Istoria României România frumoasă

23 Iunie în istoria României

Foto: Primul raid aerian sovietic, la 22/23 iunie 1941 asupra Constanței


1834 – S-a născut Alexandru Odobescu

(n. 23 iunie 1834, București – d. 10 noiembrie 1895, București)

Scriitor, arheolog și om politic, membru titular (din 1870) al Academiei Române. Din 1850 a studiat la College de France din Paris, având profesori, printre alții, pe cunoscuții istorici Jules Michelet și Edgar Quinet, susținători ai cauzei naționale a românilor din Principatele Dunărene. În timpul studiilor de la Paris a aderat la Societatea Studenților Români, a înființat Junimea Românească, societate politică și culturală a studenților români din Franța. A studiat atât arheologia, cât și literatura greacă și latină. Astfel, a tradus treisprezece poezii ale lui Horațiu, primul cânt al Iliadei, primul cânt al Odiseei și primul cânt al Georgicelor lui Virgiliu. Tot atunci a scris poema Oda României, apărută însă abia la 1855 în revista România literară a lui Vasile Alecsandri. A fost ministru al monumentelor, profesor de arheologie la Universitatea din București, director al Teatrului Național din București. Lucrări științifice: Istoria arheologiei, Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l’orfèvrerie antique, Cântecele poporane ale Europei răsăritene, Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII și literare: Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna, Pseudokynegeticos

1867 – S-a născut Iulian Marțian

(n. 23 iunie 1867, Mintiu, Bistrița-Năsăud – d. 26 octombrie 1937, Mintiu)

Istoric, membru de onoare al Academiei Române, membru pe viață al ASTREI. A urmat Școala militară din Sibiu. După absolvire a funcționat ca ofițer în garnizoanele din Triest, Sarajevo, Lemberg, Brașov, Cluj și Dej, de unde a fost pensionat cu gradul de maior, stabilindu-se apoi la Năsăud. A colaborat la publicații ale timpului: Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice, Anuarul Institutului de Istorie Națională, Convorbiri literare, Gazeta Transilvaniei, Revista Bistriței, etc. A contribuit la apariția revistei cultural-istorice pentru zona Năsăudului, Arhiva someșană, în paginile căreia a publicat numeroase studii. Arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania. Scrieri: Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Urme din războaiele Romanilor cu Dacii, Ardeal. Istorie și toponimie

1881 – S-au stabilit relații diplomatice între România și Spania

Spania a recunoscut independența de stat a României la 12 aprilie 1880, bravura și curajul armatei române fiind excelent redate de corespondenții de presă spanioli. Începutul relațiilor diplomatice româno-spaniole datează de la 23 iunie 1881, când a fost înființată, la București, Legația Regatului Spaniei, condusă de Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri

1897 – S-a născut Alexandru Giugaru

(n. 23 iunie 1897, Huși – d. 15 martie 1986, București)

Actor de comedie de teatru și film, foarte apreciat și premiat. A fost absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din București. A jucat împreună cu o trupă de artiști la cinematografele bucureștene, în pauza dintre filme, numere de revistă, dar și pe scena Teatrului Armatei. La Teatrul Național din București a jucat în spectacole ca Trilogia satirică a lui Caragiale: O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului; Revizorul de Gogol, cu care a mers în turneu la Moscova, Bădăranii de Carlo Goldoni, în turneu la Veneția, Conu Leonida față cu reacțiunea, interpretată în travesti alături de Grigore Vasiliu Birlic, Coana Chirița de Tudor Mușatescu, Take, Ianke și Cadâr regizată de Ion Finteșteanu, Nevestele vesele din Windsor, etc. Primul film în care a apărut este Năbădăile Cleopatrei (1925). Alte filme: Legenda celor două cruci, Take, Ianke și Cadîr, O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, Bădăranii, Haiducii, Bălcescu

O noapte furtunoasă

1909 – Ovidiu Papadima

(n. 23 iunie 1909, Sinoie, Mihai Viteazu, Constanța – d. 26 mai 1996, București)

Istoric și critic literar, eseist și folclorist. A studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928–1931), apoi s-a dedicat studiilor doctorale în Germania, fiind beneficiarul unei burse „Alexander von Humboldt”. Imediat după obținerea doctoratului, a ocupat poziția de lector al catedrei de literatură română la Universitatea din Viena. A debutat în postura de cronicar literar, încă de la 23 de ani, în paginile Revistei Gândirea, alături de Tudor Vianu. A mai funcționat ca secretar de redacție la Revista Fundațiilor Regale, șef de lucrări la Facultatea de Litere și Filosofie din București. A devenit doctor în litere cu teza Ideologia literară pozitivistă în literatura românească a secolului al XIX-lea (1944). A lucrat, de asemenea, ca cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Arestat pe considerente politice fabricate și apoi condamnat politic, a fost închis între 1952–1955 în închisorile din Calea Rahovei, Ghencea, Craiova, Poarta Albă, Gherla și Jilava și reabilitat politic abia în 1971. Din operele sale: O viziune românească asupra lumii, Creatorii și lumea lor, Scriitorii și înțelesurile vieții, Ipostaze ale iluminismului românesc, Evocări

1913 – A încetat din viață Ilarie Chendi (n. 14 noiembrie, 1871, Dârlos, Sibiu – d. 23 iunie 1913, București)

Critic literar, aparținând curentului sămănătorist, bibliotecar la Biblioteca Academiei, a înființat revistele Viața literară, Viața literară și artistică, Cumpăna, a făcut parte din primul comitet al Societății Scriitorilor Români

1923 – A luat ființă, la București, Societatea Națională de credit Industrial

A fost creată prin legea din 19 Iunie 1923 și publicată în Monitorul Oficial nr. 64/23 iunie 1923 împreună cu statutele societății, în scopul finanțării industriei, stimularea dezvoltării industriale a țării. Statul detinea 20% din capitalul social, Banca Națională a României, 30%, iar restul era deținut de particulari, dintre care un grup de foști directori ai Marmorosch Blank & Co., prima bancă modernă din România

1923 – Vizita oficială în Polonia a regelui Ferdinand I

Între 23–29 iunie 1923, Regele Ferdinand I, însoțit de Regina Maria, de primul ministru Ion I.C. Bratianu si de ministrul de Externe, I.G. Duca a făcut o vizită de Stat în Republica Polonia, vizitând Varșovia, Cracovia și Łańcut. Plecarea spre Polonia și revenirea din vizită au loc la Sinaia. Suveranii au călătorit cu Trenul Regal

1924 – A fost adoptată Legea cu privire la organizarea armatei

A stat la baza sistemului militar românesc în perioada interbelică. Reglementa, între altele, durata serviciului militar

1941 – Primul raid aerian sovietic asupra Constanței

Bombardamentul rusesc – Str. Traian

A avut loc în noaptea de 22/23, în cinci valuri, la intervale între 30 și 60 minute, distrugând clădiri, oameni și animale. Dimineața a adus alte trei atacuri, iar după-amiaza, între orele 14.10–16, orașul a fost atacat din nou, în două reprize, de 6 avioane sovietice. „Urmările acelor bombardamente sovietice au fost deosebit de importante. Bombele au lovit Piața Unirii, avariind 20 clădiri din jur, inclusiv localul Poștei și Telefoanelor. Sunt distruse câteva clădiri din centrul orașului, două bombe cad la Școala Navală, dintre care numai una explodează, iar una cade pe strada Cristea Georgescu, distrugând locuința comandorului Alexandru Știubei.

Bombardamentul rusesc – Rezervoarele de petrol din Port

Este afectată și cazarma Regimentului 3 Călărași, precum și obiective din Portul Constanța. Au suferit avarii rețeaua telefonică, rețeaua electrică, rețeaua de apă și canalizare. Un singur avion inamic fusese doborât. Panica fusese semănată în rândul populației. Printre victime se numărau 15 soldați germani, un paznic și soția unui funcționar de la Direcția Porturilor Maritime“ (Constantin Cheramidoglu, doctor în arhivistică de la Arhivele Naționale Române, filiala Constanța). CPe 23 iunie a avut loc prima confruntare aeriana și de pe 24 iunie avioanele de vânătoare române au început să se impună în fața bombardierelor sovietice. Au fost atacate și navele flotei române care se aflau în larg. Au fost efectuate aproape 20 de raiduri din partea aviației sovietice asupra Constanței

1944 – A încetat din viață Arthur Segal (Aron Sigalu; n. 23 iulie 1875, Iasi – d. 23 iunie 1944, Londra)

Pictor grafician și scriitor, stabilit în Germania, a înființat o școală de artă, Novembergruppe în Berlin

1976 – S-a născut Claudiu Niculescu

(n. 23 iunie 1976, Slatina)

Fotbalist, a evoluat pentru FC Dinamo București, în sezonul 2006–2007, devenind golgeterul Ligii 1, marcând 18 goluri. În cupele europene, a înscris 18 goluri pentru Dinamo, reușind astfel să-l depășească pe legendarul Dudu Georgescu în clasamentul celor mai buni marcatori ai lui Dinamo București în Europa. După retragerea din poziția de jucător a devenit antrenor

1984 – S-a născut Andreea Bălan

(n. 23 iunie 1984, Ploiești)

Cântăreață de muzică pop și dance. A debutat în televiziune în anul 1994, în cadrul programului Ba Da, Ba Nu, urmând ca doi ani mai târziu să-și lanseze primul album, Amețiți de fum. A devenit cunoscută ca membră a duetului Andrè, apoi s-a lansat într-o carieră solo, lansând 5 albume și 20 de videoclipuri. Albume: Noapte de vis, O noapte și-o zi cu Andrè, și solo Te joci cu mine, Așa sunt eu, SuperWoman

Sens unic – Andreea Bălan

1990 – Parlamentul Republicii Moldova a adoptat declarația de suveranitate (independență)

Declarația de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldova, nr. 148-XII din 23 iunie 1990 declară la art. 1: „Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran. Suveranitatea R.S.S. Moldova este unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei”, iar la art. 2: „Purtătorul și sursa suveranității este poporul. Suveranitatea se realizează în interesele întregului popor de către organul reprezentativ superior al puterii republicii” […]. Mircea Snegur a fost ales președinte al țării

2001 – A început prima ediție a Concursului Internațional de Dans Marea Neagră

S-a desfășurat la Teatrul de Balet „Oleg Danovski” din Constanța (23 iunie–1 iulie)

2006 – Primul concert al formației Depeche Mode în România

Concertul s-a desfășurat pe stadionul național „Lia Manoliu” din București pe 23 iunie, a strâns peste 40.000 de fani înfocați și a fost considerat drept unul din cele mai bune show-uri ale trupei. În deschidere au cântat Șuie Paparude și SISTEM

Depeche Mode concert. Bucharest Romania 2006

2013 – Accidentul auto din Muntenegru

19 români au murit și alți 28 au fost răniți într-un accident de autocar în defileul râului Morača, la Grlo, în apropiere de Podgorica, capitala statului Muntenegru. Autocarul, aparținând companiei Gregory Tour, a derapat de pe drum, prăbușindu-se într-o râpă la aproximativ 40 m mai jos de nivelul drumului. Un copil din zonă care era pe drum în momentul accidentului a fost, de asemenea, rănit, dar nu într-o stare foarte gravă. Toate cele 47 de persoane de la bordul autobuzului erau cetățeni români

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „23 Iunie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: