Istoria României România frumoasă

3 Iulie în istoria României

Foto: Tramvaiul cu cai în București


1460 – Ștefan cel Mare a confirmat negustorilor lioveni privilegiul comercial din 1434

Privilegiul mare (inițial) primit anterior de la domnul Moldovei, Ștefan al II-lea în 1434 a fost confirmat printr-un hrisov acordat după ce „ne-am sfătuit cu toți boierii noștri”. cuprinzând și stipulații protecționiste pentru negustorii autohtoni. A fost reconfirmat la 25 ianuarie 1462

1759 – S-a născut Petrus Sigerus

(n. 3 iulie 1759, Brașov – d. 7 septembrie 1831, Sibiu)

Farmacist și botanist sas din Brașov, considerat a fi întemeietorul botanicii farmaceutice din Transilvania. În 1773 s-a angajat ca servitor la consilierul guvernatorial von Huttern din Sibiu, care i-a promis că îi va plăti școlarizarea dacă lucrează pentru el timp de doi ani. Ținându-se de cuvânt, după doi ani l-a trimis pentru 5 ani să studieze farmacologia la farmacia doamnei Katharina Theiss. Banii primiți de la patroană cu ocazia sărbătorilor, ale zilelor de nume și de naștere etc. i-a folosit aproape exclusiv pentru cumpăratul de cărți științifice. Din 1783 a studiat farmacologia la Universitatea din Viena. După cinci ani de studii, și-a dat examenul de magistru în farmacologie la Pesta. Întors la Sibiu, a fost angajat farmacist-șef la farmacia doamnei Theiss, iar ulterior, cu ajutor financiar din partea unchiului său Georg Draudt, a cumpărat o farmacie la Sibiu pe care a numit-o Zum Löwen. Fiind interesat în principal de plantele medicinale, a publicat începând cu 1791 în revista Siebenbürgische Quartalschrift, prima revistă științifică din Transilvania, un inventar al planetelor medicinale sălbatice din Transilvania, clasificate după sistemul lui Carl von Linné. Pe lângă numele latin, erau menționate și numele populare în germană, săsească, maghiară și română. Sigerus a fost totodată interesat și de meteorologie, lui datorindu-se primele măsurători meteorologice din Sibiu. A alcătuit și o colecție mineralogică, care a intrat în posesia Asociației transilvănene de științe naturale

1771 – Înființarea Uzinelor Siderurgice Reșita

Complexul industrial Reșița a fost fondat în 3 iulie 1771, prin darea în exploatare a primelor furnale și forje și reprezintă cea mai veche unitate industrială din România și una din cele mai vechi din Europa, devansând fondarea unor fabrici de renume precum Krupp Germania (1811), Vitkovice (1829), Donavitz (1836), MAN (1834), Sulzer (1834) Burmeister Wain (1843), Skoda (1851)

1828 – A încetat din viață Ioan Cantacuzino (n. 20 ianuarie 1757, Istanbul – d. 3 iulie 1828 Kantakuzinka, Ucraina)

Diplomat, poet și traducător, adept al unirii principatelor, stabilit în Rusia din 1791

1850 – A apărut, la Iași, gazeta politică și literară Zimbrul

Tribună politică și literară unionistă, sub conducerea lui Dimitrie Gusti, Theodor Codrescu și V.A. Urechia, cu apariție bisăptămânală. A fost primul ziar de orientare unionistă cu preocupări literare, care a introdus foiletonul literar în publicistica românească – Foiletonul Zimbrului. Un exemplar al acestui ziar a ajuns să fie cel mai scump ziar din lume. Publicația s-a numit Zimbrul între 3 iulie 1850–21 februarie 1852 și între 17 ianuarie 1855–10 septembrie 1856. Între 1 noiembrie 1858–30 decembrie 1858 a apărut sub titlul Zimbrul și Vulturul

1863 – Dieta Transilvaniei de la Sibiu – Prima sesiune

A fost prima adunare a organului conducător al Transilvaniei după Revoluția de la 1848 și prima în care românii au avut majoritatea reprezentanților (3/15 iulie 1863 – 17/29 octombrie 1864). A avut două sesiuni: prima, între 3/15 iulie–7/20 octombrie 1863 și a doua între 11/23 mai–17/29 octombrie 1864.

Împăratul Franz Joseph a convocat forul legislativ pentru data de 1 iulie, la Sibiu. Deschiderea lucrărilor s-a făcut la data de 15 iulie. Nemulțumiți că pierduseră majoritatea, deputații maghiari și secui, atât cei aleși cât și regaliștii, au boicotat lucrările, susținând că forul se întrunește ilegal. Doar sașii au fost deschiși la colaborarea cu românii. Prin absența maghiarilor, românii aveau majoritatea absolută, iar deputații aleși erau mai numeroși decât cei numiți. Era pentru prima dată când românii erau majoritari în forul legislativ al provinciei. În aceste condiții, deputații români și sași au votat Legea privind „egală îndreptățire a națiunii romane” cu celelalte națiuni transilvane și Legea privind întrebuințarea limbii române, alături de maghiară și germană în viața publică. După lungi dezbateri, la 20 octombrie, deputații transilvăneni au intrat în Parlamentul vienez

1864 – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris

Pentru aprobarea Statutului, s-a organizat un plebiscit între 10/22–14/26 mai 1864. Nu a intrat automat în vigoare, fiind necesară aprobarea puterilor garante, pe care Alexandru Ioan Cuza le convinge, dându-și acordul prin Protocolul Conferinței de la Paris. Statutul împreună cu Modificațiunile Îndeplinătoare Statului care cuprindea rezervele puterilor garante și noua lege electorală au fost promulgate la 3/15 iulie 1864. Actul, cu caracter constituțional, a nominalizat două corpuri legiuitoare: Camera cea de Obște (astăzi Camera Deputaților) și Corpul Ponderator (redenumit, ulterior, Senat, ca a doua Cameră a Parlamentului) instituind sistemul parlamentar bicameral în România. A permis înfăptuirea reformei agrare pe 14 august 1864, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și erau împroprietăriți cu pământ

1866 – A încetat din viață Ambrosiu Dimitrovici (n. 20 iulie 1838, Cernăuți – d. 3/15 iulie 1866, Cernăuți)

Publicist, membru fondator al Academiei Române

1871 – S-a concesionat dreptul de construire și exploatare în București a tramvaielor cu cai

După studierea mai multor oferte, la 3/15 iulie 1871, s-a acordat dreptul să construiască drumuri de fier americane și să le exploateze timp de 45 de ani, adică până undeva în iulie 1916, unei societăți belgiene, reprezentată de Harry Hubert de Mervée-Slade. Prin acest act, în anul 1871 a luat ființă în București prima înterprindere de tramvaie cu cai, sub formă de concesiune cu capital străin, în special englez și belgian numită Societatea Anonimă de Tramvaie, redenumită apoi Societatea Tramvaiului Bucureștean, astfel a apărut și depoul Bonaparte (astăzi Victoria). S-a dat un funcție și prima linie de tramvaie cu cai între Podul Târgului (astăzi calea Moșilor) și Podul Târgoviștei (astăzi Calea Griviței). Inaugurarea s-a făcut în mai 1872, în București putând fi întâlnit un tramvai galben cu imperial care scria The Bucharest Tramways, fiind primul tramvai pe care îl vedeau bucureștenii

1881 – A încetat din viață Pavel Vasici-Ungureanu (n. 18 aprilie 1806, Timișoara – d. 3 iulie 1881, Timișoara)

Medic, scriitor, membru titular al Academiei Române. Creditat ca întemeiatorul primei reviste de medicină din Banat și din Transilvania, Higiena și școala, apărută la Timișoara

1887 – A încetat din viață Carol Popp de Szathmári (n. 11 ianuarie 1812, Cluj – d. 3 iulie 1887, București)

Pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român, primul foto-jurnalist de război și unul dintre primii zece fotografi din Europa

1893 – S-a născut Gheorghe Bujorean

(n. 3 iulie 1893, Bosanci, Suceava – d. 22 iunie 1971, Timișoara)

Botanist, fitocenolog, florist. A participat voluntar la primul război mondial, a absolvit Facultatea de Științe din Cluj (1925) și a devenit Doctor în botanică în 1931. A fost profesor universitar la Facultatea de Agronomie din Cluj și din 1945 titularul catedrei de botanică a Universității Timișoara. Autor de invenții și brevete, a publicat 150 de lucrări și 16 invenții. A fost ales președintele Societății de Științe Biologice Timișoara, fiind unul dintre fondatorii ecologiei experimentale românești. Opera: Contribuții la Flora Timișoarei, Contribuții floristice și geobotanice din Banat, Cercetări privind înburuienirea culturilor de grâu și porumb în vestul RSR

1893 – S-a născut Luca Caragiale

(n. 3 iulie 1893, București – d. 7 iunie 1921, București)

Poet, scriitor și traducător, care a aparținut deopotrivă atât simbolismului, parnasianismului, cât și literaturii moderniste, fiul lui I.L.Caragiale și fratele lui Mateiu Caragiale. A colindat împreună cu tatăl său implicat în diverse proiecte artistice mai multe țări din Europa, încă din primii ani de viață, și-a făcut studiile în particular, avându-l profesor pe Panait Cerna. Încurajat de tatăl său începe să aibă în adolescență primele încercări literare. Scrie poezii și recenzii. După moartea lui Caragiale, Luca a revenit în țară împreună cu mama și sora sa. Tânărul și-a continuat activitatea literară și a debutat în timpul Primului Război Mondial, cu poemul Triptic Madrigalesc în revista literară Flacăra (1916). Poezia a fost cea mai cunoscută creație a sa și una dintre puținele menționate de criticii literari. Nevinovățiile viclene a fost singurul roman semnat de fiul favorit al dramaturgului Caragiale; avea să fie publicat în 1920 în în revista Viața Românească

1906 – S-a născut Horia Sima

(n. 3 iulie 1906, Făgăraș – d. 25 mai 1993, Madrid)

Profesor de limba română de liceu, politician, președintele partidului de orientare fascistă Garda de Fier, comandantul Mișcării Legionare, ministru, vicepreședinte al consiliului de miniștri în guvernul național-legionar prezidat de Ion Antonescu. În zilele de 21–23 ianuarie 1941, a declanșat și a condus Rebeliunea legionară împotriva generalului Ion Antonescu și a armatei române, pentru care a fost condamnat în contumacie la moarte (14 noiembrie 1941). În același timp cu rebeliunea, în fruntea legionarior, Sima a inițiat și condus cel mai mare și cel mai violent pogrom împotriva evreilor din istoria Munteniei, Pogromul de la București

1913 – A încetat din viață Constantin Bălăcescu (n. 18 aprilie 1865, Balboși, județul Gorj – d. 3 iulie 1913)

Sculptor, profesor de sculptură și modelaj la Școala de Arte Frumoase din Iași și la Școala de Belle-Arte din București

1914 – S-a născut Florin Ciorăscu

(n. 3 iulie 1914, Bârlad – d. 4 martie 1977, București)

Fizician, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Fizică a Universității „Al.I. Cuza din Iași (1936) și Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic din Iași (1938). Între anii 1950–1957 a condus Laboratorul de electricitate din cadrul Institutului de Fizică din București. A fost numit apoi ca director adjunct științific al Institutului de Fizică Atomică Atomică din București, a devenit profesor titular la Catedra de Electricitate, Magnetism și Biofizică a Facultății de Fizică din București, iar în anul 1969 a fost numit șef de catedră. În paralel cu activitatea didactică, el a deținut funcția de director al Institutului de Fizică din București (1970–1976), apoi de director general al Institutului central de fizică (1976–1977). A efectuat cercetări privind descărcările electrice de înaltă frecvență în gaze, spectrul energetic al ionilor și proprietățile electrice ale unor pături subțiri de plumb și staniu, a adus o contribuție importantă la proiectarea și realizarea generatorului electrostatic cu bandă și a efectuat studii privind utilizarea în defectoscopia industrială a betatronului la Institutul de fizică atomică din București. Din lucrările sale: Dozimetria radiațiilor nucleare, Metode electronice în fizica nucleară. A murit în timpul cutremurului din 1977

1920 – S-a născut Iosif Gerstenengst

(n. 3 iulie 1920, Ciacova, Timiș – d. 9 ianuarie 1992, București)

Preot și organist. A absolvit Academia Teologică romano-catolică din Timișoara. Încă din perioada studenției, a devenit cantorul Domului din Timișoara și acompaniază corul, interpretând la orgă cântări bisericești la slujbele religioase. Talentul și dexteritatea lui instrumentală, sunt remarcate de profesorul Josef Brandeisz de la Conservatorul de Muzică din Timișoara și, începând din anul 1940, organizează împreună concerte la Biserica Catolică din Ciacova. A fost sfințit preot catolic în februarie 1945, iar din 1958 a activat ca preot și organist la Catedrala Sfântul Iosif din București, fiind considerat unul dintre cei mai mari organiști din Europa. Pe parcursul îndelungatei sale activități muzicale, a susținut concerte la Atheneul Român, la Sala Mare a Palatului, a devenit component de bază în Orchestra Cinematografiei și a participat la concertele Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, dar și peste hotare. colaborând cu mari orchestre filarmonice și cu renumiți artiști

1920 – S-a născut Paul-Mihu Sadoveanu

(n. 3 iulie 1920, Iași – d. 22 septembrie 1944, Luna, Turda/Cluj)

Prozator, fiul cel mai mic al scriitorului Mihail Sadoveanu. S-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din București, dar a fost nevoit să-și întrerupă studiile după doi ani (1940–1942), fiind mobilizat în Armata Română și trimis la studii la Școala militară de ofițeri rezervă nr. 3 din Câmpulung-Muscel (1942–1944). A avut din copilărie o atracție către literatură, având imaginație de povestitor și promițând o carieră de scriitor. A scris o singură carte, Ca floarea câmpului…, pe care nu a apucat să o definitiveze și care a fost publicată postum în 1944. După absolvirea studiilor militare, a fost avansat la gradul de sublocotenent și repartizat în Regimentul 90 Infanterie. Obținuse, probabil prin intervenția tatălui său, un ordin de trecere la partea sedentară a armatei, dar a refuzat să se prevaleze de acesta și a acceptat să facă parte din trupele combatante. A căzut eroic pe front în luptele pentru eliberarea părții de nord-vest a Transilvaniei de sub ocupația Ungariei Horthyste

1923 – S-a născut Nicolae Paul Mihail

(n. 3 iulie 1923, Caracal – d. 19 martie 2013, Sinaia)

Scriitor și scenarist. A urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri și ale Facultății de Drept din cadrul Universității din București (absolvite în 1946). A participat la luptele din cel de-Al Doilea Război Mondial, cu gradul de sublocotenent de jandarmi. A activat apoi ca ofițer de jandarmi la garnizoanele din Corabia, Piatra Olt și Craiova până în anul 1953, când a fost pensionat medical din cauza invalidității. După pensionare, a lucrat mai mulți ani în domeniul turismului, stabilindu-se la Sinaia, pe care o considera „locul renașterii sale”. S-a dedicat apoi scrisului. A început să scrie literatură încă din ultimii ani de liceu. Debutul său a avut loc în anul 1945, când a publicat schița umoristică Diferendul în revista Humorul. A publicat sute de articole în ziare și reviste locale și naționale printre care Săptămâna, Luceafărul, Ateneu, Cronica, Viața militară, Astra, etc. A publicat 21 de volume de proză, versuri și epigrame: Femeia cibernetică, Demascarea lui Turnesol, Războiul undelor, Dispariția profesorului, Sub aripa vântului de noapte, Aventurile unui soldat de plumb, La trântă cu Hercule, Genoveva de Trabant (2009), Allegretto, etc. A colaborat, împreună cu romancierul Eugen Barbu, la scrierea scenariilor filmului Haiducii (1966) și al celor șase filme din seria Mărgelatu. Adevenit membru al Uniunii Scriitorilor din România (1967), membru al Societății scriitorilor olteni din Craiova (1995), membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România (1990), membru al Asociației Cineaștilor din România (1996), precum și membru al numeroase alte societăți și asociații culturale din București, Sinaia, Galați și Craiova

1929 – S-a născut Zeno Ghițulescu

(n. 3 iulie 1929, Band, Mureș – d. 2 decembrie 2017, Timișoara)

Medic specialist radiolog, scriitor și dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1972). A urmat Institutul de Medicină Generală din Cluj (1947–1953), apoi Institutul de Specializare și perfecționare a Medicilor din Iași, devenind medic specialist radiolog la Spitalul Clinic din Tg. Mureș, medic primar radiolog la Clinica Medicală nr. 2 și 3 și șef de secție. A fost prorector al Universității Populare din Tg. Mureș și Secretar al Filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor din România. A fost membru al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (din 1998). Din volumele de poezii publicate: Discul, Între Pământ și Cer, Aripa din piatră, Veșnicul început, Provocarea labirintului, Clepsidra secretă

1932 – S-a născut Coca Andronescu

(n. 3 iulie 1932, Pătârlagele, Buzău – d. 5 august 1998, București)

Actriță de teatru și film. După absolvirea facultății de Teatru din Cluj, în 1953, a devenit actriță a Teatrului Național din București. Coca AndronescuA început prin a juca un rol episodic (o elevă) în Steaua fără nume de Mihail Sebastian, montare de referință a lui Sică Alexandrescu, în 1956, pentru ca, un an mai târziu, să interpreteze rolul Pyrrhei din Ovidiu de Vasile Alecsandri. A jucat apoi în Minunata pantofăreasă de Federico Garcia Lorca, Hangița de Goldoni. În 1960 a jucat în varianta TV a piesei Bădăranii de Carlo Goldoni și în filmul Titanic vals (1964); alte filme: Dragoste la zero grade, Șeful sectorului suflete, Balul de sâmbătă seara, Comedie fantastică, Singurătatea florilor, Serenadă pentru etajul XII, Eu, tu și Ovidiu, Tufă de veneția, Expresul de Buftea, Alo, aterizează străbunica!…, În fiecare zi mi-e dor de tine, Cuibul de viespi, Moartea unui artist, etc. Aurel Storin i-a făcut actriței un admirabil portret: „Sclipire de-o secundă, spirit neastâmpărat, această actriță spumoasă ca o șampanie traversa scena într-o fluturare de voie bună. Ea contamina atmosfera din jur, stârnea parcă o stare specială de veselie și de mișcare euforică a moleculelor de aer care-i înveleau cuvintele și mișcarea

Tanța și Costel În gară la Medgidia

1936 – S-a născut George Oancea

(n. 3 iulie 1933, București – d. 4 aprilie 1996, București)

Actor de teatru, voce și film. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (promoția 1954). Vocea lui George Oancea a fost foarte des utilizată pentru comentarii și dublaje. A făcut roluri de planul doi în film: Moartea unui artist, Raliul, Munții în flăcări, Soldații victoriei, Despre o anume fericire, B.D. la munte și la mare

Moartea unui artist (1991)

1939 – Primul marș de instrucție al Bricului MIRCEA

Nava școală MIRCEA este un velier clasa A tip bark, cu trei arbori, înaltă de 44 de metri, cu 23 de vele ce însumează o suprafață velică totală de 1.750 m2. Certificatul de naștere al noii nave-școală s-a semnat la 26 ianuarie 1938, iar la 22 septembrie, același an, a fost lansata la apă. La 27 aprilie 1939 a avut loc ceremonia ridicării pavilionului național, iar pe data de 1 mai a intrat în serviciul Marinei Militare. A intrat în portul Constanța pe data de 17 mai, plecând la 3 iulie în primul său marș de instrucție care face ocolul Mării Mediterane, cu escale în porturile Palermo, Toulon, Palma, Gibraltar, Alger și Alexandria

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică

Batalioane 1 și 2 ale Brigăzii 1 Munte au înaintat până în apropierea Storojinețului, au trecut Siretul prin apă (podul fusese dinamitat în timpul retragerii), și au distrus ariergarda sovietică aflată în oraș. Brigada 2 a înaintat spre Molnița, cu Batalionul 15, cu Grupul 4 Vânători de Munte în avangardă, care a dus lupte grele pentru cucerirea Dealului Bourului, în timp ce Grupul 5 a ocupat Dealul Porcului. Divizia 7 a dus lupte în zonele Fântâna Albă, Cerepcăuți și Petricani, fără a înainta prea mult și pierzând 88 de oameni. Brigada 6 Cavalerie a ajuns la nord-est de Văratic, iar Divizia 6 a continuat traversarea fără probleme. În schimb Divizia 13 Infanterie a fost atacată foarte puternic de Corpul 2 Mecanizat sovietic la Șoltoaia. Regimentul 55 Infanterie, precum și câteva divizioane de artilerie au trecut Prutul. Divizia 35 a lărgit capul de pod, fără a întâmpina rezistențe serioase, și a intrat în legătură cu trupele germane din stânga sa

1941 – S-a născut Iacob Burghiu

(n. 3 iulie 1941, Zăicani, raionul Rîșcani – d. 28 iunie 2003, Chișinău)

Prozator, actor și regizor de film din Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Fizică și Matematică din cadrul Institutului „Aleco Russo” din Bălți (1957). Pasionat de teatru, a renunțat la cariera de profesor și s-a dedicat scenei; a devenit actor la Teatrul dramatic „Vasile Alecsandri” din Bălți (1958–1960) și la Teatrul Luceafărul din Chișinău (1960–1964). A urmat studii de regie de film la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova – VGIK. După absolvire (1968), a fost angajat ca regizor la studioul Moldova-film, unde lucrează în perioada 1968–1987. În paralel cu activitatea cinematografică, s-a remarcat și ca un talentat prozator. A debutat în 1966 cu volumul Soarele în cârji. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din 1967 și al Uniunii Cineaștilor din 1975. După ce a fost consultant la secția dramaturgie a Uniunii Scriitorilor, odată cu redeșteptarea sentimentului național din Republica Moldova a ocupat diverse funcții în cadrul Ministerului Culturii, inclusiv pe cea de viceministru, apoi vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, consilier la Președinția Republicii Moldova în problemele culturii și cultelor. A fost distins cu medalia „Mihai Eminescu” (1996) și titlul de Maestru în Artă (1999)

Iacob Burghiu – La gura sobei

1941 – S-a născut Mircia Dumitrescu

(n. 3 iulie 1941, Căscioarele, România)

Grafician, pictor și sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În 1963 a terminat Academia de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, clasa profesorului Vasile Kazar, a devenit doctor în Arte Vizuale, profesor universitar al Academiei de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (din 1990). A fost membru al Uniunii Gravorilor și Litografilor Maghiari, Budapesta. A participat la numeroase expoziții de grup și a avut expoziții personale la București – Galeria Simeza și Sala Constantin Brâncuși, Halle, Rostock, Dresden, Leonberg, Budapesta–Galeria Madach, Galeria 9, Capela Sf.Mihai. A primit Premiul întâi pentru ilustrație (Volumul Ion Creangă, Leipzing 1970; Volumul Ovidiu Tristele și ponticele, Leipzing 1972; volumul Krasco Poezii 1990), Ordinul pentru merit în grad de Cavaler (2003), etc.

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/dumitrescu-mircia/

1942 – S-a născut Titus Știrbu

(n. 3 iulie 1942, Cenușa, Soroca)

Poet. A urmat Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1959-1964). A fost redactor la Televiziunea Moldovenească și la Societatea Prietenii Cărții, consilier și secretar la Uniunea Scriitorilor, redactor la Departamentul pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți și la Departamentul Relații Interetnice din Republica Moldova. A debutat editorial cu placheta pentru copii Satelitul (1973). Alte volume: Lădița cu cireșe, Lenea-i cucoană prinsă-n capcană, Casă din cuvinte, Omul casă-și construiește, Tîrgul din poiană, Vai, ce litere ghidușe (Diploma Salonului Internațional de Carte pentru Copii, Chișinău − 2000) − toate adresate cititorului de la grădiniță și din clasele primare. A fost și un fin parodist

1948 – S-a născut Mihai Tatulici

(n. 3 iulie 1948, Frătăuții Vechi, Suceava)

Jurnalist și scriitor. A debutat în presă ca elev în 1966, la un ziar din județul Suceava. În 1968 scria la revista Universității „Al. Ioan Cuza”, din Iași, Alma Mater, unde a ajuns redactor șef. În 1970 a ajuns la Viața Studențească. După terminarea facultății (1971), a fost introdus de Nicolae Stoian la secțiunea Reportaj de la Viața Studențească. A ajuns secretar general de redacție, dar a fost dat afara pentru că se afla la al treilea divorț și nu avea o viață morală exemplară. Pentru puțin timp a scris scenarii pentru studiourile Sahia, a scris cărți și a colaborat la Radio. În anii ’80 a devenit realizator la TVR; primul său succes a fost Veniți cu noi pe programul doi, la care a înregistrat rating de 46%. A pus bazele postului Tele 7 abc, a lucrat la Pro TV. În 1996 a fost membru fondator al Clubului Român de Presă. În prezent este director de programe la Realitatea TV. Din lucrările sale: Ceața și obișnuința, Ceainicul de argint, Revoluția română în direct – coordonator, Vin rîmele, Singur între două veacuri

1952 – S-a născut Horia Surianu

(n. 3 iulie 1952, Timișoara)

Compozitor și muzicolog. Din 1983 trăiește în Franța, iar din 1997 a fost profesor titular la conservatorul din Bagnolet și Massy și președinte la Association Culturelle d’Expansion Musicale, Paris. Opera lui cuprinde muzică simfonică, muzică de cameră, muzică de balet, de teatru, de film, muzică corală și muzică electronică, interpretată la radio sau în concerte în Austria, Belgia, Cehia, Cuba, Franța, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Polonia, Regatul Unit, România, Statele Unite, Slovacia, Țările de Jos. A scris articole de muzicologie, cronici de concert, muzică didactică etc.

Horia Surianu – Concert pentru flaut și piccolo Orchestra Filarmonică ”Banatul” Dirijor Michael Hasel, Flaut Ion Bogdan Ștefănescu, Piccolo Vlad Colar

1967 – A încetat din viață Ioan Lupaș (n. 9 august 1880, Săliște, comitatul Sibiu – d. 3 iulie 1967, București)

Istoric, teolog, om politic, membru în Marele Sfat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, membru al Academiei Române, deținut politic

1972 – A încetat din viață Dumitru Ghiață (n. 22 septembrie 1888, Colibași, Mehedinți – d. 3 iulie 1972, București)

Pictor specializat în peisaje și natură moartă cu flori

1973 – A încetat din viață Vasile Popovici (n. 21 ianuarie 1900, Vărzărești, Orhei – d. 3 iulie 1973, Iași)

Compozitor, profesor de muzică la Conservatorul din Iași și secretar al Uniunii Compozitorilor din România, cunoscut și ca Vasile Popovici-Ieșeanu

1974 – S-a născut Mihai Budeanu

(n. 3 iulie 1974, Constanța)

Cântăreț de muzică pop și dance. A cântat timp de doi ani în corul bisericii și a vrut să urmeze Teologia, a practicat timp de trei ani atletismul. A fost membru al trupei 3 Sud Est, care a fost supra-numită mult timp Regii muzicii dance. A revenit pe piața muzicală cu un nou proiect numit Beat Music, prin care încearca să schimbe puțin ritmul cu care am fost obișnuiți

3 Sud Est – Dansăm în ploaie

1982 – A fost adoptat Programul de alimentație științifică a populației

Programul, impus într-o perioadă de austeritate economică, nu a avut rolul de a îmbunătăți calitativ alimentația românilor, ci a răspuns nevoilor de raționalizare și economisire ale regimului. O comisie formată din 27 de oficiali de partid și de stat reprezentând ministerele Sănătății, Învățământului, Comerțului Interior, Clinica de Nutriție și Boli Metabolice, Institutul de Cercetări Biologice, Institutul de Cercetări pentru Industria Alimentară etc. a redactat programul prin care se declanșa lupta împotriva caloriilor și a obiceiurilor culinare nesănătoase ale românilor. Propusă în ședința Comitetului Politic Executiv din 20 octombrie 1981, varianta finală a programului a fost adoptată un an mai târziu, la 3 iulie 1982

1990 – Adunarea generală a Academiei Române

A repus în drepturi membrii excluși în perioada comunistă literați, istorici, oameni de știință cărora li s-a retras această calitate sau care au fost privați de ea pe nedrept între 1948–1989, printre aceștia: Constantin Brâncuși, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ioan Moraru, Lucian Blaga, Theodor Capidan, Constantin Radulescu-Motru, Gh. I Bratianu, P.P. Negulescu, Simion Mehedinti, Ion I. Nistor, Vespasian V. Pella, Iuliu Maniu, Emil Hatieganu, Nicolae Caranfil, Alexandru Ciuca, Stefan Metes, Constantin Marinescu, N. Ionescu-Sisesti, generalul Paul Teodorescu, Mircea Cancicov, etc. Restituire pe care Academia Română o datora

1991 – A încetat din viață Sigismund Toduță (n. 17 mai 1908, Simeria, Hunedoara – d. 3 iulie 1991, Cluj-Napoca)

Compozitor, muzicolog, profesor, membru corespondent al Academiei Române

1991 – A încetat din viață Marin Gh. Voiculescu (n. 3 august 1913, Giurgiu – d. 3 iulie 1991, București)

Medic, director și profesor universitar, membru titular al Academiei Române

1992 – Hunedoara a devenit primul județ al României primit ca membru în Ansamblul Regiunilor Europei

Creată în 1985, Adunarea Regiunilor Europei (ARE) este un forum pentru cooperare interregională și o rețea independentă a regiunilor europene și cea mai mare organizație de cooperare interregională din Europa lărgită. Reprezintă 150 de regiuni din 29 de țări

1993 – A încetat din viață Vistrian Roman (n. 15 mai 1941, Dej – d. 3 iulie 1994, Cluj)

Actor de teatru și film, a jucat pe scenele teatrelor „Alexandru Davila” din Pitești, Teatrul Mic din București și Teatrul Național din Cluj

1994 – România a învins Argentina cu 3–2 la Campionatul Mondial de Fotbal

A fost cea mai mare performanță din istoria naționalei României acest meci fiind votat cel mai frumoas meci din istoria Cupei Mondiale

România – Argentina World Cup USA ’94

1996 – Acordul privind serviciile aeriene între Guvernul României și Guvernul Republicii Namibia

Semnat la București între guvernele român și namibian; acordul prevedea posibilitatea de survolare a spațiului aerian, fără aterizare, de efectuare de escale necomerciale pe teritoriul celor două țări, precum și de înființare a unor rute regulate între București și Windhoek

2002 – A încetat din viață Irina Nicolau (n. 29 ianuarie 1946, București – d. 3 iulie 2002)

Scriitoare, specialistă în etnologie, istorie orală și muzeologie, doctor în filologie-folclor, directoare a Muzeului Țăranului Român

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „3 Iulie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: