puterile și prerogativele constituționale și, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regență, pentru a-l proclama rege pe Carol al II-lea

1940 – S-a născut Ion Murgeanu

(n. 7 iunie 1940, Zorleni, Tutova/Vaslui — d. 7 august 2016, București)

Poet, prozator şi jurnalist, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din 1970. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității București. A fost profesor de limba și literatura română în județele Vaslui și Galați, inspector la Întreprinderea Cinematografică Suceava, redactor la ziarul Clopotul din Botoșani, redactor corespondent la România liberă, redactor la Tribuna României, redactor șef secție cultură și civilizație la Curierul Românesc, serie nouă, redactor coordonator la Suplimentul Cultural, Meridianul Românesc, Anaheim, California, USA. Debutează literar cu primele sale versuri în revista Contemporanul, remarcate de G. Călinescu, iar debutul editorial cu voumul. de versuri Repaose, în 1969. A scris 10 volume de versuri între 1969–1999, trei romane: Edenul, Via, Carla în decembrie, un eseu, Iisus, reeditat cu titlul Viața lui Iisus.

1947 – A luat ființă Asociația Sportivă a Armatei, ASA București

Clubul a fost înființat pe 7 iunie 1947, la inițiativa mai multor ofițeri ai Casei Regale Române, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascăr, Comandant Suprem al Armatei Regale Romane. Inițial a fost denumit Asociația Sportivă a Armatei și avea șapte secții. Clubul și-a schimbat de mai multe ori numele: Clubul Sportiv Central al Armatei; Casa Centrală a Armatei (CCA); Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, în 1961

1947 – Reforma agrară din 23 martie 1945 a fost declarată, prin lege, act de guvernământ

Prin Legea nr. 177/1947 pentru interpretarea dispozitiunilor legale privitoare la infaptuirea reformei agrare, cu scopul de a se pune astfel capăt numeroaselor acţiuni judecătoreşti intentate de foştii proprietari expropriaţi unor ţărani împroprietăriţi

1953 – A încetat din viaţă Ion Flueraș (n. 2 noiembrie 1882, Chereluș, Arad – d. 7 iunie 1953, închisoarea Gherla)

Om politic socialist, membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei și Banatului, în care a deținut portofoliul sănătății. Arestat de autoritățile comuniste și condamnat la 15 ani temniță grea, a fost omorât în închisoare

1957 – A încetat din viaţă Titus Hotnog (n. 27 octombrie 1890, Covasna, Iași – d. 7 iunie 1957, Iași)

Prozator, profesor, a creat un studiu toponimic despre cuvintele de origine cumană din limba română

1958 – Iolanda Balaş a stabilit al treilea record mondial al său la săritura în înălţime

Recordul a fost stabilit la București, cu o săritură de 1,78 de metri înălțime. Iolanda Balaş-Soter a stabilit cel mai mare număr de recorduri din lumea atletismului, depăşind recordul mondial de 14 ori

 

1960 – S-a născut Radu Duda

(n. 7 iunie 1960, Iași)

Fost actor, devenit Alteța Sa Regală Radu, Principe al României, prin căsătoria cu principesa Margareta a României. A urmat Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa prof. Olga Tudorache, pe care a absolvit-o în anul 1984, fiind actor în Suceava, Iași și București și asistent universitar la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A susținut o bogată carieră artistică în teatru, film și televiziune, în țară dar și în Franța, Belgia, Elveția, Luxemburg, S.U.A., Israel, Macedonia și Camerun. Din 1999, principele Radu și-a încheiat cariera de actor și s-a dedicat exclusiv activităților de reprezentare a familiei regale și a României. A publicat mai multe cărți și albume pe tema monarhiei

1969 – S-a născut Alina Astafei

(n. 7 iunie1969, București)

Atletă care a obținut medalia de argint la Jocurile Olimpice Barcelona 1992, la proba de săritură în înălțime. În 1995 a obținut cetățenia germană. Deține un nou record mondial de sală de 2,05 m

1976 – A încetat din viaţă Aurelian Sacerdoţeanu (n. 20 decembrie 1904, Costeşti, Vâlcea – d. 7 iunie 1976, București)

Istoric, specialist în istoria medievală a românilor, în practica şi teoria arhivistică, director general al Arhivelor Statului

1990 – S-a semnat Convenţia de constituire a Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa

Formată din următoarele federații sindicale: Petrom, Solidaritatea ’90, Alianța Democratică din Industria Construcțiilor de Mașini, Miniera din România, Metarom, Chimie-Petrochimie, Unirea

1992 – A încetat din viaţă George Drumur (George Pavelescu; n. 14 martie 1911, Horecea–Mănăstirii, districtul Cernăuți, Ducatul Bucovinei – d. 7 iunie 1992, Timișoara)

Scriitor, publicist, muzicolog și traducător

1993 – A apărut, la București, primul număr al ziarului Jurnalul Național

 

Cotidian național, principala publicație a societății Antena 3. Avea 25 de pagini și conținea articole din economie, politică, social și sport. Se puteau citi și interviuri și informații de culise

1995 – Regizorul Lucian Pintilie a primit distincția franceză Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor

Înaltul titlu de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor i-a fost conferit din partea Ministerului Culturii din Franţa

2004 – Actorului Ion Lucian i-a fost decernat titlul de Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare

Titlul i-a fost conferit printr-un decret emis la 7 iunie de președintele Jacques Chirac, pentru activitatea sa în spațiul francofon. Ion Lucian a montat mai multe texte de Eugene Ionesco, precum și o piesă proprie pentru copii, Cocoșelul neascultător, la teatre din Paris, Caen, Rennes (Franța), Montreal (Canada) și Bruxelles (Belgia)

2011 – A încetat din viaţă Mircea Iorgulescu (n. 23 august 1943, Valea Călugărească – d. 7 iunie 2011, Paris)

Critic, istoric și eseist literar, comentator politic, stabilit în Franța din 1989

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „7 Iunie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: