Istoria României România frumoasă

22 Iunie în istoria României

Foto: Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord


1479 – A început construirea cetăţii Chilia Nouă

Pentru îmbunătățirea sistemului de apărare, Ștefan cel Mare a reconstruit Cetatea Chilia pe malul stâng al Dunării (Cetatea Chilia Nouă), între 22 iunie–6 iulie 1479.

La lucrări au participat 800 de zidari și 17.000 de salahori

1498 – Ștefan cel Mare a condus o expediție de represalii în Polonia

A fost o expediție de pedepsire, în urma atacului din anul precedent al regelui Ioan Albert asupra Moldovei, încheiat cu lupta de la Codrii Cosminului. Unităţi moldovene au asediat oraşele poloneze Trembowla, Buczacz, Podhajce şi Lvov. Au ars toate așezările și cetățile din Galiția, până aproape de Cracovia. Ca urmare, Ioan Albert a semnat pacea la Cracovia şi la Hîrlău, angajându-se să ajute pe domn împotriva duşmanilor şi nu le acorde azil acestora, în timp ce Ştefan se angaja să participe la războiul care urma să fie declanşat de Ungaria şi Polonia împotriva Porţii Otomane

1529 – Bătălia de la Feldioara

S-a desfășurat între oastea moldoveană a lui Petru Rareş, intrată în Transilvania de partea lui Ioan Zapolya pe de o parte și partizanii lui Ferdinand de Habsburg pe de cealaltă parte. Armata moldoveană de 10.000 de oameni, cu o artilerie usoară, condusă de vornicul Grozav a reușit să-i înfrângă pe imperiali care aveau o armată de 4.000 de oameni și 50 de tunuri mari și să creeze astfel o situație favorabilă pretendentului Ioan Zapolya, care aspira la tronul Ungariei cu sprijin otoman. Drept mulțumită pentru intervenția Moldovei, Ioan Zapolya a dăruit lui Petru Rareș cetatea Unguraș, conform înțelegerii încheiate între cei doi în luna mai din același an

1864 – S-a născut Ioan Russu-Şirianu

(n. 22 iunie 1864, Șiria, Arad – d. 12 decembrie 1909, București)

Ziarist, scriitor. A absolvit studii pedagogice la Pedagogiul de Stat din Deva. După absolvirea studiilor a fost profesor de istorie la școala pedagogică de fete din București, redactor al ziarelor Lumina pentru toți, Românul și Voința Națională. În anul 1891 s-a întors în Transilvania și a lucrat în redacția ziarului Tribuna din Sibiu, unde a devenit, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director. În 1893 a întemeiat la Sibiu, împreună cu Eugen Brote și Septimiu Albini, ziarul Foaia Poporului, iar în 1897 a înființat la Arad, împreună cu Vasile Goldiș, Tribuna Poporului. Între anii 1905–1906 a fost deputat în Dieta Ungariei din partea cercului electoral de la Chișineu. Din operele sale: Românii din Dobrițin, Moara din vale, Românii din statul ungar, Românii de peste Carpați, Schițe și nuvele inedite, Militărește

1875 – Semnarea primului acord comercial româno-elveţian

1902 – S-a născut Alexandru Ghika

(n. 22 iunie 1902, București – d. 11 aprilie 1964, București)

Matematician și pedagog, membru titular (din 1938) al Academiei de Științe din România și membru titular (din 1963) al Academiei Române. În 1922 a luat licența în matematici la Sorbona, iar în 1929 a obținut doctoratul. În 1932 a intrat ca asistent la Facultatea de Științe din București, apoi conferențiar, profesor de analiză funcțională; a devenit șef de Catedră la Teoria Funcțiilor. Activitatea sa științifică a fost bogată, împletită permanent cu o activitate didactică de înaltă calitate. Contribuțiile sale se referă la analiza funcțională, unde a introdus noțiunile de funcție cvasianalitică generală, paranormă, poliedroid convex, modul unitar topologic, precum și operațiile topologice de limită proiectivă, limită inductivă, reuniune și intersecție topologică de spații local convexe. A introdus în învățământul românesc studiul analizei funcționale – disciplină nouă pe plan mondial, fiind fondatorul școlii românești de analiză funcțională. Din scrierile sale: Introducere în teoria funcțiilor armonice, Ecuații integrale și aplicațiile lor la funcțiile armonice, Curs de teoria funcțiilor reale, Teoria funcțiilor generalizate, Analiză funcțională

1905 – S-a născut Nicolae Mărgineanu

(n. 22 iunie 1905, Mihalț, Alba – d. 13 iunie 1980, Cluj)

Psiholog, declarat membru post-mortem al Academiei Române (din 2012). Și-a luat licența în 1927 și doctoratul în filosofie, specialitatea psihologie în 1929 al Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj, cu mențiunea magna cum laude, fiind îndrumat de profesorul Florian Ștefănescu-Goangă. Ulterior a efectuat stagii post universitare de specialitate la Leipzig, Berlin, Hamburg, Paris, Londra. S-a reîntors în țară și a ocupat catedra de psihologie a Universității „Regele Ferdinand I”. A fost de asemenea cercetător științific și bursier al Fundației Rockefeller la Universitățile Duke, Yale, Columbia și Chicago. A publicat studii de psihologie a persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a științei, psihologie aplicată în marea industrie. A fost închis în anul 1948, pentru activitatea sa în Asociația Româno–Americană (A.R.A.), care a constat dintr-o serie de conferințe susținute în America și în informarea părții americane din cadrul Comisiei Aliate de Control despre situația Transilvaniei; cu alte cuvinte, a ajuns în închisoare fiindcă și-a folosit talentul persuasiv pe lângă americani pentru ca Transilvania să revină României. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare (trecând prin infernul pușcăriilor: Malmaison, Jilava, Pitești, Aiud și Gherla), din care a executat 16

1908 – A încetat din viaţă Tudor de Flondor (n. 10 iulie 1862, Storojineț, Imperiul Austriac – d. 22 iunie 1908, Steglitz-Zehlendorf, Germania)

Compozitor, politician, jurist și economist român în timpul Imperiului Austro-Ungar

1913 – S-a născut Petru Rezuş

(n. 22 iunie 1913, Rădăuți – d. 7 mai 1995, București)

Preot, profesor de teologie, poet și prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi, frecventând în paralel şi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie. Între 1935–1937 s-a specializat la universităţile din Oxford, Cambridge, Strasbourg şi Viena. A fost proclamat doctor în teologie la Cernăuţi (aprilie 1937). A fost hirotonit preot la Bucureşti, la Parohia Sfântul Vasile de pe Calea Victoriei (1938). Carierea sa în învăţământ a început ca profesor de apologetică şi dogmatică la Academia Teologică din Caransebeş. Aici a înfiinţat biblioteca oraşului şi revista Altarul Banatului, a fost profesor la Liceul „Traian Doda” şi Liceul de Fete, profesor titular la Catedra de teologie fundamentală a Facultăţii de Teologie din Cernăuţi (aflată în refugiu la Suceava) şi prodecan al facultăţii, profesor la aceeaşi specialitate în cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi director al acestei instituţii. S-a remarcat, de tânăr, ca un teolog şi publicist erudit, semnând studii şi articole în multe publicaţii ale vremii, fiind membru al mai multor societăţi literare. După venirea în Bucureşti, a fost redactor la revistele Ortodoxia şi Studii Teologice. A colaborat cu studii, articole, eseuri, note, recenzii, poezii, proză, culegeri de folclor la revistele teologice Foaia diecezană, Altarul Banatului din Caransebeş, Revista Teologică din Sibiu, Candela, Revista Bucovinei din Cernăuţi, revistele centrale bisericeşti şi ale mitropoliilor; la publicaţiile laice Albina, Flacăra, Contemporanul, Luceafărul, Naţiunea, Cronica, Viaţa românească, etc. De asemenea, a colaborat la Calendarul Credinţa din Detroit (SUA), şi la Vestitorul canadian din Ontario (Canada). Scrieri teologice: Dezvoltarea dogmatică, Tradiţia dogmatică ortodoxă, Aspecte soteriologice, Axiologia ortodoxă, Comunicări dogmatice, Despre Duhul Sfânt. A scris poezii, romane, povestiri, basme etc., dintre care merită să amintim volumele de poezii: Poeme, La vaduri de vreme, Trecerea înaltă, Vama de aur, romanele: La umbra sfinxului, Cosiţele Doamnei, Războieni, Dansul şerpilor, Dumbrava roşie, monografii

1913 – A încetat din viaţă Ștefan Octavian Iosif (n. 11 septembrie 1875, Brașov – d. 22 iunie 1913, București)

Poet și traducător, redactor al revistei Sămănătorul, membru fondator al Societății Scriitorilor Români

1915 – S-a născut Dumitru D. Panaitescu

(n. 9/22 iunie 1915, București – d. 7 martie 1983, București)

Eseist şi traducător, fiul criticului literar Perpessicius. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti în 1938, luându-și doctoratul în litere în 1974, cu teza Ramiro Ortiz, prietenul din Italia. A fost cadru didactic universitar la Facultatea de litere, Secția limbi străine, a Universității din Bucureşti. A debutat în Revista Literară a Liceului Sf. Sava (1931), și debutul literar a fost în Vremea (1941). A fost autor de manuale secundare de limba franceză, editor al unor opere de Alexandru Davila, Mateiu Caragiale și ale tatălui său, eseist de factură tradițională, traducător din italiana și franceză. Din scrierile sale: Studii despre Dante; Ediţii: 12 prozatori interbelici; Antologii: De la Chateaubriand la Mallarmé. Antologie de critică literară franceză; traduceri: Piero Gadda Conti – Gagliarda sau Asediul insulei Capri, Carlo Collodi – Pinocchio

1918 – S-a înființat Liga națională română

Înființată la 22 iunie/5 iulie la Washington, din inițiativa lui Vasile Stoica, Liga națională română era un grup de lobby care se ocupa cu prezentarea problemei românești în cercurile de influență din SUA. La 13 septembrie, a fuzionat cu Comitetul național român

1919 – A apărut la Bucureşti publicaţia Ideea europeană

Revistă de filosofie, înființată, girată și construită de filosoful Constantin Radulescu Motru, care îşi propunea „să informeze publicul românesc asupra curentelor de idei şi transformărilor sociale din Europa, interpretând, totodată, cu obiectivitate, pe cele din cuprinsul românesc” (1919–1928)

1927 – S-a născut Vlad Mugur

(n. 22 iunie 1927, București – d. 22 iulie 2001, München)

Regizor de teatru. A absolvit Institutul de Teatru din București (clasa regie) ca șef de promoție în 1949, dar începuse să regizeze piese de teatru încă din 1947. În 1965 a devenit directorul Teatrului Național din Cluj, de unde a emigrat în Italia din 1971, deoarece îi displăcea atmosfera de lucru creată pentru oamenii de artă de către Tezele din iulie – atacul politico-ideologic lansat la adresa intelectualilor nonconformiști – inițiate de Nicolae Ceaușescu. Ulterior s-a mutat în Germania. În România a regizat la teatrele din București, Craiova, Cluj, Târgu Mureș, Galați, Turda, iar în Germania la München, Konstanz, Hanover, Esslingen, Münster. A fost căsătorit cu actrița Magda Stief. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967), Premiul UNITER pentru întreaga sa activitate (1999) precum şi Premiul UNITER pentru spectacolul Slugă la doi stăpâni (2000)

Portret In Memoriam Vlad Mugur

1928 – S-a născut Mircea Petru Cucuianu

(n. 22 iunie 1928 la Sibiu – d. 7 decembrie 2017, Cluj-Napoca)

Biochimist, întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică, membru corespondent (din 2014) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Medicină la Cluj, iar în 1966 și-a susținut teza Contribuţii la semnificaţia clinică şi patologică a modificării glicoproteinelor serice şi a insuficienţei fibrinolitice în arteroscleroză, devenind doctor în medicină. De-a lungul anilor a ocupat diferite funcții în învățământul superior și în cercetare: preparator, ulterior asistent la Catedra de Fiziopatologie a Universității de Medicină din Cluj, asistent la Clinica Medicală I a Universității de Medicină din Cluj, cercetător principal la Institutul de Cercetări al Academiei, filiala Cluj, conferențiar la disciplina biochimie clinică și șef al laboratorului Clinicii medicale I, profesor la disciplina biochimie clinică și medic șef al laboratorului central al Spitalului Județean Cluj-Napoca, medic șef al laboratorului central al Spitalului Județean Cluj-Napoca, profesor consultant la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. De numele său se leagă înființarea celei dintâi catedre de biochimie clinică la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca. În domeniul activității spitalicești, a introdus în diagnosticul curent metode avansate de analiză: electroforeza proteinelor şi lipoproteinelor serice, determinarea de rutină a trigliceridelor, HDL-colesterol, colinesterază serică, y-glutamil transferaza, fribinogen dozat fotometric, timp de liză al cheagului de sânge diluat

1936 – A început Conferința Internațională de la Montreux

Conferința privind regimul strâmtorilor Mării Negre a avut loc între 22 iunie–21 iulie la Montreux (Elveția). Au participat Turcia, URSS, Marea Britanie, Franța, Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Australia și Japonia, conferința fiind convocată de către Turcia în scopul revederii acordului adoptat la Conferința de la Lausanne (1922–1923) și stabilirii unui nou regim al strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Convenția, încheiată la Montreux în 20 iulie, confirma principiul libertății de trecere și de navigație prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor pe timp de pace, precum și în timp de război, dacă Turcia nu era parte beligerantă, conferind Turciei dreptul de a militariza zona strâmtorilor în situație de conflict armat. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

1940 – Carol al II-lea a format Partidul Naţiunii

În Monitorul Oficial din 22 iunie 1940 a apărut Decretul-lege pentru transformarea Frontului Renașterii Naționale în Partidul Națiunii, al cărui prim articol specifica: „Frontul Renașterii Naționale devine partid unic și totalitar, sub denumirea de Partidul Națiunii. El va funcționa sub conducerea supremă a Majestății Sale Regelui”. Reprezenta o încercare de ultimă oră a lui Carol al II-lea de a se alinia, pe plan intern, la noua balanţă de forţe de pe continent, înclinând în favoarea Reichului. Acest regim politic, dictatorial, antifascist şi anticomunist, naţionalist şi creştin, a fost denumit carlist

1941 – Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord

Angajarea României în al doilea război mondial, în baza apartenenţei la Pactul Tripartit şi a deciziei personale a generalului Ion Antonescu, a vizat refacerea integrităţii teritoriale a ţării, grav afectată în vara şi toamna anului 1940, când Basarabia, partea de nord a Bucovinei şi ţinutul Herţa, partea de nord-vest a Transilvaniei şi Cadrileterul (circa 100 000 kmp şi 7.000.000 de locuitori, reprezentând aproximativ 33 % din teritoriu şi din populaţie) au fost ocupate succesiv de către Uniunea Sovietică, Ungaria şi Bulgaria. În noaptea de 21/22 iunie, ora 24.00, Ion Antonescu a cerut militarilor români, prin în celebrul ordin „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!” să dezrobescă din „jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi” şi să readucă „în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali al Bucovinei

Oriunde în țară, la aflarea veștii, populația a căzut în genunchi rugându-se pentru Basarabia și Bucovina de Nord – fotografii de Willy Prager

1941 – Rusia a rupt relațiile diplomatice cu România

Acestea au fost întrerupte odată cu intrarea trupelor române în Basarabia, între România şi URSS fiind instituită starea de război

1943 – S-a născut George Banu

(Georges Banu; n. 22 iunie 1943, Buzău)

Teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris, membru de onoare (din 2013) al Academiei Române. A studiat la Academia de Teatru și Film, București. A devenit profesor de teatrologie la Sorbona, Paris, Franța, unde s-a stabilit în 1973. De asemenea a fost profesor la Universitatea „Louvain la Neuve” din Belgia. Între 1991–2000 a fost director al Academiei Experimentale de Teatru. A fost membru UNITER, președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, după ce a fost ales de trei ori președinte. Cărți în română: Modurile de comunicare teatrală în secolul XX, Roșu și aur: teatrul spectatorului, Scena supravegheată. De la Shakespeare la Genet, Spatele omului: pictură și teatru, Shakespeare. Lumea-i un teatru, Teatrul de artă, o tradiție modernă, Trilogia îndepărtării: Odihna. Noaptea. Uitarea, Reformele teatrului în secolul reînnoirii, Parisul personal. Autobiografie urbană, Iubire și neiubire de teatru, Scena modernă. Mitologii și miniaturi, Convorbiri teatrale, Ușa, o geografie intimă

1948 – A încetat din viaţă Horia Bottea (n. 3 martie 1891, Râmnicu Vâlcea – d. 22 iunie 1948, Braşov)

Poet, prozator şi publicist, judecător și profesor, în paginile sale de proză are o atitudine apropiată de avangardă, dar în versuri a fost un modernist moderat

1958 – Iolanda Balaş a stabilit al patrulea record mondial al său, la săritura în înălţime, la 1,80 de metri

 

S-a întâmplat la un Concurs atletic în Cluj. Timp de zece ani, Iolanda Balaș a înregistrat 142 de victorii consecutive, performanță înscrisă în Cartea Recordurilor

 

1958 – S-a născut Rodion Cămătaru

(n. 22 iunie 1958, Strehaia)

Fost fotbalist care a jucat în echipa națională de fotbal a României. A debutat ca jucător de fotbal în Divizia A la echipa Universitatea Craiova (1974), unde a evoluat ca fotbalist timp de 12 sezoane, câștigând (cu echipa) două titluri de campion al României (1979–1980; 1980–1981) și patru Cupe ale României (1977, 1978, 1981, 1983). În anul 1986 s-a transferat la Dinamo București, devenind golgheter al Diviziei A. A fost distins cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a

1960 – S-a născut Valentin Nicolau

(n. 22 iunie 1960, București – d. 13 ianuarie 2015, București)

Geofizician, scriitor și antreprenor. Licențiat al Facultății de Geologie si Geofizică din cadrul Universității București (1985). A fost fondatorul Editurii Nemira, președinte al Televiziunii Române, fondator al postului de radio SMART FM, profesor asociat la Universitatea din Sibiu, recunoscut ca un împătimit de teatru. A scris piese de teatru: Dacă aș fi un înger, Ultimul Împărat, Le revenant de la première classe. Après la censure, The Photographer of His Majesty, Mai jos de Figueras

1961 – A încetat din viaţă Maria de România, Regina Iugoslaviei (Marie-Mignon de Hohenzollern-Sigmaringen; n. 6 ianuarie 1900, Gotha – d. 22 iunie 1961, Londra)

Fiica regelui Ferdinand al României și soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei

1963 – A încetat din viaţă Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, București – d. 22 iunie 1963, București)

Interpretă de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă, supranumită Pasărea măiastră de către Nicolae Iorga

Lume, lume

1966 – S-a născut Alexandru Solomon

(n. 22 iunie 1966, București)

Regizor și producător de film, operator de imagine și scenarist. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Imagine film, în 1993. A regizat peste zece documentare, continuându-și cariera de director de imagine pentru filme de ficțiune colaborând cu regizori ca Nicolae Mărgineanu, Sinișa Dragin, Andrei Blaier, Titus Munteanu, Marius Barna. A fost premiat la festivaluri de film din Europa și SUA. A fost căsătorit cu producătoarea de film Ada Solomon. Filme regizate: Strigăt în timpan, Duo pentru Paoloncel și Petronom, Paznic de cetate, Marele jaf comunist, Război pe calea undelor, Kapitalism – Rețeta noastră secretă

Război pe calea undelor Documentar. Scenariul și regia Alexandru Solomon

1971 – A încetat din viaţă Gheorghe Bujorean (n. 3 iulie 1893, Bosanci, Suceava – d. 22 iunie 1971, Timișoara)

Botanist, fitocenolog, florist

1974 – A încetat din viaţă Ion Conea (n. 15 ianuarie 1902, Coteana, Olt – d. 22 iunie 1974, București)

Geograf și geopolitician, reputat specialist în geografie istorică și toponimie geografică

1992 – A apărut, la București, primul număr al cotidianului Evenimentul zilei

Cotidian de circulație națională publicat de Editura Evenimentul și Capital, sub conducerea editorială a lui Ion Cristoiu. Acționarul majoritar al firmei care editează ziarul a fost omul de afaceri Bobby Păunescu. Fondat de Mihai Cârciog, Cornel Nistorescu și Ion Cristoiu, EVZ a revoluționat piața media din România, atingând cifre de vânzări neegalate până în prezent de vreun cotidian central. Primul număr din Evenimentul zilei a apărut în format broadsheet, producând un impact instantaneu pe piața cotidienelor. Rapid, EVZ a ajuns la un tiraj de aproximativ 850.000 de exemplare

1992 – A încetat din viaţă Constantin Virgil Gheorghiu (n. 15 septembrie 1916, Valea Albă, Războieni, Neamț – d. 22 iunie 1992, Paris)

Diplomat interbelic, jurnalist, romancier, poet și preot român din exil postbelic

1995 – La Paris, România a remis oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană

Totodată a transmis Declarația de la Snagov–Strategia Națională de Pregatire a Aderarii un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale Romaniei, în care acestea îsi exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană. Acest act stabilea etapele procedurale si actiunile ce urmau sa fie întreprinse în procesul de apropiere de structurile comunitare

2002 – A încetat din viaţă Ion Petreuș (n. 25 august 1945, Glod, Maramureș – d. 22 iunie 2002, Baia Mare)

Cântăreț de muzică tradițională românească, împreună cu fratele său, Ștefan, a făcut parte din grupul Frații Petreuș

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „22 Iunie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: