Istoria României România frumoasă

30 Iunie în istoria României

Foto: Grigore Dimitrie Ghica, Domnul Țării Românești


1755 – S-a născut Grigore Dimitrie Ghica

(n. 30 iunie 1755 – d. 29 aprilie 1834)

Domnitor al Țării Românești, fiul marelui ban Dimitrie Ghica, din a doua sa căsătorie cu Maria Văcărescu. A învățat la Școala Domnească, fiind cunoscător al limbilor greacă și franceză. În anul 1793 a ajuns mare comis, în 1796 mare clucer, în 1799 mare vornic al poliției Bucureștiului, în 1800 mare logofăt al obștirilor, mare logofăt al Țării de Sus în 1813 și mare ban în 1817. Fiind membru al Eforiei școalelor, din 1817, împreună cu Iordache Golescu și Constantin Bălăceanu, a contribuit la deschiderea Școlii de la Sfântul Sava și la aducerea lui Gheorghe Lazăr în Țara Românească. A fost cerut la tron de o parte dintre boieri, fiind primul domnitor din Țara Românească după domniile fanariote

1822 – Grigore Dimitrie Ghica a devenit Domnul Țării Românești

Grigore Dimitrie Ghica a fost domnitor al Țării Românești între 30 iunie 1822–29 aprilie 1828. A fost primul domnitor pământean în Țara Românească după epoca fanariotă. Armata otomană evacuase capitala la 15 septembrie 1822, domnitorul urcându-se în scaun abia după plecarea turcilor, la 24 septembrie 1822. A găsit Țara Românească înglodată în datorii, așa că a luat măsuri de a impune dări și boierilor, nu numai țăranilor. Sub domnia sa, s-a înființat Societatea literară, la inițiativa lui Dinicu Golescu; prin înființarea de școli în timpul în care a fost domnitor, limba greacă a cedat locul limbii române. A luat măsuri pentru asanarea și înfrumusețarea Capitalei, dând dispoziții pentru pavarea străzilor, a reluat pământurile din stăpânirea turcilor stabiliți la nordul Dunării, a procedat la reînființarea armatei românești. La 7 mai 1828, trupele rusești au trecut Prutul în războiul ruso-turc și au preluat administrația Principatelor Române, generalul conte Feodor Petrovici Pahlen fiind numit guvernator general al Principatelor, având și titlul de președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Țării Românești, urmat de generalul Pavel Kiselev. Astfel s-a încheiat domnia lui Grigore Dimitrie Ghica, care s-a retras la conacul său, unde a trăit liniștit încă cinci ani

1844 – S-a născut Gheorghe Bengescu-Dabija

(n. 30 iunie 1844, București – d. 13 ianuarie 1916, București)

Poet, dramaturg și traducător. A făcut studii militare în Franța, intrând apoi în armata română, unde ajunge la gradul de general. Membru al Junimii încă din 1868, a colaborat la Convorbiri literare timp de aproape două decenii. A debutat în 1870, când i s-a jucat piesa Amorul unchiului, prelucrare după Eugene Sue. Ajutându-l pe Edgar Theodor Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, a tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă: Fata mamei Angot și Girofle-Girofla de Charles Lecocq, Princesa de Trebizund de Jacques Offenbach. A tradus Macbeth de William Shakespeare. Bengescu-Dabija este și unul dintre întemeietorii operetei naționale românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de Gustav Otremba și Eduard Caudella, își leagă numele de începuturile operetei românești. A fost și un dramaturg prolific, a debutat în 1871 cu O palmă la bal mascat, comedie de situații, publicată în Convorbiri literare. A rămas cunoscut mai ales ca autor al piesei Pygmalion, regele Feniciei, a cărei premieră (1886), a constituit un adevărat triumf. Din opera sa: Radu cel Frumos, Cumințenia fetelor, Criza și armata, Mustrare de cuget

1876 – S-a născut Anton Davidoglu

(n. 30 iunie 1876, Bârlad – d. 27 mai 1958, București)

Matematician, membru fondator al Academiei de Științe din România. Licența în matematici a primit-o de la Școala normală superioară din Paris în 1897, avându-l profesor pe Jacques Hadamard. La absolvire, a susținut lucrarea Sur l’equation des vibrations transversales des verges elastique, sub conducerea lui Émile Picard (Sorbona, 1900). Lucrarea este citată de A.H. Love în lucrarea Mathematical theory of Elasticity (Cambridge, 1934). A fost profesor agregat, apoi profesor titular la catedra de Calcul diferențial și integral a Facultății de științe din cadrul Universității din București. În 1913 a fost primul rector al Academiei de înalte studii comerciale și industrie din București, fiind totodată titularul catedrei de Matematică financiară aplicată și tehnica asigurărilor. A fost inițiatorul cercetărilor românești în domeniul ecuațiilor diferențiale ordinare sau cu derivate parțiale. A contribuit și la dezvoltarea analizei matematice și a ecuațiilor diferențiale, a contribuit la ridicarea prestigiului matematicii românești, rezultatele sale fiind extinse și utilizate cu succes de urmașii și foștii săi studenți. Lucrări: Curs de analiza infinitezimală, Curs de teoria asigurărilor

1896 – Tudor Arghezi a debutat în revista Liga ortodoxă editată de Al. Macedonski

A publicat poezia Tatăl meu, semnată cu pseudonimul I.N. Theodorescu, la 30 iunie 1896. La scurt timp de la debut, Macedonski afirma despre tânărul poet: „Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei

1900 – S-a născut Gheorghe Vrănceanu

(n. 30 iunie 1900, Valea Hogei, Bacău – d. 27 aprilie 1979, București)

Matematician, profesor universitar, membru titular (din 1935) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Științe în cadrul Universității din Iași, cu o bursă „Adamachi”, fiind înscris la secția Matematică, unde a avut profesori pe Alexandru Myller, Vera Myller, Simion Sanielevici, Victor Vâlcovici, Simion Stoilow, care îi remarcă valoarea, astfel că încă din timpul facultății a fost numit preparator, iar după trecerea licenței a fost trimis la Roma pentru doctorat. A fost creatorul școlii moderne române de geometrie diferențială. S-a ocupat de: calculul diferențial absolut al congruențelor, mecanică analitică, geometrizarea ecuațiilor cu derivate parțiale de ordinul al doilea, geometrie globală, spații cu conexiune local euclidiană, tensori armonici, spații Riemann cu conexiune constantă, curbura unei varietăți diferențiabile, scufundarea spațiilor curbe în spațiul euclidian, subvarietăți pe sferă, metoda de echivalență, spații cu conexiune neliniară și geometrizarea sistemelor mecanice

1909 – S-a născut Paul Constantinescu

(n. 30 iunie 1909, Ploiești – d. 20 decembrie 1963, București)

Compozitor, violonist, dirijor, profesor universitar, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. Studiile muzicale le-a început la Ploiești, în 1919, după care le-a continuat la Conservatorul din București (1929–1933), având profesori pe Mihail Jora, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Cuclin. Și-a perfecționat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx. A fost profesor de armonie, contrapunct și compoziție la Academia de muzică religioasă, apoi la Școala de muzică militară și la Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu” din București. A fost un talent artistic cu certe aptitudini și față de literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare față de folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale. A publicat culegeri de folclor, a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune. A compus muzică de teatru liric: O Noapte furtunoasă, Meșterul Manole, muzică simfonică: Suita românească, Simfonia a I-a, Concert pentru pian și orchestră, Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră, muzică vocal simfonică: Patimile și Învierea Domnului, oratoriu bizantin de Paști, Nașterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun, muzică de cameră: Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo, Baladă haiducească pentru violoncel și pian, muzică corală: Miorița, poem coral, madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, muzică de film: O scrisoare pierdută, Moara cu noroc

Paul Constantinescu – Toccata Pian: Mihaela Ursuleasa 2009

1909 – S-a născut Jean Rânzescu

(n. 30 iunie 1909 – d. 11 martie 1996)

Tenor, regizor de operă și profesor de canto. A fost angajat în 1934 ca solist al Operei Naționale din Cluj, unde a interpretat numeroase roluri de tenor în Pescuitorii de perle de Georges Bizet, Faust de Charles Gounod, La Bohème de Giacomo Puccini, Rigoletto de Giuseppe Verdi, Tannhäuser de Richard Wagner, Il Barbiere di Siviglia de Gioacchino Rossini. Si-a facut debutul ca regizor în 1940, montând până în 1948 operele Turandot de Giacomo Puccini, Făt Frumos de Hermann Klee, Freischütz de Carl Maria von Weber, Faust de Charles Gounod, Boris Godunov de Modest Mussorgski, Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski și Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti. În 1948, a fost transferat la București, unde a pus în scena Rigoletto, Aida, Il Trovatore și Otello de Giuseppe Verdi, Madama Butterfly de Giacomo Puccini, O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, Fidelio de Ludwig van Beethoven, Carmen de Georges Bizet, Oedipe de George Enescu, I Pagliacci de Ruggero Leoncavallo, Fata cu garoafe de Gheorghe Dumitrescu, Der Rosenkavalier de Richard Strauss. Din 1949, a devenit profesor la clasa de operă a Conservatorului din București, unde a desfășurat o activitate pedagogică intensă

Madama Butterfly de Giacomo Puccini trailer ONB

1909 – S-a născut Tudor Bugnariu

(n. 30 iunie 1909, Budapesta – d. 25 iunie 1988, București)

Sociolog și publicist, politician comunist, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. A fost absolvent al Facultății de Litere și Filozofie din Cluj și asistent suplinitor la catedra de limba și literatura veche română. Filosof, comunist din ilegalitate, ginerele lui Lucian Blaga (căsătorit cu Dorli Blaga), a făcut carieră la Universitatea din Cluj. Datorită activității sale de stânga (redactor al publicației Alte zări, membru în Comitetul Antifascist al tineretului din Cluj, etc.) a fost scos din învățământ. În 1940, a fost internat în lagărele de la Caracal și Someșeni, iar după 23 august 1944 a devenit primar al Clujului. În 1948 a revenit în învățământul universitar, la început asistent, fără plată, la Catedra de Sociologie, apoi profesor, devenind succesiv decan, prorector și adjunct al ministrului învățământului. Pentru scurtă vreme, a fost consilier cultural la Belgrad. Din 1957 a trecut la catedra de filosofie a Universității din București. A publicat îndeosebi studii de marxism, materialism dialectic și istorie

1922 – S-a născut Ioan Dan

(n. 30 iunie 1922, Deva – d. 31 octombrie 2003, Los Angeles)

Romancier și memorialist, membru al Uniunii Scriitorilor din 1978. A urmat Școala Normală la Sighet și Focșani (1934–1940), continuând studiile la București, luându-și bacalaureatul în anul 1968. A fost, pe rând, vânzător de ziare în București, muncitor la o carieră de nisip, chelar la lăptăria Cocea de pe calea Văcărești, muncitor într-o orezărie din Transilvania, scriitor amator, tehnician tipograf, șef de serviciu într-o cooperativă de artizanat și, în final, scriitor bine lansat cu romane aventuriere de capă și spadă, gustate de tineret pentru stilul lor umoristic, captivant. A debutat în literatură în 1938 cu romanul Regele sportivilor, continuat cu volumul al doilea, în 1940. A colaborat frecvent la revista literară Luceafărul. A urmat debutul de maturitate cu cărți de succes la public și cu reeditări. În 1984 a emigrat în Germania, apoi, în 1986, în Statele Unite, stabilindu-se lângă Los Angeles. Din scrierile sale: Locatarii din Strada Fecioarei, Curierul secret, Taina cavalerilor, Stăpânii golfului, Jurnal de exil

1933 – S-a născut Marin Radu Ene

(n. 30 iunie 1933 – d. 7 Februarie 2013)

Actor de teatru. Și-a desfășurat activitatea în cadrul secției de estradă a Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești, unde a jucat în zeci de spectacole în 50 de ani. A interpretat roluri diverse, dar cel mai bine s-a simțit în comedii, fiind, în opinia publicului spectator, Puiu Călinescu al Argeșului

Frumoasa din pădurea fără copaci Teatru radiofonic-parodie de basm muzical intercalat cu momente vesele și muzicale

1941 – Pogromul de la Iași

La data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supraviețuit torturii au fost aduși înapoi în Iași. Tribunalul pentru crime de război care i-a judecat în 1948 pe criminalii de război români a stabilit faptul că mai mult de 10 000 de evrei au fost uciși. În timpul pogromului, autoritățile române, împreună cu militarii germani, nu numai că au ucis mii de locuitori evrei ai Iașiului, dar au și încercat să distrugă o întreagă comunitate ce existase de mai bine de trei secole

Memoria Pogromului de la Iași

1945 – S-a născut Dorin Tudoran

(n. 30 iunie 1945, Timișoara)

Blogger, eseist, poet, publicist și disident politic. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Româna a Universității din București (1968), a devenit redactor la publicațiile românești pentru străinătate, redactor la revista Flacăra și Luceafărul, editorialist la Jurnalul Național, a scris editoriale pentru publicația Ziua. A fost membru al PCR până în anul 1982. Scriitorul Dorin Tudoran Vorbeste Despre Dosarul Sau De La Securitate, In Timpul Interviului Acordat Cotidianului Jurnalul National, In BucurestiDin 1977 până în 1981, când a demisionat, a făcut parte din Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSR. În aprilie 1984, a depus o cerere de emigrare împreună cu familia. În fața refuzului autorităților de a-i răspunde, i-a adresat, pe 1 august, un memoriu lui Nicolae Ceaușescu, în care afirma, între altele: „ca scriitor, cetățean și părinte m-am convins definitiv că între credințele mele cele mai profunde despre Om si Drepturile sale inalienabile, Libertate și Democrație, Dialog și Opinie, Cinste și Echitate, Cultură și Educație, Patriotism și Sacrificiu etc. și realitățile românești de azi există o prăpastie de netrecut”. După ce a fost hărțuit de Securitate, greva foamei, etc., în iulie 1985 a plecat din RSR și s-a stabilit în SUA, unde a editat, sub egida centrului de politologie Foreign Policy Research Institute din Philadelphia publicația Agora. Revistă alternativă de cultură. Din volumele publicate: Mic tratat de glorie, Respirație artificială, Biografia debuturilor, Nostalgii intacte, Viitorul facultativ. Poezii alese, Eu, fiul lor. Dosar de securitate, Poeme din Ithaca

1946 – S-a născut Sebastian Sârcă

(n. 30 iunie 1946, Porți–Marca, Sălaj – d. 9 februarie 2010, București)

Scriitor. A fost absolvent al Facultății de Litere, Universitatea București (1969). A participat la ședințele cenaclului facultății condus de profesorul Ovid S. Crohmălniceanu și la alte cenacluri bucureștene. A debutat jurnalistic în 1967 în revista Viața studențească, colaborând la pagina de cultură cu cronici dramatice și muzicale. A fost colaborator extern al Radiodifuziunii Române, devenind succesiv redactor la emisiunile pentru copii și tineret, șef de secție, secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la Radio România Tineret. De numele său sunt legate emisiuni de mare succes precum Caruselul iubirii, Manuscris radiofonic, Tezaur. Din 1990 a conceput, realizat și difuzat la România Tineret o serie de emisiuni adresate tinerilor: Telefonul de noapte, Vorbește-mi despre tine, Fără prejudecăți, 1 leu, 100, 1 milion, Codul manierelor elegante, La școala elitelor, Pe-o gură de rai, Una pentru toți, a doua pentru fiecare. A condus Direcția Patrimoniu a SRR (1996–2003). A fost fondator și apoi director al Editurii Casa Radio, valorificând cu succes tezaurul existent în Arhivele Scrise și Sonore ale Radioului Public. A debutat ca scriitor cu volumul de beletristică Călătorind spre vârful ființei mele (1993). Alte apariții editoriale ale sale sunt: Dragostea și bunele maniere, Săgetați de Cupidon. Scriitorul și omul de radio Sebastian Sârcă a fost inclus în 1998 în International Authors and Writers (Who’s who), Cambridge, Anglia

1948 – A încetat din viață Dan Theodorescu (n. 2 martie 1899, Tulcea – d. 30 iunie 1948, București)

Medic chirurg stomatolog, considerat fondatorul învățământului universitar stomatologic din România, a organizat Școala de surori de stomatologie și Școala de tehnicieni dentari, ambele în București

1949 – S-a născut Remus Manoleanu

(n. 30 iunie 1949, Alba Iulia)

Pianist și compozitor. A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București în 1972, unde a lucrat cu Ovidiu Drimba, Gabriel Amiraș și Gh. Halmoș. A fost și absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din București, după care a urmat cursuri de specializare în Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova cu profesorul S. Neuhaus. A câștigat bursa națională „George Enescu” în 1972, fiind doctor în muzică. A participat la numeroase festivaluri: Basel, Oldenburg, Berlin, São Paulo, Londra, Dublin etc. Concertează curent în România la Ateneul Român, Ploiești, Cluj, Satu Mare, Baia Mare, Oradea și în străinătate (Marea Britanie, Brazilia, Coreea de nord, Rusia, Germania, Olanda, Franța, Syria, Statele Unite etc.). A înregistrat peste 3000 de minute pentru Radiodifuziunea Română. A înregistrat muzică contemporană românească la Casa de Discuri Electrecord. În prezent este doctor în muzică și profesor la Academia Națională de Muzică din București, membru fondator al Festivalului și Concursului Național de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea” Slobozia

Valentin Petculescu – Sonatina nr. 2 Pian Remus Manoleanu

1975 – A încetat din viață Miron Nicolescu (n. 27 august 1903, Giurgiu – d. 30 iunie 1975, București)

Matematician, profesor universitar, creator al școlii române de analiză matematică, membru titular al Academiei Române, vice-președinte al International Mathematical Union

1977 – A încetat din viață Ștefan Meteș (n. 27 decembrie 1886/8 ianuarie 1887, Geomal, Alba – d. 30 iunie 1977, Cluj-Napoca)

Preot și istoric, director al Arhivelor Statului din Cluj (1922–1947), fost deținut al regimului comunist, membru corespondent al Academiei Române

1977 – A încetat din viață Magda Lupescu (Elena Lupescu; n. 15 septembrie 1896, Iași – d. 30 iunie 1977, Estoril, Portugalia)

Amanta regelui Carol al II-lea; în timpul primului război mondial, a fost căsătorită cu un locotenent de vânători de munte, de care a divorțat după scurt timp; în 1922 a devenit amanta prințului Carol, iar în 1923 au fugit împreună din România. După abdicarea regelui în septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil

1981 – A încetat din viață Alexandru Grigore (n. 1 septembrie 1940, Fâlfani, Argeș – d. 30 iunie 1981, București)

Poet și publicist, a colaborat la Viața Românească, Luceafărul, România literară

1985 – A încetat din viață Mihai Flamaropol (n. 21 noiembrie 1919, București – d. 30 iunie 1985, București)

Jucător de fotbal și hocheist, apoi antrenor de hochei, scriitor

1989 – A încetat din viață Vasile Jitariu (n. 11 mai 1905, Giulești, Neamț – d. 30 iunie 1989, Iași)

Biolog, profesor universitar, membru titular al Academiei Române, a înființat și organizat Centrul de cercetare și de practică a studenților la Stațiunea Stejarul de la Pângărați, județul Neamț

1992 – Și-a început activitatea Curtea Constituțională, formată din opt judecători și un președinte

Înființată prin Legea nr. 47/18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, apărută în Monitorul Oficial nr. 101/22 mai 1992. La 30 iunie 1992, Curtea Constituțională a României (CCR) și-a început activitatea, primele decizii fiind pronunțate în aceeași zi

1995 – Semnarea la Bruxelles a Protocolului adițional la Acordul de Asociere a României la UE

Protocolul adițional la Acordul european instituind o asociere între România, pe de-o parte, și Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de altă parte consfințește cadrul juridic de participare a țării noastre la programele comunitare de cooperare economică, tehnico-științifică și culturală. România își completează statutul de stat asociat la Uniunea Europeană prin semnarea Protocolului adițional, la Bruxelles, la 30 iunie 1995

2005 – A încetat din viață Gabi Dobre (n. 13 mai 1972, Ploiești – d. 30 iunie 2005, Viena)

Jurnalist, redactor-prezentator de televiziune, fondator al Festivalului Castanilor din Ploiești

2015 – A încetat din viață Ludovic Bács (n. 19 ianuarie 1930, Petrila, Hunedoara – d. 30 iunie 2015, București)

Muzician, dirijor, compozitor, instrumentist (violă) și profesor de dirijat orchestră cu cariera muzicală strâns legată de Societatea Română de Radiodifuziune

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

1 comentariu la „30 Iunie în istoria României

  1. Pingback: Today's Memory – Paul Constantinescu

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: