Istoria României România frumoasă

6 Iulie în istoria României

Mihai Viteazu Portret De Mișu Popp - Detaliu

Foto: Mihai Viteazul – domn al țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei


Ziua victimelor stalinismului în Republica Moldova

Sunt comemorate victimele celui de-al doilea val de deportări din 1949, fiind zi de doliu național. În toate localitățile din țară drapelele de stat sunt coborâte în bernă. Potrivit Mitropoliei Moldovei, la ora 10.00, va fi ținut un minut de reculegere, iar în toate lăcașele sfinte vor fi trase clopotele și se va săvârși o slujbă de pomenire a celor trecuți la Domnul în urma deportărilor staliniste, dar și pentru cei care au pierit în închisorile comuniste

 

1413 – Prima mențiune documentară a Episcopiei Rădăuților

Reședința episcopală se afla în biserica Sfîntul Nicolae, prima construcție Biserica Sf. Nicolae, Bogdanareligioasa de piatră din Moldova păstrată în forma ei originală, ctitorită în jurul anilor 1360 de voievodul Bogdan I (1359–1365), drept mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbînda în luptele pentru constituirea statului liber și independent Moldova. Voievodul Alexandru cel Bun a dăruit „satul Coțmanu Mare cu toate cătunele ce țin de el” mătușei sale Anastasia; după moartea ei, „satul” și cătunele sale trec în stăpânirea episcopiei (care era la acea vreme doar mănăstire) de la Rădăuți, care va primi jurusdicție deplină asupra locuitorilor

1437 – Răscoala de la Bobâlna – Înțelegerea de la Conventul de la Cluj–Mănăștur

Atacați pe dealul Bobâlna la sfârșitul lui iunie, țăranii răsculați au ieșit victorioși, folosind avantajul terenului și superioritatea numerică. Astfel, la 6 iulie, reprezentanți ai celor două părți aflate în conflict au încheiat prima înțelegere între răsculați și nobili în timpul răscoalei de la Bobâlna, când Conventul de la Biserica Calvaria- Conventul de la Cluj–MănășturBiserica Calvaria din Cluj–Mănăștur a adeverit înțelegerea dintre nobili și reprezentanții răsculaților. Printre prevederile acelei înțelegeri dintre nobili și țărani figurează și următoarele: 1. nimeni nu va mai bate sau ucide vreun țăran, fără judecată; 2. se va îngădui mutarea iobagilor de pe o moșie pe alta, după ce-și vor fi plătit datoriile; 3. nu se va mai lua dijma din produse, nici din animale; 4. iobagii vor avea libertatea de a-și lăsa moștenire averea etc; 5. censul va fi numai de 10 dinari, pe lângă darurile de Crăciun și Paști și lucru de o singură zi pe an la coasă sau la secere; se va da numai un pui, o câblă de ovăz și câteva turte etc. Răsculații au mai obținut posibilitatea de a se întâlni anual într-o adunare a reprezentanților satelor și târgurilor, unde erau reprezentați de câte „doi bătrâni mai înțelepți și mai vrednici de crezare”, având drept principal obiectiv cercetarea respectării clauzelor acestei înțelegeri. Documentul rămâne pentru eternitate un vis de libertate al locuitorilor români și maghiari din Transilvania acelor secole întunecate ale Evului Mediu

1484 – A început asediul asupra cetății Chilia Nouă

Cetatea a fost ridicată de Ștefan cel Mare, în 1479, pe malul stâng al brațului Chilia al Dunării. În timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie–august 1484), cu efective de peste 60.000 de soldați, a fost asediată Cetatea Chilia Nouă (6–14 iulie), apărată de 400 moldoveni conduși de pârcălabii Ivanco și Maxim. După opt zile cetatea a fost cucerită de invadatori și devine raia turcească

1585 – Prima atestare documentară a localității Mizil

Localitatea a fost atestată documentar prima dată sub numele Eșteu într-un pergament slavon, emis la cancelaria lui Mihnea Turcitu la 6 iulie 1585. Din acest document reiese că așezarea avea vechime de câteva secole, fiind recunoscută de comercianții de chilimuri și scoarțe

1600 – Mihai Viteazul a semnat cu titlul „domn al țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei

În mai 1600, Mihai Viteazul l-a alungat de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingîndu-l la Bacău, și a realizat astfel, prima unire a țărilor române. Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: „Domn al Munteniei, Ardealului și a toată țara Moldovei“. Acest hrisov a confirmat documentar, prima unire politică a celor trei țări române. „De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie tragică”, scria Nicolae Iorga despre Mihai Viteazul

Mihai Viteazul și refacerea unității dacice

 1844 – S-a născut Ioan Alexandru Lapedatu

(n. 6 iulie 1844, Colun, Sibiu – d. 6 aprilie 1878, Brașov)

Poet, prozator și publicist transilvănean, reputat profesor de limbi clasice. A obținut o bursă a societății Transilvania, fiind unul dintre primii studenți ardeleni care a studiat la Paris (1868–1870). Și-a luat doctoratul în litere și filosofie, în 1871, la Bruxelles. A fost profesor de limbi clasice la Liceul Ortodox din Brașov. În 1877, la Sibiu, a editat împreună cu Visarion Roman Albina Carpaților, foaie beletristică, științifică și literară. A publicat poezii, narațiuni istorice, piese de teatru, basme în revistele Familia, Orientul latin, Albina Carpaților, Traian, etc. Din scrierile sale: Încercări în literatură, Nuvele istorice

1862 – Domnitorul Al.I. Cuza a emis Decretul de unificare a orașului Focșani

Până pe 6 iulie 1862, Focșaniul era un orășel de graniță, împărțit în două, Focșani-Moldova, reședință a județului Putna, și Focșani-Muntenia, reședință a județului Râmnicu Sărat, despărțite de râul Milcov. Decretul stipula, printre altele, că „ambele părți ale orașului Focșani, de dincoace și de dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi reședința județului Putna

1918 – S-a constituit în Italia Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina

Sub conducerea profesorului universitar Simion Mândrescu, cu scopul de organiza din prizonierii românii foști combatanți austro-ungari, regimente care să lupte pe frontul italian alături de armata italiană (6/19 iulie)

1920 – S-a născut Gleb Drăgan

(n. 6/19 iulie 1920, Tătar Copceac, Găgăuzia, Republica Moldova – d. 24 octombrie 2014)

Inginer energetician, membru titular (din 2004) al Academiei Române. Din 1939 a urmat un an la Facultatea de Electromecanică din Timișoara, un an la Institutul de Inginerie Mecanică din Odessa, s-a întors la Timișoara și a continuat Facultatea de Electromecanică, terminând-o ca șef de promoție, Magna cum laude. A urmat apoi cursurile secției de matematică a Facultății din Cluj refugiată la Timișoara. În 1958 și-a luat doctoratul în specialitatea tehnica tensiunilor înalte. După absolvire, a lucrat la Societatea Astra Română din Câmpina, la Societatea de gaz și Electricitate, a devenit cercetător la Institutul de Studii și Proiectări Energetice și, în paralel, inginer-șef la Centrala Industrială de Energie Electrică. Începând cu 1958 a devenit cadru didactic la Institutul Politehnic din București, a urcat treptele carierei didactice până la nivelul de decan al Facultății de Energetică. A fost sprijinit să creeze Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte din cadrul Institutului Politehnic din București, iar apoi și-a desfășurat activitatea la Institutul de Energetică al Academiei Romane, finalizată cu contribuții notabile în electrostatică, descărcarea corona, trăsnet, supratensiuni atmosferice și de comutație, prezentate pe larg în cele 12 cărți de specialitate și peste 230 de lucrări publicate, dintre care 80 în străinătate. A fost coautor la lucrarea Tehnica tensiunilor înalte, primul tratat de acest fel pe plan internațional

1920 – S-a născut Dragoș Vicol

(n. 6 iulie 1920, Cacica, Suceava – d. 22 decembrie 1981, București)

Poet, prozator și dramaturg. A fost încorporat în 1941 la Școala de ofițeri de rezervă de infanterie din Ploiești, fiind însă exmatriculat în urma refuzului de a pleca în Germania, la o școală de ofițeri activi și trimis pe front. A luptat pe frontul antisovietic până în 1943, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1944 a reintrat la o școală militară de ofițeri de rezervă, fiind trimis, după absolvire, pe frontul antihitlerist până în iunie 1945. După demobilizare, a reluat studiile juridice pe care le-a absolvit la Iași în 1947. A fost implicat încă din anii studenției în activitatea UTC și a organizațiilor aflate sub influența PCR, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. A devenit ziarist de partid și activist cultural, fiind redactor la cotidianul Zori noi din Suceava și lucrând apoi la revistele Săteanca, Femeia, Luceafărul, Apărarea patriei, Viața militară și la redacția publicațiilor pentru străinătate. A debutat în 1939 (pe când era încă elev) cu proza poematică Iarna rădăuțeană în revista Suceava, iar editorial în 1940 cu volumul de versuri Muguri. A devenit un scriitor extrem de prolific după război, publicând volume de versuri: Reportaj liric, Poem în marș, Ctitorie în albastru, Voievod de stea, Poemele de-acasă, Arboroasa, Poeme sub drapel, volume de povestiri: Roiul de aur, Se risipește negura, Huțulca, La poalele Ceahlăului, Povestiri la umbra cetinii, Drumuri ostășești, Cicatricea, Dinamica, Poveștile pădurii, Dincolo de azur, Bătrânul și livada, Cerbul singuratic, romane: Valea Fierului, În munții de miezănoapte, Omul de la ora 13, Flăcări în Vest, Camera 210, Nopțile dinspre ziuă, Drumul spre Mai, Satul cu oameni frumoși, un scenariu de film: Râpa dracului, piese de teatru: A doua tinerețe, Cântec deasupra apelor, reportaje: Însemnări de călătorie prin Țara de Sus, În întâmpinarea soarelui, Buchet în august, Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter, versuri și proză pentru copii: A venit un pui de om…, O poveste cu povești

1923 – S-a născut Constantin Bălăceanu-Stolnici

(n. 6 iulie 1923, București)

Medic neurolog, om de cultură și om politic liberal, membru de onoare (din 1992) al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. Între anii 1941–1947, a urmat cursurile Facultății de Medicină din București, obținând în 1948 titlul de Doctor în Medicină și Chirurgie, cu teza Considerații asupra complexului cerebelo-dento-olivar. În 1967 a fost confirmat Doctor în Științe Medicale de către IMF-București și Ministerul Învățământului. A fost profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos la București, profesor asociat la Universitatea din Newcastle-upon-Tyne (Anglia), Universitatea Pontificală din Porto Alegre (Brazilia), Universidad Internacional Menéndez Pelayo din Santander (Spania), Academia Medicală Cataloneză din Barcelona (Spania), Colegiul de Medicină din Paris (Franța). În 24 aprilie 2007, ziarul Cotidianul a dezvăluit faptul că Bălăceanu-Stolnici a fost informator al Securității începând cu anul 1974, având numele de cod Laurențiu

1927 – S-a născut Andreas Porfetye

(n. 6. iulie 1927, Zădăreni, Arad – d. 8. August 2011, Düsseldorf)

Compozitor român, stabilit în Germania după 1980. A urmat studiile muzicale la Conservatorul din București. A fost redactor la revista Muzica, lector la Conservatorul din București, fiind distins cu premiul Academiei Române, Ordinul Meritul Cultural cls. IV, premiul UCMR. Opera: muzică de teatru: Vulpea și strugurii, muzică vocal-simfonică: In memoriam Mihail Sadoveanu, muzică simfonică: Simfonia-Serenata, muzică de cameră: Fantezia pentru orgă, Muzică vocală: Abend, Ediții critice: Deutsches Liedgut aus dem Banat, Siebenbürgen und den Sathmarer Land

1940 – Incidentul armat de la Putna

Acțiune militară desfășurată în zona Mănăstirii Putna de Grupul de Cavalerie 25 Cercetare din Divizia 25 Infanterie și de Compania de Cercetare a Regimentului 48 Infanterie, aflate sub comanda căpitanului Ioan Tobă, împotriva unei subunități sovietice care depășise linia de demarcație impusă Regatului României prin ultimatumul din 26 iunie 1940

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică

S-au purtat lupte puternice în zona conacului Rateș, asaltul asupra Hotinului a început la ora 18:00, iar la 19:30 Batalionul 16 a fost puternic atacat dinspre Rucșin. A intervenit Batalionul 9 Vânători de Munte și a restabilit situația. Astfel, la ora 20:00, Batalionul 16 a intrat în partea de sud a pădurii Hotin, urmat aproape de Batalionul 9. Detașamentul „Ciubotariu” a înaintat până pe Dealul Imașului, unde a surprins o coloană sovietică în retragere. În timpul nopții, pozițiile detașamentului au fost puternic atacate de infanterie sprijinită de tancuri, dar a rezistat, blocând o eventuală cale de repliere spre sud-est. Divizia de Gardă a atacat cu Regimentul 6 Infanterie Gardă și a reușit să învingă rezistența sovietică din fața ei și până seara să ocupe Dealul Cania, stabilind un cap de pod solid. Pierderile regimentului au fost însă destul de mari: 32 morți, 158 răniți și 7 dispăruți

1943 – S-a născut Dorin Anastasiu

(n. 6 iulie 1943, Craiova)

Interpret de muzică ușoară și actor. A urmat școala de coregrafie, Facultatea de instalații, Școala Populară de Artă. A fost redactor, profesor și prezentator la emisiuni de succes de televiziune, a colaborat cu Teatrul de revistă „Constantin Tănase”, Teatrul „Ion Vasilescu”, Estrada Armatei, Teatrul „Al. Davila” din Pitești, a jucat în câteva filme artistice de lung metraj și a dublat frecvent vocea unor personaje în filmele de desene animate

Coana Chirița Cu Dorin Anastasiu

1945 – Suveranul Mihai I al României a fost decorat cu ordinul Victoria cu diamante

I.V. Stalin a semnat Decretul Prezidiului Suprem al URSS, prin care Regele Mihai a primit cea mai înaltă distincție militară sovietică, pe care mareșalul Tolbuhin i-a înmânat-o regelui pe data de 19 iulie1945

 

1945 – S-a născut Doru Davidovici

(n. 6 iulie 1945, București – d. 20 aprilie 1989, Bărăganul, Brăila)

Aviator militar, scriitor de science-fiction, pasionat de paleoastronautică. Absolvent al Școlii Superioare de Ofițeri Activi de Aviație în anul 1967 cu gradul de locotenent și al Academiei Militare (1977–1979), a fost pilot, comandant de patrulă și de escadrilă în Aviația de vânătoare, inspector pentru aviația de vânătoare în Comandamentul Aviației Militare, instructor cu întrebuințarea în luptă a aviației. Din scrierile sale: Caii de la Voroneț, Insula nevăzută, Intrarea actorilor, Aripi de argint, Ridică-te și mergi, Dezmințire la Mit

1948 – S-a instituit regimul de colectare obligatorie a cotelor la cereale

După ce problema industriei a fost rezolvată, prin legi de naționalizare succesive, s-a trecut la agricultură. Prin decretul nr. 121/6 iulie 1948 (înnoit în fiecare an, adăugându-se și alte categorii de produse!) Prin volumul lor și prin maniera de colectare, cotele obligatorii, menținute până în 1956, au construit un instrument foarte eficient pentru a „convinge țărănimea să-și predea pământul și inventarul pentru a intra în colectivă

1949 – Al doilea val de deportări ale basarabenilor

Apogeu al terorii bolșevice, al deznaționalizării și colectivizării forțate, Al Doilea Val De Deportări Ale Basarabenilor, 1949declanșata la 6 iulie, la ora 2 noaptea și încheiată la 7 iulie, ora 20. A fost adoptată Hotărârea strict secretă nr. 1290-467cc a Biroului Politic al CC al PC: „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți, complicilor ocupanților germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliției germane și românești, a membrilor partidelor politice, a gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Au fost deportate în Asia Centrală 35.796 de persoane

1951 – S-a născut Adrian Iorgulescu

(n. 6 iulie 1951, București)

Compozitor, profesor universitar și om politic. A urmat studii universitare la Academia de Muzică București, Secția Compoziție, absolvind apoi un Master și cursuri de specializare la aceeași facultate și la Academia Santa-Cecilia din Roma. A obținut în anul 1990 titlul științific de doctor în muzicologie și estetică muzicală. Din 1990 a fost profesor de compoziție și forme muzicale în cadrul Universității Naționale de Muzică din București și conducător de doctorat în compoziție și muzicologie. A fost vicepreședinte, apoi președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A fost membru al Partidului Național Liberal, a îndeplinit funcția de ministru al Culturii și Cultelor. A compus simfonii, concerte instrumentale, muzică de operă, lucrări corale și muzică de film. A fost distins cu premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în anii 1979, 1981, 1982, 1987, 1989, premiul „George Enescu” al Academiei Române (1983), etc.

Adrian Iorgulescu – Divertisment pentru orchestră de coarde Orchestra Simfonică Națională a Companiei Teleradio Moldova, Dirijor Gheorghe Mustea

1953 – S-a născut Anastasia Lazariuc

(n. 6 iulie 1953, Băcioi, Chișinău, RSS Moldovenească)

Cântăreață de muzică pop originară din Republica Moldova. A urmat Școala muzicală-profesională „Ștefan Neaga” din Chișinău, secția dirijat–coral. În 1982 a absolvit Institutul de Arte din Chișinău „Gavriil Musicescu”, facultatea Regie. S-a lansat cu piesele lui Ion Aldea-Teodorovici: Până la lacrimi mi-e dragă viața, Seara albastră, Fuga, fuga. În 1972, a devenit solista formației Sonor cu care a efectuat turnee prin Uniunea Sovietică, dar și în spațiul internațional. A fost solistă la Filarmonica din Cernăuți și la Radiodifuziunea din Chișinău. A susținut turnee în Statele Unite, India, Cambodgia, Belgia, Germania, ș.a. A colaborat frecvent cu Televiziunea din Moscova și a înregistrat cu casa de discuri Melodia. A primit titlul de Artistă Emerită a Republicii Moldova (1982). În octombrie 1989, a cântat pentru prima oară în România, în 1990, a susținut un recital la Festivalul Național de Muzică Ușoară Mamaia și din 1992 s-a stabilit în România unde a devenit cunoscută mai ales pentru duetele cu Mihai Constantinescu, cu care a avut și o idilă în acea perioadă. Din albumele sale: Primăvara, Cred în dragoste, La est și la vest de Prut, Cine poate ști, Nostalgie

Privighetoarea

1963 – S-a născut Sorin Matei

(6 iulie 1963, București)

Atlet, săritor în înălțime, recordul personal fiind de 2,40 m (Bratislava, 1990), fost președinte al Federației Române de Atletism

1964 – A încetat din viață Ion Vinea (Ion Eugen Iovanachi; n. 17 aprilie 1895, Giurgiu – d. 6 iulie 1964, București)

Poet simbolist și suprarealist, aflat mereu în vecinătatea mișcării literare de avangardă, prozator și traducător

1971 – Comitetul Executiv al Comitetului Central al PC.R. a adoptat și a dat publicității faimoasele Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii

Prezentate de șeful statului, Nicolae Ceaușescu. Inspirate din vizitele acestuia în China și în Coreea de Nord, propunerile au marcat sfârșitul perioadei de relativă liberalizare și începutul instalării treptate a unui regim neostalinist în România. Rezultatul acestei orientări a fost, mai ales în anii ’80 ai secolului al XX-lea, o izolare crescândă a culturii și științei noastre față de evoluțiile internaționale

1979 – A încetat din viață George Lesnea (George Glod; n. 25 martie 1902, Iași – d. 6 iulie 1979, Iași)

Poet și traducător, a scris ode pentru Carol al II-lea, pentru Ion Antonescu, pentru industriașul Nicolae Malaxa, dar și pentru PCR și pentru Nicolae Ceaușescu

1982 – S-a născut Ionuț Rada

(n. 6 iulie 1982, Craiova)

Fotbalist retras din activitate, care a jucat ca fundaș la Universitatea Craiova, Rapid București, Steaua București, Fidelis Andria. A avut 2 selecții la echipa națională de fotbal a României

1998 – A încetat din viață Arta Florescu (n. 10 martie 1921, București – d. 6 iulie 1998, București)

Soprană și profesor universitar, artistă a poporului

2012 – A doua suspendare a lui Traian Băsescu din funcția de președinte al României

La 6 iulie 2012, Parlamentul României a votat în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru și 114 împotrivă, în vederea organizării unui referendum care să decidă demiterea sa (sau nu) din funcție. Era pentru a doua oară când Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament, precedenta suspendare și referendumul având loc în 2007. După suspendare, până la referendumul care a avut loc la 29 iulie 2012, președintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituției, președinte interimar al României. În urma prezenței la referendum a 46,24% din populația cu drept de vot, rezultatul a fost invalidat deoarece nu s-a întrunit cvorumul necesar

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „6 Iulie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: