Istoria României România frumoasă

9 Iunie în istoria României

Foto: Adunarea de la Izlaz


1456 – Primul tratat comercial moldo-turc

După acceptarea plății tributului de către Domnul Moldovei, Petru Aron, la 9 iunie 1456, sultanul a emis un firman Yeni Derbent, care a pus capăt stării de război între cele două state și a acordat negustorilor din Cetatea Albă, dreptul de a face comerț cu orașele din Imperiul Otoman. Este considerat drept primul tratat moldo-turc, în care erau stipulate şi privilegii pentru negustorii din întreaga Moldovă

1598 – Tratatul de la Mănăstirea Dealu

Domnul Țării Românești, Mihai Viteazul, a încheiat un tratat de alianță cu împăratul Rudolf de Habsburg, prin care a obținut susținere în continuarea luptei antiotomane. Documentul diplomatic se fundamenta pe alianța celor două state în lupta contra turcilor definită de Liga Creștină, inițiată chiar de împăratul Imperiului Habsburgic, dar și pe victoriile antiotomane obținute de Mihai, în luptele din anii 1594–1595 de la Târgoviște, București, Călugăreni și Giurgiu. Mihai Viteazul a recunoscut suzeranitatea împăratului, iar Rudolf al II-lea s-a obligat să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și a recunoscut caracterul ereditar al domniei:

Ţara Românească zace de peste 100 de ani sub jugul turcesc şi este supusă unei grele şerbii, noi îngreţoşaţi de această lungă şerbie […] am hotărât […] să trecem şi să ne supunem şi noi şi provincia noastră sub ocrotirea […] şi sub suzeranitatea împăratului Rudolf al II-lea şi să cerem ajutorul şi ocrotirea majestăţii sale imperiale (…) şi după ce ne-am înţeles asupra formei jurământului […] noi ne vom strădui din toate puterile ca în orice prilej să îndepărtăm pe turci şi pe alţi duşmani, din Transilvania, Ţara Românescă şi din părţile Ungariei […] pentru ca să putem da acest ajutor […] majestatea sa ne-a dat nouă şi prea înaltului său fiu Ţara Românească, cu toate veniturile şi cu hotarele sale, ca să obţinem şi o stăpânim pe vecie […] fără să fim datori să plătim vreun tribut sau vreo dare […] cât priveşte religia, majestatea sa dă încredinţare slobodei ţineri a legii noastre

1848 – Adunarea de la Islaz

Marchează începutul revoluției pașoptiste în Muntenia, în localitatea Islaz, județul Romanați/Teleorman, un mic port pe Dunăre cu oarecare însemnătate comercială, care nu era sub controlul direct al turcilor, spre deosebire de cele din Turnu Măgurele, Giurgiu, sau Calafat. A fost ales de Nicolae Bălcescu ca loc al declanșării revoluției din Țara Românească pentru că atât comandantul companiei de dorobanți care avea sub pază portul și frontiera, căpitan Nicolae Pleșoianu, cât și șeful administrației erau de partea revoluționarilor. Programul revoluției din Țara Românească, Proclamația de la Izlaz, a fost citit adunării de Ion Heliade Rădulescu la 9/21 iunie. Proclamația de la Islaz a fost concepută ca act constituțional suprapunându-se, în bună măsură, Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789. Este considerată ca fiind prima constituție modernă a României. S-a constituit totodată primul Guvern provizoriu, alcătuit din maiorul Christian Tell, Ion Heliade-Rădulescu, Ştefan Golescu, preotul Radu Şapcă şi căpitanul Nicolae Pleşoianu

1850 – Domnitorul Ghica Vodă emite Cronica polițienească

Lege cu 158 de articole prin care erau reglementate sarcinile „înaltei poliții” și „obișnuitei poliții”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești

 

1856 – Vasile Alecsandri a publicat, în revista Steaua Dunării, poezia Hora Unirii

Poezia, pusă pe muzică de Alexandru Flechtenmacher, a devenit în scurt timp imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unității naționale românești

Hora Unirii interpretată de Maria Tănase

1874 – La București a avut loc prima ascensiune din România a unui balon cu pilot român

Balonul Mihai Bravul a fost un aerostat românesc construit în 1874 la Paris, la comanda comerciantului M. Villemont și a mai multor entuziaşti. Balonul cântărea 410 kg, avea o capacitate de 1.496 metri cubi de gaz şi putea transporta cinci-şase persoane. Dimensiunile sale atingeau 25 de metri în înălţime şi 14 metri în diametru. A fost primul aparat de zbor al României. Prima înălţare a balonului Mihai Bravul a avut loc la 9 iunie 1874, în Bucureşti. Cei doi pasageri ai balonului au fost ziaristul Grigore Ventura şi M. Villemont, care dăduse cei mai mulţi bani pentru confecţionarea aparatului de zbor. Balonul s-a ridicat din grădina Mitropoliei şi a zburat deasupra Capitalei, purtat de curenţii de aer circa 45 km, până la periferia comunei Aprozi din judeţul Ilfov. Zborul a durat aproape o oră, iar evenimentul a fost îndelung comentat de public

1884 – S-a votat Legea Domeniului Coroanei

Domeniile Coroanei României sunt un grup de societăți comerciale sau proprietăți aparținând Statului Român, al căror venit este menit să asigure parțial finanțarea activităților instituției Coroanei României (Familia Regală a României și Casa Majestății Sale Regelui). Au luat naștere prin legea de la 9 iunie 1884, la inițiativa omului politic liberal Ion C. Brătianu. De la înființare, pentru o lungă perioadă de timp (1884–1913), funcția de Administrator al Domeniilor Coroanei a fost deținută de juristul și silvicultorul român Ioan Kalinderu

1909 – S-a născut Marius Mircu

(Israel Marcus; n. 9 iunie 1909, Bacău – d. 4 septembrie 2008, Tel Aviv, Israel)

Reporter, redactor, scriitor și istoric evreu-român. Este fratele lui Solomon Marcus și al lui Marcel Marcian. A urmat Facultatea de Drept la București, pe care a absolvit-o în 1936. A fost reporter, încă din perioada școlară, la Gazeta și a continuat până în 1938. În perioada guvernelor antisemite, a fost ales președinte al Asociației Tinerilor Scriitori și Artiști Evrei din România. După al doilea război mondial, a fost primul jurnalist care a scris despre Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la Iași și lagărele din Transnistria. A condus secția de arhivă-documentare a Comunității Evreilor din București și a Federației Comunitățillor Evreiești din România, a fost secretar general de redacție la Națiunea (condusă de George Călinescu). A fost primul director al Muzeului de Istorie a Evreilor (1982–1987), înființat la inițiativa rabinului șef al comunitățiilor evreiești din România dr. Moses Rosen. A emigrat în Israel în 1987, unde a colaborat la postul de radio Kol Israel (Vocea Israelului), unde a prezentat un serial cu 200 de episoade dedicate istoriei presei evreiești din România. A scris mai mult de patruzeci de cărți, dintre care: 24 de ore în jurul lumii, N-am descoperit America!, Pogromurile din Bucovina și Dorohoi, Peste cincizeci de ani, Croitorul din Back, Din nou șapte momente – din istoria evreilor în România: Oameni de omenie, în vremuri de neomenie, Dosar Ana Pauker, Treizeci și șase de stâlpi ai lumii

1912 – A încetat din viaţă Ion Luca Caragiale (n. 1/13 februarie 1852 Haimanale/I.L.Caragiale, Dâmbovița – 9 iunie 1912, Berlin)

Dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist, ales membru post-mortem al Academiei Române

1930 – Gruparea favorabilă restaurării carliste, condusă de George Brătianu, este exclusă din Partidul Liberal

Spre deosebire de bătrânii liberali, care, alături de Ionel Brătianu, au contribuit la detronarea lui Carol din 4 ianuarie 1926, Gheorghe Brătianu s-a arătat favorabil restaurării carliste. În timpul discuţiilor din noaptea de 7 iunie, la numai o zi după sosirea inopinată la Bucureşti a lui Carol, Brătianu l-a asigurat de sprijinul său total pentru anularea actelor de la 4 ianuarie 1926. Obţinând sprijinul tuturor partidelor, cu excepţia PNL, Carol a fost proclamat rege al României la 8 iunie. Gheorghe Brătianu va forma la 15 iunie un partid separat: PNL Gheorghe Brătianu (Georgist), împreună cu Ștefan Ciobanu, Constantin C. Giurescu, P.P. Panaitescu, Simion Mehedinți, Arthur Văitoianu, Mihai Antonescu, etc., care va activa în perioada 1930–1938

1934 – S-au reluat relaţiile diplomatice între Bucureşti şi Moscova

Relațiile diplomatice dintre Rusia și România, datând din 1878, au fost întrerupte unilateral de către Rusia la 31 decembrie 1917. Problema Basarabiei a creat o ruptură în relațiile româno-sovietice când, din ordinul lui Lenin, ca represalii pentru traversarea râului Prut de către trupele române, ambasadorul (ministrul plenipotențiar) al României la Petrograd, Constantin Diamandy, a fost arestat, iar ulterior expulzat. Din acel moment și până în 1934, Nistrul a devenit frontieră închisă, iar tranzitul între cele două țări blocat. Nu existau legături feroviare, poștale, telegrafice și telefonice. Ultimul pod peste Nistru, cel de la Tighina-Tiraspol, a fost distrus în 1919. Relațiile diplomatice s-au reluat în 1934, în urma tratativelor dintre ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu, şi comisarul poporului sovietic la Geneva, Maxim Litvinov

1938 – A încetat din viaţă Ovid Densușianu (n. 29 decembrie 1873, Făgăraș – d. 9 iunie 1938, București)

Filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet, profesor la Universitatea din București, membru titular al Academiei Române

1939 – S-a născut Ileana Cotrubaș

(n. 9 iunie 1939, Galați)

Soprană a cărei carieră s-a desfășurat între anii 1960–1990, admirată pentru talentul actoricesc și pentru ușurința de a cânta operă în diverse limbi. Cariera muzicală a început-o la vârsta de nouă ani, când a devenit membră a Corului de Copii al Radiodifuziunii Române, iar la vârsta de unsprezece ani, era ca solista corului. În 1952 a început studiul la Școala Specială de Muzică, pentru cei cu aptitudini speciale din București. Și-a făcut debutul pe scenă la Opera din București în rolul Yniold din Pelléas et Mélisande de Debussy, în 1964. Repertoriul ei s-a îmbogățit cu Oscar din Bal mascat, Gilda din Rigoletto și Blondchen din Răpirea din Serai, aparând în diferite producții din toată Europa. În 1965, a câștigat premiul I la operă, lied și oratoriu la ‘s Hertogenbosch, Olanda, apoi a câștigat o competiție radio-televizată la München. Aceste premii, împreună cu marele succes obținut în rolul Paminei la Bruxelles i-au adus apariții la Opera de stat din Viena, Opera de stat din Hamburg, Opera de stat din Berlin și Salzburger Festspiele, obținând un contract cu opera din Frankfurt. În 1969 a debutat ca Mélisande în Marea Britanie, la Glyndebourne, unde a cântat două stagiuni rolul principal din Calisto de Cavalli. În 1970 a semnat un contract pe trei ani cu Opera de Stat din Viena, iar debutul la Royal Opera House, Covent Garden a avut loc în 1971, cu Tatiana din Evgheni Oneghin de Ceaikovski. La Viena, a interpretat rolurile Suzana din Nunta lui Figaro, Zerlina din Don Giovanni, Violeta din Traviata, Mimi din Boema și Sophie din Cavalerul Rozelor. În 1973 a debutat la Lyric Opera of Chicago, cu rolul Mimi. Un succes de răsunet internațional a venit pe 7 ianuarie 1975, când a fost chemată în ultimul minut la Scala din Milano, pentru a o înlocui pe Mirella Freni în Mimi din Boema de Giacomo Puccini. La repetiția generală, când a aflat că Freni nu mai poate cânta, Luciano Pavarotti a strigat: „Aduceți-o pe Cotrubaș!”. Distinsa soprană a zburat cu avionul din Kent, unde locuia, reușind să ajungă la spectacol cu doar un sfert de oră înaintea ridicării cortinei. Interpretarea sa a fost primită cu entuziasm de către critici și spectatori deopotrivă. A debutat la Metropolitan Opera din New York în 1977 în Mimi, avându-i ca parteneri pe José Carreras și Renata Scotto; La Met a cântat în cinci roluri: Mimi în Boema, Violeta în Traviata, (spectacolul din 28 martie 1981, alături de Placido Domingo și Cornell MacNeil fiind televizat), Gilda în Rigoletto (spectacol televizat pe 7 noiembrie 1977, alături de Plácido Domingo), Ilia în Idomeneo de Mozart (în premiera Operei Metropolitan), Tatiana în Evgheni Oneghin și Mihaela în Carmen, rol pe care l-a cântat în ultima sa apariție într-un spectacol de operă la Metropolitan din 26 martie 1987. La Metropolitan a avut 50 de apariții; a cântat în a doua gală a centenarului Operei Metropolitan pe 22 octombrie 1983 și la aniversarea a 25 de ani de carieră la Metropolitan a celebrului dirijor și mai apoi director al Metropolitanului James Levine, pe 27 aprilie 1996 (aceasta fiind și ultima ei apariție pe celebra scenă newyorkeză). După o carieră de succes, Ileana Cotrubaș s-a retras de pe scenă în anul 1990, însă a continuat să predea, ținând cursuri de măiestrie

Giuseppe Verdi – La Traviata Libiamo ne’ lieti calici Metropolitan Opera, Conductor: James Levine, Ileana Cotrubaș & Placido Domingo

1939 – S-a născut Mariana Filimon

(Nicolescu Maria; n. 9 iunie 1939, Bacău)

Scriitoare. Absolventă a Facultății de Filosofie, Secția Pedagogie-Română din București, doctor în Pedagogie, a fost redactor și secretar general de redacție la revista Forum, conferențiar universitar la Universitatea de Arte București. A fost distinsă cu Ordinul Meritul pentru Învățământ în grad de Cavaler. A debutat publicistic în Ziarul din Bacău (1953) și cu poezii în Viața Românească. A colaborat la Luceafărul, Steaua, Viața Românească, România literară, Amfiteatru, Tribuna, Tomis, Ateneu, Familia, etc. A debutat editorial cu volumul de versuri Recital (1976). A publicat volume de versuri: Estivale, Piatra soarelui, Scriere de mână, Măști la vedere, Amfiteatrul din nori, Scara îngerilor, Riscul tăcerii și cărți pentru copii: Broscuța albastră și alte întâmplări cu Ionuț, Poftiți la Broscotecă, Seri literare la Broscotecă. În 2008, primește Premiul pentru Poezie al Asociației scriitorilor din București

1942 – S-a născut Mircea Coșea

(n. 9 iunie 1942, Ploiești)

Economist, politician, profesor universitar. Este absolvent al Academiei de Studii Economice, iar din 1995 este profesor la aceeași fcultate. A făcut parte din PDSR, în 1997 a fondat APR, care a fuzionat cu PNL în 2002. A fost ministru de stat în guvernul Nicolae Văcăroiu, membru al Parlamentului European (2007)

1944 – A încetat din viaţă Ludovic Mrazek (n. 17 iulie 1867, Craiova – d. 9 iunie 1944, București)

Om de știință, specialist în geologie și în exploatarea petrolului, primul specialist român care a susținut originea organică a petrolului, de numele său este legată înființarea Institutului Geologic al României, membru al Academiei Române

1948 – S-a înființat Academia Republicii Populare Române

Prin Decretul nr. 76 din 9 iunie 1948 al Consiliului de Miniștri, Academia Română a fost desființată, înființându-se în schimb o instituție complet nouă, Academia Republicii Populare Române. Conform prevederilor decretului, nu era vorba despre o transformare a fostei academii, în prevederile decretului neexistând nicio clauză care să prevadă o continuitate între cele două instituții. Concomitent, a fost întocmită o nouă listă de membri ai Academiei R.P.R. Noua listă cuprindea o serie de nume noi, ale unor personalități legate de Partidul Comunist, cum erau Mihai Roller, Nicolae Profiri, Ștefan-Marius Milcu, Simion Iagnov, Petre Constantinescu-Iași și alții. Peste 100 de membri ai Academiei Române, mari oameni din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Iuliu Maniu, episcopul Iuliu Hossu, etc.) nu au fost incluși în Academia R.P.R., pe motive de „ostilitate faţă de noile orientări culturale ale instituţiei” şi faţă de regimul comunist. A fost organizată în şase secţiuni şi 25 de subsecţiuni, punând accent pe ştiinţele exacte şi aplicate şi marginalizând ştiinţele socio-umane

1948 – S-a născut Mircea Pospai

(n. 9 iunie 1948, Cernătești, Dolj)

Jurnalist, scriitor și poet. A urmat Facultatea de istorie-geografie a Universităţii din Craiova (1970–1974) şi Facultatea de istorie-filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1974–1977), studii postuniversitare de ziaristică, la Academia de Studii Social-Politice București și a susţinut doctoratul în ştiinţe economice la Universitatea „L. Blaga” de la Sibiu (2007). Din 1971 a lucrat ca jurnalist la Societatea Română de Radiodifuziune în Studioul Regional Craiova. Din decembrie 1989 până la până la 15 iunie 1990, a lucrat la cotidianul Cuvântul libertății din al cărui Comitet Director Revoluționar a făcut parte și la a cărui conducere a stat 4 săptămâni. Din 1998 până în 2013 a fost director al postului de radio Oltenia din Craiova. A publicat romane: Reîntâlnire neașteptată, Cariera, Casa din altă viață, Căruța merge mai departe, interviuri: Convorbiri de după-amiază, nuvele și povestiri: Locuri și legende în Nodrul Olteniei, poezie: Peronul cu iluzii, publicistică: Oameni între oameni, Cântec la cumpăna apelor, Memoria Băniei

1949 – S-a înființat Societatea de Științe Istorice și Filologice

A reunit istorici și filologi, funcționând astfel până în 1968, când cele două secțiuni s-au despărțit. Principalele activități au fost reuniunile științifice (sesiuni de comunicări, simpozioane), cursurile de vară și publicarea revistei Studii și articole de istorie, din 1956. A fost condusă de academicianul Petru Constantinescu-Iași

1949 – A încetat din viaţă Maria Cebotari (n. 10 februarie1910, Chișinău – d. 9 iunie 1949, Viena)

Soprană cu o importantă carieră pe scenele lirice ale lumii, una dintre cele mai mari soprane din lume în anii ’30 și ’40 ai secolului trecut

1951 – S-a pus piatra de temelie a Centrului de producţie cinematografică de la Buftea

Pe o suprafaţă de 50 ha, se începea construcţia unui complex care durat până în 1959, predarea diferitelor obiective făcându-se treptat: ateliere şi platouri între 1954–1955, studioul de sunet în 1957 (cu o sală pentru înregistrarea mixajelor de sunet şi imagine, sau înregistrări de muzică cu orchestra cinematografiei, săli de postsincron), laboratorul de prelucrare a peliculei în 1958, platoul de filmări combinate în 1959, cu un bazin pentru filmări subacvatice, un tunel de filmări prin transparenţă, frontproiecţie şi retroproiecţie pe platou sau apă, etc.

1978 – S-a născut Adrian Diaconu

(n. 9 iunie, 1978 în Ploiești, Prahova, România)

Pugilist retras care locuiește în Montreal, Canada. A reprezentat România la Jocurile Olimpice de de la Sidney din 2000 la categoria Mijlocie, după care a trecut la boxul profesionist. A fost campion mondial WBC la categoria semi-grea

1978 – A încetat din viaţă Principele Nicolae al României (alternativ Nicolae Brana; n. 3 august 1903, Sinaia – d. 9 iunie 1978, Lausanne)

Cel de-al doilea fiu al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, fratele mai mic al regelui Carol al II-lea și unchi al regelui Mihai I al României

1990 – S-a întrunit Parlamentului României rezultat în urma alegerilor generale de la 20 mai 1990

Senatorii și deputații aleși s-au întrunit, pentru prima dată, în ședințe separate de lucru, iar conducerile celor două Camere au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu — președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian — președintele Adunării Deputaților

1993 – S-a născut Lidia Buble

(n. 9 iunie 1993, Deva, Hunedoara)

Cântăreață pop. A crescut într-o familie numeroasă, având zece frați și și-a exersat talentul vocal cântând în corul Bisericii Penticostale din Deva. A cunoscut celebritatea atunci când Adrian Sînă de la Akcent a ales-o să cânte două hituri cu el, piesele Kamelia și Noi simțim la fel se auzeau pe toate posturile radio din România și străinătate, având împreună peste 11 milioane de vizualizări pe YouTube, astfel că, în doar câteva luni de zile, dintr-o necunoscută, Lidia Buble a devenit star la vârsta de 21 de ani

Cămașa

1998 – A fost inaugurat monumentul Kilometrul 0 din Bucureşti

Reconstituit şi restaurat pe vechiul său amplasament din faţa bisericii Sfântul Gheorghe Nou – centrul cadastral al orasului – monumentul este o roză a vânturilor, între razele căreia sunt gravate denumirile principalelor provincii istorice românești; conceput de arhitecții Horia Creangă și Ștefan Niculescu și materializat în bronz de sculptorul Constantin Baraschi în 1938

 

2005 – Muzeul Memorial de la Sighet inaugurat o nouă sală, Poezia din închisoare

Cu scopul de a face cunoscută vizitatorilor poezia din închisori, compusă de deținuții politici ai sistemului comunist, sala aduce un omagiu deținuților care, prin suferință au devenit poeți, generând această uluitoare plantă capabilă să crească în întuneric: poezia în închisoare

 

2013 – A încetat din viaţă Violeta Popescu (n. 4 februarie 1941 la Bucureşti – d. 9 iunie 2013 București)

Actriță la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, teatru căruia i-a închinat întreaga carieră şi unde a dat viaţă zecilor de personaje

2015 – A încetat din viaţă Corneliu Leu (n. 21 iulie 1932, Medgidia, județul Constanța – d. 9 iunie 2015, București)

Scriitor, dramaturg, regizor de film și fondatorul mai multor organizații social-culturale

2017 – S-a încheiat vizita oficială a președintelui Klaus Iohannis în Statele Unite

Aflat într-o vizită oficială de șase zile în Statele Unite (4–9 iunie), președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Donald Trump la Casa Albă. La finalul discuțiilor care au durat 45 de minute, cei doi oficiali au susținut o declarație de presă comună:

 

2018 – Simona Halep a câştigat primul titlu de Mare Şlem

Prin participarea la Turneul de Grand Slam de la Roland Garros (27 mai–10 iunie), la proba de simplu, jucând în finală cu Sloane Stephens (SUA, 10 WTA), cu rezultatul: 3-6, 6-4, 6-1

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

1 comentariu la „9 Iunie în istoria României

  1. Pingback: Today's Memory – Ileana Cotrubaș

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: