Istoria României România frumoasă

11 Iunie în istoria României

Foto: Elena Văcărescu, prima femeie membră de onoare a Academiei Române


1524 – Lupta de la Tărăsăuţi

Ştefăniţă Vodă, domnul Moldovei, surprinde la satul Tărăsăuţi, pe Prut, un corp de oaste otoman, de circa 4.000 de oameni, care se întorcea cu pradă din Polonia, pe care îl înfrânge

1551 – Iliaș Rareș a părăsit domnia Moldovei

Iliaș al II lea Rareș (n. 1531 – d. ianuarie 1562) a fost Domn al Moldovei între 3 septembrie 1546–11 iunie 1551. A fost fiul mai mare al lui Petru Rareș și al Elenei Rareș (n. Branković, de origine sîrbă. În timpul domniei a reînnoit tratatul de alianță cu Sigismund I al Poloniei și a întreprins o expediție în Transilvania, din ordin turcesc, împreună cu Mircea Ciobanul al Munteniei, cumnatul său, împotriva germanilor, fără rezultat. Fiind atras mai mult de petreceri, a abdicat în favoarea fratelui său, Ștefan al VI-lea Rareș, a plecat la Constantinopol, a trecut la mahomedanism, luând numele de Mehmet, și a devenit pașă de Silistra. Fiind exilat la Bursa, a murit, probabil otrăvit, la Alep, Siria. Chipul lui Iliaș Rareș, zugrăvit în tabloul votiv al bisericii Mănăstirii Probota, ctitorită în 1530 de tatăl său, a fost înnegrit după trecerea sa la islam

1574 – Bătălia de la Roşcani

Bătălia de la Roşcani (Rîşcani), Basarabia s-a purtat între domnul Moldovei, Ioan vodă „cel Cumplit” şi oştile otomano-tătare, în contextul expediţiei otomane din anul 1574. Intenţia Porții Otomane, de a-l înlocui pe Ioan vodă cu Petru Şchiopul, a fost respinsă în luptele de la Jilişte şi de la iezerul Cahul, dar trădarea boierilor şi vremea nefavorabilă au obligat oastea lui Ioan vodă să se retragă pe dealul Roşcanilor, de unde au lansat un contra-atac, dar au fost înconjurați. În ziua de 11 iunie, pe o căldură insuportabilă, lipsa apei şi suferinţa oştenilor săi, l-au obligat pe domn să negocieze capitularea. A cerut lui Ahmed paşa, să cruţe pe moldoveni şi cazaci, iar pe el să-l trimită viu sultanului la Constantinopol. Ahmed paşa a jurat de şapte ori pe Coran, iar Petru Şchiopul, de şapte ori pe Biblie, că toate cererile îi vor fi împlinite. După patru ore, Ioan vodă este înjunghiat de beylebey-ul Rumeliei, Cighaleg Zadé Iusuf paşa, după care i s-a tăiat capul, iar trupul, legat de cămile, a fost sfârtecat

1574 – A încetat din viaţă Ioan Vodă cel Viteaz (n. 1521 – d. 11 iunie 1574, Roșcani)

Voievod al Moldovei între februarie 1572–11 iunie 1574, fiul lui Ștefan al IV-lea al Moldovei. În timpul domniei sale a dus o politică de întărire a autorității princiare, lovind în boierime, care l-a numit „Ioan Vodă cel Cumplit

1780 – A fost publicată Elementa linguae daco-romanae sive valachicae

Este prima gramatică românească tipărită și prima care utilizează litere latine pentru scrierea limbii române, scrisă de Samuil Micu-Klein și Gheorghe Șincai. A fost tipărită în două ediții, la Viena în 1780 şi la Pesta în 1805. Gramatica a fost alcătuită de Samuil Micu, iar Gheorghe Şincai a îmbogăţit şi aranjat elementele limbii daco!romane sau valahice, fiind şi autorul prefeţelor celor două ediţii

 

1848 – Revoluția de la 1848 în Țara Românească

La semnalul dat de clopotul de la Mitropolie, a început insurecția în București – s-a adunat mulțimea, cu steaguri, cocarde și eșarfe tricolore, în aclamații și urale, îndreaptându-se cu toții spre palat. Domnul Gheorghe Bibescu știind că nu are sprijinul armatei – în cursul dimineții toți ofițerii veniseră la el arătând că vor apăra țara de dușmani, dar nu vor vărsa sânge de român – a semnat, la ora 22, Proclamația de la Izlaz, care a devenit noua constituție și a acceptat formarea unui guvern provizoriu a cărui listă a fost prezentată de revoluționari: Nicolae Bălcescu – afaceri externe, Nicolae Golescu – afaceri interne, Gheorghe Magheru – finanţe, Ion Heliade Rădulescu – culte, Ştefan Golescu – justiţie, Constantin Kretulescu – preşedinte al Consiliului Administrativ, C.A. Rosetti – prefectul Poliţiei Capitalei şi Ioan Odobescu – şef al Oştirii. După acest act, domnitorul a abdicat și s-a retras în Transilvania. Faptul a fost anunțat de guvern a doua zi

1849 – Revoluția de la 1848 în Transilvania – A treia Bătălie de la Abrud

A fost una dintre ciocnirile majore dintre forţele militare maghiare şi românii din Munţii Apuseni, în timpul revoluţiei din Transilvania (11–16 iunie). S-a soldat cu înfrângerea gravă a forţelor maghiare, care au fost nevoite din nou să abandoneze oraşul. Forţele române erau alcătuite exclusiv din civili înarmaţi, organizaţi ca miliţii, cea mai mare parte a miliţiilor din Munţii Apuseni fiind constituite din moţi, dar şi din români refugiaţi aici din diferitele părţi ale Transilvaniei ocupate de armata maghiară. Comandanţii miliţiilor româneşti erau tineri fără experienţă militară, în general avocaţi sau preoţi. Comandantul tuturor miliţiilor româneşti în a doua bătălie de la Abrud a fost Avram Iancu, un tânăr avocat în vârstă de aproximativ 24 ani

1883 – S-a născut Tudor Pamfile

(n. 11 iunie 1883, comuna Țepu, Galați – d. 31 octombrie 1921, Chișinău)

Scriitor, etnolog si folclorist. A urmat Școala de ofițeri de infanterie și cavalerie din București, fiind repartizat la Regimentul 3 Roșiori din Bârlad. Aici a scos revistele Ion Creangă și Miron Costin, a sprijinit îndeaproape apariția revistei Freamătul, care a apărut la Tecuci în 1911, după care, din lipsă de colaboratori, i-a mutat redacția la Bârlad. Numai culegerile și studiile apărute sub egida Academiei Române însumează peste 4.200 pagini. În 1915, un grup de trei intelectuali bârlădeni (Tudor Pamfile, poetul George Tutoveanu și preotul Toma Chiricuță) a decis înființarea unei societăți culturale pe care au numit-o Academia Bârlădeană. Începând cu anul 1918, s-a stabilit la Chișinău și a condus, până în 1920, publicația Cuvântul Moldovei. Este laureat al premiul Neuschotz al Academiei Române. Din opera sa: Cromatica poporului Român, Mitologia poporului Român, Văzduhul după credințele poporului român, Cerul și podoabele lui, Industria casnică la Români, trecutul și starea ei de astăzi, contribuțiuni de artă și tehnică populară

1897 – Debutul în calitate de compozitor al lui George Enescu, la numai 16 ani

A fost primul recital de autor al unui creator român peste hotare. George Enescu, în cadrul unui concert cameral la Petite Salle Pleyel din Paris, a prezentat, în exclusivitatecompoziții proprii. Muzicologul Viorel Cosma considera acest moment drept „confirmarea apariţiei unui creator român de excepţie în context internaţional

George Enescu – Sonata pentru vioară nr. 1 în Re major, Op. 13 (1897) Partea I

1910 – A fost inaugurat Aerodromul de la Chitila

A fost primul aerodrom din România, amenajat de avocatul Mihail Cerchez la Chitila, unde a început să funcţioneze şi Şcoala de pilotaj. Cu aceasta ocazie, pilotul francez Guillemin, din personalul de specialitate angajat la scoala de pilotaj de la Chitila, a efectuat primul zbor cu avionul deasupra Bucurestiului. În aceeaşi zi a avut loc şi prima lansare cu paraşuta din ţara noastră, dintr-un balon, de la o înălţime de 500 metri

1921 – A încetat din viaţă Emil Costinescu (n. 12 martie 1844, Iași – d. 11 iunie 1921, București)

Finanţist, politician, deputat, ministru de Finanţe, primar al Bucureștiului, unul dintre fondatorii şi directorii Băncii Naţionale a României

1925 – Scriitoarea Elena Văcărescu a devenit prima femeie membră de onoare a Academiei Române

Discursul său de recepţie a fost o autentică lecţie de dragoste de ţară: Născută din cel mai curat pământ românesc, crescută generaţii după generaţii în volbura veacurilor româneşti, eu am respirat adierea parfumată a primăverilor noastre […] îmi iubesc ţara pentru toată originalitatea ei autentică, din care s-a plămădit propria-mi originalitate […] Am servit ideea românească, am încercat să răspândesc peste hotare faima neamului românesc şi am servit în lume expansiunea sufletului românesc […] Am învăţat mai întâi că ideea românească nu se poate disocia de cultul trecutului românesc

Vocea Elenei Văcărescu la Radio România Cultural

1926 – S-a născut Victor Moldovan

(n. 11 iunie 1926, Zlatna – d. 8 mai 2007, București)

Actor și regizor de teatru și film, profesor universitar. A urmat cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din Cluj. După absolvire a jucat șase ani pe scena Teatrului Național din Cluj, apoi s-a transferat la Teatrul Național din București, pentru mai multe decenii. Printre rolurile interpretate de el: Alberth Bhon din Cei din Dangaard, Spiridon Biserică din Mielul turbat, Scapin din Vicleniile lui Scapin, Curley din Oameni și șoareci. A fost asistentul de regie al unor personalități ale teatrului românesc: Sică Alexandrescu, Alexandru Finți, Moni Ghelerter, Horea Popescu, Radu Beligan și Ion Cojar. A fost și regizor de teatru, punând în scenă spectacolele Regina de Navara, Heidelbergul de altădată, Dona Diana, Bădăranii, Vecina de alături și Anul viitor la aceeași oră. La jumătatea anilor ’80 a coordonat activitatea teatrului de amatori ICTB din București, semnând regia unor spectacole care au primit distincții la nivel național, ca Furnici, de Aldo Nicolaj sau O clipă de încredere de Dragomir Magdin. A fost profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București.. A fost distins cu Medalia Meritul Cultural clasa I (2004)

Codin (1963)

1930 – S-a născut Mihail Șerban

(n. 11 iunie 1930, Craiova – d. 7 iulie 2004, București)

Biochimist, membru titular (din 2001) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Chimie, secția de Biochimie, a Universității din București și și-a aprofundat studiile cu specializări în mai multe centre universitare din străinătate, devenind, în 1963, doctor în chimie și, în 1970, doctor docent. A fost, până în ultima clipă a vieții sale, profesor de biochimie la Facultatea de Medicină Veterinară din București. Singur sau în colaborare a publicat peste 300 de lucrări științifice, între care 14 volume monografice: Biochimia contracției musculare, Substanțe biologic active. Biochimie medicală. Biochimie analitică, etc. și 280 de articole, multe dintre acestea recenzate și citate în publicații științifice internaționale. Este autorul a 18 brevete de invenții și membru al numeroase organisme științifice din țară și de peste hotare

1933 – Prima transmisie la Radiodifuziunea Română a unui meci de fotbal în direct

Este vorba despre meciul România – Iugoslavia, din Cupa Balcanică

1936 – S-a născut Ioan Șișeștean

(n. 11 iunie 1936, Șișești, Maramureș, d. 12 aprilie 2011, Baia Sprie)

Cleric greco-catolic. La vârsta de 12 ani a descoperit lucrarea Teologia spirituală, moment în care a început și pregătirea sa autodidactă. A studiat teologia în mod clandestin și a fost hirotonit în secret ca preot greco-catolic în 1972 de către Episcopul Dr. Ioan Dragomir al Maramureșului. Din acel an a început să oficieze slujbe în casa sa natală din satul Șișești; în 1990, a devenit preot greco-catolic în comuna natală. Odată cu redeschiderea Institutului Teologic Greco-Catolic „Alexandru Rusu” din Baia Mare, a lucrat ca profesor de teologie dogmatică, a fost apoi numit Vicar al Maramureșului istoric, la Sighetu-Marmației și episcop al Episcopiei de Maramureș (1994–2011)

1939 – S-a născut Ion Andreiţă

(n. 11 iunie 1939, Perieţi, Olt)

Scriitor. A absolvit cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1963). A activat ca ziarist la Scînteia tineretului şi România liberă. Între 1996–2000 şi-a însoţit soţia, diplomată, la Paris, iar din 2003, la Roma. A debutat la Luceafărul (1960). Alte colaborări, la Viaţa studenţească, Argeşul, România literară, Literatorul, etc. A publicat volume de poeme: Minunea de a trăi, Măsurând cu lacrima fiinţa ta, Dimineţile albe…, Între două bătăi de aripă, volume de reportaje literare: Colegi de generaţie, Secante la omenie, memoriale de călătorie: Misterul Fluviului Galben, Scrisori pariziene, Scrisori italiene şi câteva volume de proze scurte: O zi de toamnă, Natură vie cu barcă, Viaţă, drumuri, litere

1942 – S-a născut Marina Krilovici

(n. 11 iunie 1942, București)

Cântăreață de operă, soprană de origine română. Și-a însușit arta cântului de la profesoara Lidia Vrăbiescu-Vațianu. Încă din timpul studenției la Academia de Muzică „Ciprian Porumbescu” a câștigat Premiul I și Medalia de aur la numeroase concursuri internaționale: „George Enescu”, s’Hertogenbosch, Bruxelles și Montreal. A devenit solistă a Operei Române din București, unde a debutat în 1966 cu rolul Donna Anna din Don Giovanni. Cu o bursă oferită în Italia, și-a perfecționat repertoriul cu Maria Caniglia și Luigi Ricci. A fost invitată să cânte pe cele mai mari scene ale lumii: Hamburg, Viena, Chicago, Metropolitan Opera din New York, Covent Garden din Londra, Roma, Berlin, Paris, Lisabona, La Fenice, München, Montreal etc, având ca parteneri pe Tito Gobbi, Placido Domingo, Luciano Pavarotti, José Carreras, Renato Bruson, Kostas Paskalis, Nicolai Ghiaurov, Nicola Ghiuselev, Fiorenza Cossotto, Shirley Verrett, Nicola Martinucci și mulți alții. A cântat sub bagheta marilor dirijori Georg Solti, Claudio Abbado, Nello Santi, Horst Stein, Lorin Maazel, Riccardo Muti. Între 1968–1976 a fost membră a Operei de Stat din Hamburg. În 1971 s-a stabilit în Germania, primind cetățenia germană. A fost căsătorită cu baritonul grec Kostas Paskalis, cu care a interpretat în spectacole de neuitat ca Tosca, Macbeth, Cavalleria rusticana, Simon Boccanegra, etc. A cântat pe marile scene ale lumii: Opera House Toronto, Staatsoper Viena, Deutsche Oper Berlin, La Fenice Veneția, Covent Garden Opera Londra, Teatro San Carlos Lisabona, Opera du Rhin Strasbourg, Théâtre de la Monnaie Bruxelles, Scottish Opera Glasgow, Opéra royal de Wallonie Liège, la Amsterdam, Copenhaga, Mexico City, Atena. În SUA a debutat la San Francisco Opera în Aida (1972). A cântat la Lyric Opera Chicago, Miami Opera, fiind angajată la Metropolitan Opera (MET) New York între 1973–1977. La începutul anilor ’90 s-a stabilit în Grecia, unde a fost membru permanent al Operei Naționale din Atena, interpretând roluri memorabile și predă la Conservatorul Athenaeum „Maria Callas”

Wolfgang Amadeus Mozart – Nozze di Figaro Porgi amor

1943 – S-a născut Grigore Arbore

(Grigore Popescu; n. 11 iunie 1943, Pietroşiţa, Dâmboviţa)

Poet, eseist, istoric și critic de artă româno-italian. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, secţia istorie veche şi arheologie (1965), precum şi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secţia istoria şi teoria artei (1970). A urmat studii de specializare la Pisa, în Italia, unde şi-a dat doctoratul în istoria artelor (1975), obţinând şi doctoratul în filologie la Bucureşti, în 1981. A debutat cu versuri în Luceafărul, în 1963; debutul editorial îl constituie volumul Exodul (1967). A fost redactor la Scânteia, Luceafărul, Scânteia tineretului, Amfiteatru, Viaţa studenţească. A publicat articole şi cronici de artă nu numai în periodicele la care a fost redactor, ci şi în România literară, Contemporanul, etc. În 1987 s-a stabilit în Italia, unde lucrat la Consiglio Nazionale delle Ricerche. A fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Italiene și Cavaler al Ordinului Serviciul Credincios al României. Din opera sa: Cenuşa, Auguralia, Piero della Francesca, Futurismul, Cetatea ideală în viziunea Renaşterii, Stolul de argint, Retrageri, Din toate părţile, Forma ca viziune

1946 – A încetat din viaţă Sofia Nădejde (Băncilă; n. 14 septembrie 1856, Botoșani – d. 11 iunie 1946, București)

Publicistă, prozatoare și autoare dramatică, membră a Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, feministă; sora pictorului Octav Băncilă și soția lui Ioan Nădejde

1948 – Naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi

Legea nr. 119/1948 pentru naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi a fost publicată în Monitorul Oficial. Naţionalizarea a fost o confiscare directă, ordonată de puterea comunistă, fără nicio despăgubire. Au fost etatizate 1.060 de întreprinderi, detaliate pe parcursul a 28 de anexe, separate pe domenii de activitate. Cap de listă făceau toate marile societăţi din economie

1948 – S-au stabilit relații diplomatice între România și Israel

România a recunoscut Statul Israel şi a stabilit relaţii diplomatice cu acesta la 11 iunie 1948. Deschiderea oficiilor diplomatice (legaţii), conduse de miniştri plenipotenţiari, a avut loc în acelaşi an. Primul ministru plenipotenţiar israelian acreditat la Bucureşti a fost celebrul pictor Reuben Ruvin, originar din România

1955 – S-a născut Mariana Buruiană

(n. 11 iulie 1955, Arad)

Actriță de teatru și film, scriitoare și traducătoare. A urmat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București – secția actorie. A jucat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, apoi s-a transferat prin concurs la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” din București, în 1981. A jucat o serie de roluri importante, mari și mici, a colaborat la emisiuni radio-TV, a apărut în filme de lung metraj și seriale de televiziune, a făcut turnee în țară și în străinătate, a obținut premii. În 1995 demisionat de la Teatrul Bulandra pentru a putea colabora la piesa Danaidele de Eschil (regia Silviu Purcărete), pusă în scenă la Teatrul din Craiova. Actualmente predă la Universitatea „Spiru Haret” din București. A fost una dintre semnatarele Apelului pentru condamnarea comunismului. A jucat în piese de teatru: Peer Gynt, Romeo și Julieta, Trei surori, Cum se numeau cei patru Beatles?, Îmblînzirea Scorpiei, Passacaglia, Hamlet, Uriașii munților, Visul unei nopți de vară, Mephisto, etc. și filme: Patima, Melodii la Costinești, Să mori rănit din dragoste de viață, Hanul dintre dealuri, Domnișoara Christina

Enigma din testament Scenariul: Ştefan Radof, după nuvela Morminte de Mihail Sadoveanu, Teatru TV

1965 – S-a născut Ştefan Popa-Popa’s

(n. 11 iunie 1955, Caransebeș)

Caricaturist. A început să deseneze la 5 ani, iar la 7 i-a fost publicată prima caricatură într-un ziar local. De la 14 ani a publicat în singura revistă umoristică a vremii, Urzica. La 19 ani a fost descoperit de Henri Coursaget, primul președinte UNESCO. A absolvit Politehnica din Timișoara și Academia de Arte Vizuale din Poitiers, Franța. La Festivalul Internațional de Caricatură de la Saint-Estève (Franța, 1987) a stabilit recordul mondial de rezistență (1.527 de portrete color în zece zile și zece nopți), pe care l-a doboarât în 1995, realizând 2.772 de caricaturi color în zece zile și zece nopți. Peste 200 de șefi de state și guverne au portrete semnate Popas. În prezent este cetățean de onoare în 26 de orașe din țară, unde a obținut peste 100 de premii. Pe plan internațional a fost medaliat de 58 de ori. Este membru al Fundației pentru Știință și Arte a Academiei Cita din Roma și membru al Asociației Artiștilor Plastici (UNESCO). A creat Academia Popa’s, școală românească de caricatură. A publicat caricaturi în principalele ziare și reviste din toată lumea. Realizările sale de excepție în domeniul graficii l-au impus drept una dintre cele mai prestigioase personalități ale artei plastice contemporane

Site personal: http://www.popa-popas.ro/

1957 – S-a născut Liviu Papadima

(n. 11 iunie 1957, București)

Prozator, critic, eseist, istoric și teoretician literar, eseist, prozator. A absolvit Facultatea de Litere (Facultatea de Limba și Literatura Română) din București, specialitatea română-engleză, cu diplomă de merit (1981) și doctoratul în filologie, specializarea literatură română, cu teza Relația autor-cititor în literatura română, secolul al XIX-lea. Proza pașoptistă și postpașoptistă. Este profesor universitar al Facultății de Litere, Universitatea București, actualmente deține funcția de prorector al Universității din București (din 2012). Volume publicate: Literatură și comunicare. Relația autor–cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Caragiale, firește, Mai are timpul răbdare? – Studii și eseuri istorie și de critică literară, În livada de cremene, povestiri. A publicat aproape 100 de recenzii, cele mai multe dintre ele în revistele Tribuna României, România literară, Amfiteatru, Contrapunct, Limbă și literatură, Limba și literatura română, 22, Ramuri, Familia, Caiete critice, Literary Research; articole de publicistică culturală au apărut în revista Dilema, în suplimentul cultural Vineri al acesteia, în Echinox. A prezentat cărți noi și a discutat teme literare actuale la emisiuni radio și tv

1966 – S-a născut Marius Stănescu

(n. 11 iunie 1966, Petroșani)

Actor de teatru și film. A absolvit UNATC București în 1993, la clasa profesorului Alexandru Repan. Este membru al trupei Teatrului Odeon din București, pe scena căruia a jucat în: Hamletmachine de Heiner Muller, Aventurile lui Habarnam de Nikolai Nosov, Cymbeline de William Shakespeare, Nu se știe cum de Luigi Pirandello, Gaițele de Alexandru Kirițescu, Viața e vis de Calderón de la Barca, etc. A jucat în filme: Femeia în roșu, Examen, Noro, Eu sunt Adam, Cel mai iubit dintre pământeni, Hotel de lux, Undeva în est. În 2004 a primit Premiul UCIN pentru rol principal în filmele Examen și Ambasadori, căutam patrie și Cel mai bun actor la Festivalul International de Film Anonimul, Sfântu Gheorghe pentru rolul principal din Examen

Examen

1978 – Virginia Ruzici a cucerit titlul de campioană la Roland Garros

La turneul de tenis de câmp de la Roland Garros (29 May–11 June), Virginia Ruzici a învins-o în finală pe iugoslava Mima Jausovec, în două seturi (6-2, 6-2), câștigând cel mai important turneu de tenis pe zgură din lume. A jucat și finala de la Roland Garros din 1980, când a fost învinsă cu 6-0, 6-3 de americana Chris Evert. Tot, în 1978, a câștigat finala de dublu de la Roland Garros alături de aceeași Mima Jausovec, cele două învingându-le în meciul decisiv pe franțuzoaica Gail Sherriff Lovera și Lesley Turner Bowrey (5–7, 6–4, 8–6). Este prima româncă laureată atât la simplu, cât și la dublu la Roland Garros

1992 – Prima ediție a Târgului Internațional de Carte Bookarest

Organizat la București, s-a desfășurat între 11–14 iunie. Din 2006 a luat numele BookFest

1992 – A încetat din viaţă David Prodan (n. 13 martie 1902, Cioara/Săliștea, Alba – d. 11 iunie 1992, Cluj)

Istoric, bibliotecar, profesor universitar, specialist în istoria Transilvaniei, membru titular al Academiei Române

1995 – A încetat din viaţă George Uscătescu (n. 5 mai 1919, Crețești, Gorj – d. 11 mai 1995, Madrid)

Filosof, estetician, eseist, poet și sociolog, membru de onoare din străinătate al Academiei Române

2003 – Vizita de stat în România a regelui Juan Carlos al Spaniei și a reginei Sofia (11–12 iunie)

Are loc la invitația președintelui Ion Iliescu, șeful statului român conferind Majestăţilor Lor Regele și Regina Spaniei ordinele Steaua României în grad de Colan, respectiv Steaua României în grad de Mare Cruce. La rândul său, Regele Juan Carlos a conferit Președintelui Ion Iliescu ordinul Carol al III-lea în grad de Cavaler al Colanului. De asemenea, Majestățile Lor au inaugurat expoziţia artistului plastic spaniol Manuel Salinas și au participat la deschiderea Forumului Economic Hispano-Român

2004 – S-a deschis cea mai mare expoziție de artă Brâncuși după 1990

Expoziția a avut loc între 11 iunie-19 septembrie la Guggenheim Museum din New York, sub numele The Essence of things (Esența lucrurilor)

2006 – Filmul A fost sau n-a fost? în regia lui Corneliu Porumboiu a câștigat 3 premii la TIFF 2006

Premiile: Cel mai bun film din competiție, Cel mai bun film din cadrul Zilelor Filmului Românesc și Premiul publicului

A fost sau n-a fost?

2008 – Incendiul de la Biserica Evanghelică din Bistrița

Monument reprezentativ pentru tranziția de la stilul gotic la cel renascentist în Transilvania.

Incendiul a distrus partea superioară a turnului, care a fost refăcut.

 

A doua imagine, care îmi aparține, este din septembrie 2018.

 

 

2017 – A încetat din viaţă Corneliu Stroe (n. 22 octombrie 1949, București – d. 11 iunie 2017 Constanța)

Percuţionist de jazz şi blues, profesor de istorie şi jurnalist

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „11 Iunie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: