Istoria României România frumoasă

8 Iunie în istoria României

Foto: Catedrala mitropolitană


1668 – Biserica din Dealul Viilor din Bucureşti a devenit Catedrală mitropolitană

La puţină vreme după înscăunarea mitropolitului Teodosie al Ungro-Vlahiei, domnitorul Radu Leon, a hotărât prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca biserica din Dealul Viilor cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Șerban Basarab, să devină Catedrală mitropolitană, rang păstrat până în anul 1925 când, prin ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la calitatea de Patriarhie, a devenit Catedrală patriarhală

1838 – Deschiderea oficială pentru cititori a Bibliotecii Colegiului Sfîntul Sava

Înființarea unei biblioteci publice, indirect succesoare a Bibliotecii Mitropoliei Țării Românești, a fost stabilită conform Regulamentului Organic, la 1 iulie 1831. S-a constituit prin legea Regulamentul şcolilor din 1833, iar în 1836 Eforia Şcoalelor a elaborat şi a pus în aplicare primul Regulament de organizare şi funcţionare a unei biblioteci publice româneşti

1862 – A încetat din viaţă Barbu Catargiu (n. 26 octombrie 1807, București – d. 8/20 iunie 1862, București)

Jurnalist și politician, șeful primului guvern al României moderne, unul dintre fondatorii grupării politice conservatoare în România; mandatul său a încetat brusc, fiind asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei

1884 – Modificarea Constituției României din 1866

Modificarea Constituției a fost aprobată în Cameră la 5 iunie și la Senat în 7 iunie, și a fost promulgată la 8 iunie. Legea electorală s-a aprobat în Cameră și Senat în 6 iunie și s-a promulgat la 9 iunie. Prin modificările la legea electorală, numărul senatorilor creștea de la 70 la 148, al deputaților de la 120 la 183 iar numărul colegiilor electorale se reducea de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputaților. Votarea legii marcheaza ruptura definitivă dintre cele două principale grupări ale Partidului Liberal: brătieniștii și rosettiștii

1892 – A încetat din viaţă Dumitru C. Brătianu (n. 1818, Pitești – d. 8 iunie 1892, București)

Diplomat și om politic, participant la Revoluția de la 1848 din Țara Românească, membru al Partidului Național Liberal, deputat, ministru, primar al Bucureștiului

1897 – Cinematograful Lumière din Paris a prezentat primele trei subiecte de actualități românești

 

Subiectele au fost filmate de operatorul Paul Menu, la 10 mai 1897, din inițiativa ziarului L’Indépendence Roumaine. Peliculele nu s-au păstrat.

1897 – S-a născut A. Pop Marţian

(Atanasie V. Popescu; n. 8 iun. 1897, Şerbăneşti, Nenciuleşti, Vâlcea – d. 14 ian. 1969, Bucureşti)

Actor şi regizor, scriitor, membru al Societăţii Scriitorilor Români. A urmat Conservatorul Cornetti din Craiova, clasa lui Al. Dem-Dan. A jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul „Maria Ventura”, Teatrul Naţional şi Teatrul Tineretului din Bucureşti. A fost distribuit în: Legenda funigeilor de Şt. O. Iosif şi D. Anghel, Asasinul, Mândrie şi amor de G. Olmet, Fata din dafin de A. Maniu şi S. Froda, O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, Răzvan şi Vidra de B.P. Hașdeu. A fost secretar literar la Teatrul Naţional din Craiova, profesor, și decan o vreme, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A primit titlul de Artist emerit. Ca scriitor, a debutat în revista Flamura din Craiova, iar primul său volum de versuri, Serile cătunului, a apărut în 1929. A colaborat la Flamura, Gândul nostru, Universul literar, Ramuri, Gândirea, Viaţa literară, Convorbiri literare, Rampa, etc.

1898 – A încetat din viaţă Constantin Esarcu (n. 5 noiembrie 1836, București – d. 8 iunie 1898, Govora, Vâlcea)

Naturalist, medic, pedagog, diplomat și om politic, membru corespondent al Academiei Române

1904 – S-a născut Gabriel Drăgan

(n. 8 iunie 1904, Nicoreşti, Galaţi – d. 11 februarie 1981, Nicoreşti)

Poet și prozator. Absolvind magna cum laude Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1929), a fost, mai întâi, profesor suplinitor în Diciosânmărtin, Dumbrăveni şi Aiud, apoi funcţionar în Ministerul de Externe, condus de Nicolae Titulescu. În 1923, a debutat cu versuri în ziarul Reformatorul din Piatra Neamţ; aici a fost redactor la Telegraful şi director al revistei literare Freamătul. A colaborat cu poezie, cronică literară, fragmente din monografii la Tribuna nouă, Floarea soarelui, Târnava, Universul literar, Universul, România literară, Convorbiri literare, Foaia interesantă, Izbânda, Luceafărul literar şi critic, Îndreptar, Banatul literar, Propăşirea, Basarabia, Provincia, etc. Între 1933–1935 a scos, la Bucureşti, Reacţiunea literară. Părăsind Bucureştiul pentru a se retrage în satul natal, din 1963 până în 1967 a fost profesor de limba română în Nicoreşti. A publicat un volum de versuri, Trofee de aur (1937), un studiu despre Forțele naționalismului creator (1937) și romanul Pe frontul Mărășești învie morții (1934)

1905 – A încetat din viaţă Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 22 septembrie 1835, Krauchenwies – d . 8 iunie 1905, Berlin)

Primul fiu al prințului Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele mai mare regelui Ferdinand al României

1918 – Instituirea Medaliei Crucea Comemorativă a Războiului 1916–1918

 

Distincție comemorativă românească instituită de regele Ferdinand I prin Decretul Regal nr. 1744, care a fost conferită tuturor participanților la Primul Război Mondial

 

 

1922 – Nunta Principesei Maria-Mignon a României cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei

Logodna a avut loc la Castelul Peleș, în ziua de Crăciun a anului 1921, iar nunta a avut loc la Belgrad

 

 

 

1922 – Primul meci din istoria echipei naționale de fotbal a României

A avut loc la 8 iunie 1922, la Belgrad, împotriva echipei Iugoslaviei și s-a terminat cu scorul de 1:2. Lotul era alcătuit din jucătorii: Aurel Guga, Adalbert Ritter, Lajos Szilágyi, Elemér Hirsch, Dezső Jakobi, Francisc Rónay, Nicolaus Hönigsberger, Franz Zimmermann, Karl Frech, Paul Schiller și Johann Auer. Primul gol al echipei României a fost marcat de Francisc Rónay, iar Aurel Guga a marcat golul victoriei

1924 – S-a născut Alexandru Bogdanovici

(n. 8 iunie 1924, Soroca, Basarabia – d. 15 aprilie 1950, Pitești)

Poet, membru al Mișcării Legionare, deținut politic. În 1947 s-a înscris la Facultatea de Drept şi Filosofie din Iași, a urmat cursul de actorie al Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din acelaşi oraş, înscriindu-se şi student la Universitatea ieşeană. Deținut politic în numeroase rânduri, în toamna lui 1948, în vreme ce era închis la Suceava, Bogdanovici începe sa vorbească despre reeducare, dar nu în sensul ei violent, de mai târziu, ci sub forma unei deziceri formale de crezul legionar şi înlocuirea acestuia cu idealurile comuniste. Deşi originile acestei idei rămân până astăzi necunoscute, intenţiile lui Bogdanovici erau pragmatice, el vizând eliberarea înainte de termen şi îmbunătăţirea tratamentului deţinuţilor, în condiţiile în care mulţi dintre cei care se opuseseră regimului ajunseseră deja după gratii. Reeducarea în viziunea lui Bogdanovici includea intonarea cântecelor comuniste de propagandă şi discutarea literaturii marxiste, însă majoritatea deţinuţilor s-au opus acestei iniţiative, luând-o în derâdere. La 5 aprilie 1948, susţinea un discurs, cu prilejul încheierii unui curs de planorism. A răposat în închisoarea Piteşti, ca victimă a “reeducărilor” studenţimii arestate, acţiune iniţiată de el însuşi, călcat în picioare, fără apă, incapabil să îşi mai controleze sfincterele şi suferind halucinaţii

1930 – Parlamentul l-a proclamat pe prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen rege al României

Carol a fost primul născut al viitorului rege Ferdinand I al României și al soției sale, principesa Maria. Revenit clandestin în țară, a devenit rege în urma restaurației carliste sub numele Carol al II-lea, iar tânărul rege Mihai I a redevenit prinţ moştenitor, primind titlul de Mare voievod de Alba Iulia. Pentru prima oară în istoria modernă a Europei un tată urma la tron fiului său

 

1933 – S-a născut Cristina Tacoi

(n. 8 iunie 1933, Plenița, Dolj – d. 27 aprilie 2010, Craiova)

Actriță a Teatrului Nottara din București și scriitoare, membră a Asociației Scriitorilor București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1955 și a fost repartizată la teatrul din Oradea. Chiar în primul an, la primul mare concurs de teatru la nivel național, Decada dramaturgiei originale 1956, a luat Premiul I pentru Interpretare feminină cu rolul Ioana din spectacolul Inima noastră de Valeriu Luca. După patru stagiuni, s-a transferat la la Teatrul „C.I. Nottara” din București. După debutul, cu poezie, în 1947, la Revista noastră, editată de liceul la care era elevă, publică în 1966 la Ramuri. A fost prezentă și în Luceafărul, Amfiteatru, Gazeta literară, Familia, Viața românească, România literară, Tribuna, etc. Dintre cărțile sale: Așezare de lucruri, Epitaf pentru iarbă: poeme, Anotimpuri, Prințul chiparos, Hesperara. A jucat în câteva filme: Răscoala, Din nou împreună, Căruța cu mere, Moromeții, Craii de Curtea Veche, În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură, Binecuvântată fii, închisoare, Maria, Examen

Binecuvântată fii, închisoare

1935 – S-a născut Victor Frunză

(n. 8 iunie 1935, Dumitrești, Râmnicu Sărat/Vrancea – d. 27 iulie 2007, Aarhus, Danemarca)

Scriitor, jurnalist și disident. A urmat facultatea de ziaristică din București și facultatea de ziaristică a Universității „Lomonosov” din Moscova. A lucrat ca redactor și realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română, apoi la Televiziunea Română. A fost profesor de jurnalism audio-vizual la facultatea de ziaristică în cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu” București. În 1978 a publicat prin intermediul agenției de știri Reuters o scrisoare critică la adresa regimului de dictatură din R.S.R. Anchetat și apoi expulzat din țară în 1980, s-a stabilit, împreună cu soția și fiul său, la Århus, Danemarca. A înființat editura Nord, a editat revista de studii asupra fenomenului politic românesc Alergătorul de la Marathon. A publicat o seamă de lucrări politice și istorice, între care eseurile consacrate drepturilor și libertăților omului, Pentru drepturile omului în România, și ampla lucrare istorică consacrată comunismului românesc Istoria P.C.R. După 1989, a revenit în România, unde a tipărit o ediție jubiliară a poeziilor lui Mihai Eminescu. Pe lângă publicațiile editoriale de mai sus, a fost autorul unor volume de versuri: Globul din stânga; proză: Privegheați lângă privighetori; proză turistică: Muzeu Sentimental; teatru: Marea gară nouă; istorie: Istoria stalinismului în România, Istoria comunismului în România. Cea mai recentă apariție editorială: Destinul unui condamnat la moarte: Pamfil Șeicaru. A fost membru fondator al Alianței Civice, membru în Consiliul Național, membru al Senatului AC

1937 – S-a născut Gelu Ionescu

(Gheorghe Ionescu; n. 8 iunie 1937, Galați)

Critic și istoric literar, eseist, jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din 1976. Absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti (promoţia 1963), a fost asistent apoi lector la Catedra de literatură comparată și teorie literară a Facultății de Limba și Literatura Română, Universitatea București, din 1963 până în 1982, an în care s-a exilat. A obținut titlul de Doctor în filologie al Universității București în 1973, specialitatea literatură comparată. A fost Senior Program Editor la Radio Europa Liberă timp de doisprezece ani (1983–1995), comentator politic și realizator al programului Actualitatea culturală românească. Din 1995, a fost lector de literatura și limba română la Institutul de Romanistica al Universității din Heidelberg până în 2002, când s-a pensionat. Locuiește la München, din 1983. A fost colaborator, din 1962 până astăzi, la revistele: Contemporanul, Viața românească, Amfiteatru, România literară, Vatra, Steaua, Apostrof. Dintre lucrările publicate: Romanul lecturii (1976, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), Orizontul traducerii, Les débuts littéraires roumains d’Eugène Ionesco. 1926–1940, aceasta din urma fiind versiunea prescurtată a volumului Anatomia unei negații (Premiul pentru critică al Uniunii Scriitorilor), volum respins de cenzura comunistă din 1973 până în 1989. De același autor: Copacul din cîmpie, carte distinsa cu Marele Premiu ASPRO pe 2003 la Tîrgul International de Carte Bookarest din 2004 și Covorul cu scorpioni

1967 – A încetat din viaţă Otilia Cazimir (Alexandrina Gavrilescu; n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, Neamț – d. 8 iunie 1967, Iași)

Scriitoare, poetă, traducătoare și publicistă, supranumită poeta sufletelor simple, cunoscută ca autoare de versuri pentru copii

1971 – S-a născut Radu Muntean

(n. 8 iunie 1971, București

Scenarist și regizor de lung-metraj. A absolvit în 1994 Academia de Teatru și Film, secția Regie Film. Din 1996 până în prezent, a regizat peste 400 de spoturi publicitare și a câștigat peste 40 de premii naționale și internaționale la festivaluri de publicitate. În 1999 a fost lector universitar la Universitatea Media, Facultatea de Regie Film. Lung-metrajul său de debut, Furia, a primit Premiul pentru debut din partea UCIN. Cel de-al doilea lung-metraj, Hârtia va fi albastră, a deschis Competiția internațională a Festivalului de film de la Locarno. Cel de-al treilea film, Boogie, a fost selectat pentru Quinzaine de Realisateurs, Cannes, 2008, pentru Karlovy Vary, Mar del Plata. Alte filme: Marți, după Crăciun, Vorbitor

Boogie (2008) Partea I

1972 – S-a născut Adrian „Baciu” Igrișan

(n. 8 iunie 1972, Arad)

Muzician, solistul trupei Cargo. Cântă de la vârsta de 13 ani. Pentru început, a cântat la baterie, un an mai târziu începându-și activitatea ca vocalist, de atunci urmând aproximativ 22 de ani de studii canto și tehnici vocale, fiind autodidact. Cântă și la chitară, bas, clape și altele, însă abilitățile de instrumentist nefiind perfecționate, axându-se în special pe compoziție decât pe virtuositatea unui instrument. A debutat cu trupa de cartier, ABIS, în 1992, a intrat pe postul de vocalist în trupa Sibiană RIFF, cu care a participat la Festivalul Internațional Rock ’92 de la Arenele Romane din București, alături de toate marile nume din rock-ul românesc, iar în 1994 înregistrat la Cluj, împreună cu trupa RIFF albumul Doi străini, care include 12 piese. În 1995, a părăsit trupa RIFF, după ce a cântat împreună cu Cargo într-un concert de susținere pentru Ovidiu Ioncu Kempes care suferise un accident de motocicletă; după acest concert, a rămas în trupa Cargo pentru a-l suplini pe Kempes până la refacerea acestuia, iar după ce acesta s-a refăcut îndeajuns pentru a reveni pe scenă, a rămas pe post de vocea a 2-a și chitarist-armonie. În 2003, Kempes a plecat în Australia, iar Baciu a rămas vocalist principal al trupei. În anul 2007 trupa Cargo, avându-l ca vocalist pe Adi Igrișan, a înregistrat 22 de piese pentru albumul aniversar XXII

Cargo – Nu pot trai fara tine

1982 – S-a născut Irina Lăzăreanu

(n. 8 iunie 1982)

Cântăreață și model din Canada, de origine română. La vârsta de 5 ani, Lăzăreanu a emigrat în Canada din România, stabilindu-se împreună cu părinții la Montreal, în suburbia Saint-Hubert. La vârsta de 17 ani a participat la un casting și a semnat cu agenția de modelling Giovanni din Montreal. A prezentat colecții pentru mulți designeri de top, Chanel, Balenciaga, Alexander McQueen, Anna Sui, Lanvin, Versace și mulți alții. În muzică, a colaborat cu Sean Lennon și Pete Doherty; în timpul unei prezentări speciale pentru Chanel din Londra, a lansat patru melodii de pe albumul ei, care au fost folosite ca coloană sonoră a spectacolului. Sean Lennon a acompaniat-o la chitară

Strange Places

1990 – Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și-a încetat activitatea

În urma hotărârii Curţii Supreme de Justiţie din 18 iunie 1990, privind rezultatele finale ale alegerilor din 20 mai 1990, publicate de către Biroul Electoral Central în Monitorul Oficial nr. 81–82 din 8 iunie 1990, a intrat în funcţie Parlamentul României şi Preşedintele României. Ca atare, CPUN a încetat activitatea

2007 – Filmul California Dreamin’ (nesfârşit) a obţinut un premiu special

Filmul regretatului regizor Cristian Nemescu, la prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Ibiza (29 mai–7 iunie), a primit premiul special al juriului

California Dreamin’ (nesfârşit) (2007) Partea I

2007 – A încetat din viaţă Adrian Pintea (n. 9 octombrie 1954, Beiuș – d. 8 iunie 2007, București)

Actor de teatru, film și televiziune și regizor, care a adus o contribuție deosebita scenei și cinematografiei românești

2008 – IP Mitropolit Teofan a fost întronizat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei

Ceremonia a avut loc la Catedrala Mitropolitană. Scaunul de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei a rămas vacant după ce, în 12 septembrie 2007, IPS Daniel a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

2014 – A încetat din viaţă Veronica Lazăr (n. 16 octombrie 1938, București – d. 8 iunie 2014, Roma)

Actriță de film italiană de origine română

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „8 Iunie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: