Istoria României România frumoasă

9 Iulie în istoria României

Foto: Ștefan Protopopescu, primul pilot român brevetat


1493 – A început zidirea bisericii din Borzești

Ctitorită de Ștefan cel Mare, împreună cu fiul său cel mare Alexandru, are hramul Adormirea Maicii Domnului. Scopul bisericii, după tradiție, era de a comemora moartea prietenului Mitruț, străpuns de săgețile năvălitorilor tătari, pe rădăcinile legendarului stejar, fiind singura biserică ridicată de Ștefan ce Mare, nu pentru a serba o victorie, ci în amintirea prietenului său. A fost construită între 9 iulie 1493–12 octombrie 1494

1575 – Bătălia de la Sânpaul

A fost o confruntare militară între Principele Transilvaniei, Ștefan Báthory (1571–1575) și pretendentul la tron Gaspar Békés, care a pierdut în 1571, alegerile din dietă în favoarea lui Ștefan Báthory. În 15 octombrie 1573, în urma uneltirilor sale împotriva Principelui Ștefan Báthory, Dieta l-a declarat pe Gaspar Békés, trădător și toate averile sale au fost confiscate. Sprijinit de catre curtea de la Viena, Gaspar Békés, autoexilat la Cașovia (Kosice), s-a întors în Transilvania încercând, cu ajutorul secuilor, să îl îndepărteze de la tron pe Ștefan Báthory. Principele Transilvaniei, cu ajutorul beylerbey-ului de Timișoara și al domnului muntean Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), a înfrânt la 9 iulie 1575, la Sânpaul pe Mures, oastea prohabsburgică a lui Gaspar Békés

1600 – Mihai Viteazul a întemeiat Mitropolia românilor ortodocși din Transilvania

În mai 1600, Mihai Viteazul a realizat prima unire a trei principate române. Pentru a consolida Unirea, Mihai a luat o serie de măsuri: a adoptă aceeași stemă pentru toate teritoriile, a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, a acordat anumite înlesniri preoților și iobagilor români, a numit un mitropolit al Transilvaniei, cu titlul de Mitropolit a tot Ținutul Ardealului și Orăzii. Ioan de la Prislop, numit încă din 1585 în scaunul Mitropolitan, a început, la Alba Iulia, cu binecuvântarea și banii lui Mihai Bravu, construcția unei biserici cu hramul Sfânta Treime ca simbol al unității în credință, dar și în neam al celor 3 țări românești. Catedrala Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania a fost ridicată în vecinătatea zidului cetății și a reprezentat, mai mult de 100 de ani, centrul cultural și religios al zonei. A fost distrusă în anul 1714 de către regimul habsburgic. Biserica memorială „Mihai Viteazul” este ridicată pe locul aproximativ al vechii Catedrale mitropolitane ortodoxe, ridicată la inițiativa lui Mihai Viteazul

1848 – Guvernul provizoriu revoluționar a emis decretul de instituire a Comisiei proprietății

Emis sub presiunea mișcărilor țărănești la 9/21 iulie, decretul prevedea alcătuirea Comisiei proprietății, dintr-un numar egal de deputați dintre proprietari și clăcași, având drept obligație întocmirea unui proiect de lege pentru înfăptuirea punctului 13 al Proclamației de la Izlaz. Decretul a fost completat cu ordinul din 14/26 iulie, prin care fiecare județ trebuia să trimită câte 2 membri în această comisie. În cele nouă ședințe, desfășurate în perioada 10/22–19/31 august, au avut loc dispute înverșunate care însă nu au dus la un rezultat

1885 – S-a născut Lidia Kotzebue

(n. 9 decembrie 1885, Saratov, Imperiul Rus – d. 13 iulie 1944, Moara Domnească (Găneasa), Ilfov)

Sculptoriță română de origine rusă. În 1914 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Moscova, secția sculptură. A participat ca infirmieră voluntară la spitale de campanie în Războiul Ruso-Japonez. În această perioadă l-a cunoscut pe generalul Pavel Kotzebue, pe care l-a îngrijit fiind rănit, iar mai târziu s-au căsătorit. La sfârșitul Primului Război Mondial, cei doi au rămas în Basarabia. După câțiva ani s-au stabilit la București, unde Lidia Kotzebue și-a deschis un atelier. A participat la mai multe ediții ale Salonului Oficial al Ministerului Artelor, prima expoziție personală fiind realizată în 1926. A înfățișat suferința oamenilor (Copil basarabean refugiat, Doi orfani, O pereche pe Grivița), aspecte din viața țăranilor (Cioban, Copilă cu gâște, Cal cu mânz), a realizat portrete: busturi ale soției pianistului Culibin, Alexandrei Cantacuzino, Mariei Ghica, ale bacteriologilor Pasteur și Claude Bernard. Este cunoscută, în special, pentru realizarea Monumentului Eroilor Aerului din București împreună cu sculptorul Iosif Fekete

1887 – S-a născut Rudolf Steiner

(n. 9 iulie 1887, București – d. 31 decembrie 1963, București)

A studiat la Academia de muzică din Viena. Reîntors în țară, a debutat în anul 1914 în Maeștrii cântăreți din Nurnberg. A interpretat apoi numeroase roluri la Opera din Cluj. A revenit la București unde, în 1919, a contribuit la înființarea Societății lirice Opera și la transformarea ei în Opera Română, printre ai cărei membri fondatori se numără și pe care a slujit-o mai multe decenii.

1900 – S-a născut Alexandru Graur

(n. 9 iulie 1900, Botoșani – d. 9 iulie 1988, București)

Lingvist, savant, profesor universitar, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, licențiat în filologie clasică și limba română (1922). Apoi a studiat la Paris, la École Pratique des Hautes Études. A susținut doctoratul la Sorbona cu o teză de lingvistică indo-europeană. Revenit la București, a îmbrățișat activitatea didactică și, în paralel, a publicat studii în diverse periodice. Între 1941–1944, când, din cauza politicii statale antisemite, elevii și profesorii evrei au fost îndepărtați din școlile și universitățile românești, a înființat și a fost directorul Liceului particular evreiesc. Din 1946 a fost încadrat în învățământul superior și a activat ca profesor la Universitatea din București, a fost apoi decan al Facultății de Filologie, directorul Editurii Academiei, membru al Societății de Lingvistică din Paris (din 1921). Activitatea sa științifică cuprinde studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică Limba noastră, iar în Revista Cultului Mozaic a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. A fost autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre acestea fiind coordonator. Împreună cu Iorgu Iordan și Ion Coteanu a fost redactor responsabil al noii serii a Dicționarului limbii române. A coordonat volumele de Studii de gramatică, Probleme de lingvistică generală. Din scrierile sale: Nom d‘agent et adjectif en roumain, Studii de lingvistică generală, Etimologii românești, Mic tratat de ortografie, „Capcanele” limbii române, Dicționar al greșelilor de limbă

1911 – A fost brevetat primul pilot militar român, sublocotenenul din arma geniului Ștefan Protopopescu

La 17 iule a fost brevetat al doilea pilot militar, sublocotenenul din arma geniului Gheorghe Negrescu. Aceștia au învățat tehnica pilotajului la Complexul Aeronautic de la Chitila, pe avioane tip Farman III model 1909 construite în licență în atelierele de la Chitila

Ștefan Protopopescu – Povestea primului pilot cu acte

1922 – Johnny Weissmüller a coborât sub 1 minut recordul mondial la 100 m liber

Pe 9 iulie 1922, Johnny Weissmüller, americanul născut la Timișoara, avea să devină primul sportiv care a înotat pe această distanță în mai puțin de un minut, mai exact în 58.6 secunde, într-o cursă care a avut loc la Alameda, în California. Avea să-și mai îmbunătățească timpul o dată, 57.4 secunde în 1924, iar acest timp avea să reziste nu mai puțin de 10 ani. În cinematografie, Weissmüller a rămas celebru prin rolul Tarzan

1926 – S-a născut Marcel Budală

(n. 9 iulie 1926, Câmpina – d. 6 ianuarie 1989, București)

Cunoscut acordeonist, faimos pentru interpretarea muzicii lăutărești. În 1933 a început să învețe să cânte la pian, putând trece ușor la acordeon, iar din 1940 a renunțat complet la pian în favoarea acordeonului, devenind, alături de Gheorghe Trandafir, unul dintre primii acordeoniști din București. A debutat pe scena Teatrului Alhambra din București într-o formație de muzică populară (1945). A fost încadrat în orchestra de muzică populară a Direcției Generale a Serviciului Muncii (DGSM), dirijată în acea perioadă de cunoscutul Iancsi Korossy, apoi în cadrul Orchestrei de muzică populară a Radiodifuziunii ca solist instrumentist. A întreprins numeroase turnee artistice atât în țară, cât și în străinătate, în Bulgaria, Germania, Iugoslavia, Israel și Franța. Discografia sa însumează numeroase apariții discografice (discuri, benzi de magnetofon, casete audio, CD-uri) ce conțin înregistrări efectuate în perioada 1955–1984, la casa de discuri Electrecord și la Radiodifuziunea Română

Marcel Budală – Solo acordeon

1933 – A încetat din viață Mihail C. Șuțu (n. 15 februarie 1841, București – d. 9 iulie 1933, București)

Istoric, unul dintre primii numismați din sud-estul Europei, președinte al Societății Române de Numismatică, membru titular al Academiei Române

1934 – S-a promulgat Legea nr. 2.088/9 iulie 1934, a Fondului Național al Cinematografiei

Fondul, destinat creării bazei materiale și finanțării producției cinematografice naționale, era alimentat din două taxe: una, de 1 leu la fiecare bilet de cinematograf; alta, de 10 lei pentru fiecare metru de film importat în țară. A fost publicată în Monitorul Oficial nr. 4.515 din 11 iulie 1934

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică

Regimentul 8 Dorobanți a atacat frontal pozițiile sovietice din Mândrești, care s-au retras abandonând o cantitate însemnată de armament. Divizia 1 Blindată a înaintat spre sud, pe direcția Moșana–Soroca, blocând calea trupelor sovietice care se retrăgeau spre Moghilău. Regimentul 1/2 Vânători Gardă a atacat pe direcția Cota 120–Cota 196 pe Dealul Toceni, după lupte foarte grele punctate de numeroase contraatacuri sovietice, ocupând Cota 196 la ora 17:00. Regimentul 11 Dorobanți, deși avea mari din zilele precedente, a reușit să cucerească Dealul Țiganca, Cota 77 și satul Țiganca, distrugând 5 cazemate și luând în jur de 150 de prizonieri. Armata Română a încheiat operațiunile militare de eliberare a Nordului Bucovinei, fiind atinsă granița existentă între România și URSS în vara anului 1940

1941 – Organizarea detașamentelor de muncă formate din români în Transilvania de Nord

În Transilvania de Nord, atribuită Ungariei fasciste prin Dictatul de la Viena, încep a fi organizate, de către autoritățile maghiare, detașamente de muncă formate din români. La 9 iulie 1941, Comandamentul Corpului IX Armată din Cluj, prin ordinul 3.712/III-1941, anunța prefecturile județelor din nordul și estul Transilvaniei că Ministerul Apărării Naționale a hotărît înființarea detașamentelor de muncă românești, puse la dispoziția autorităților militare și civile pentru diferite lucrări. Un detașament era alcătuit din patru plutoane a 50 de oameni și era supravegheat de o gardă formată din 1–2 ofițeri și 15 soldați

1943 – S-a născut Margareta Pâslaru

(n. 9 iulie 1943, București)

Cântăreață, compozitoare și textieră de muzică ușoară, muzică populară, actriță de telviziune, teatru și film, realizatoare emisiuni TV și radio. A debutat, ca elevă, în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer, dar prima apariție în public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare în emisiunea Toată lumea face sport. George Grigoriu a compus, special pentru ea, Chemarea mării care a devenit mare șlagăr la Radio România; discul a bătut recordul vânzărilor de muzică ușoară (26.000 exemplare).

Două rândunici

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. S-a stabilit la sfârșitul anilor ‘70, în SUA

Unde ești Muzica George Grigoriu

1946 – S-a născut Angela Similea

(n. 9 iulie 1946, 1 Decembrie, Ilfov)

Cântăreață de muzică ușoară, de mare succes în anii ’70–’80. În timpul liceului, profesorul de muzică Marin Teofil i-a descoperit talentul, îndrumând-o către compozitorul George Grigoriu, care conducea atunci ansamblul UTC. Acesta a stabilit ca Angela Similea să ia lecții de canto cu Florica Orăscu. A început să cânte în 1965 în mișcarea de amatori; la Festivalul artiștilor amatori, a obținut locul III cu piesa Câmpia sub lună de V. Veselovski și premiul I la concursul Primăvara bucureșteană.

Ultimul tramvai Muzica: Ionel Tudor Text: Andreea Andrei

A câștigat Cerbul de Argint – premiul II de la Festivalul Internațional „Cerbul de aur” 1970. La televiziune a debutat în cadrul emisiunii-concurs Emoții în premieră. Participă la concursuri ca Ancora Děčínului din Cehoslovacia (1971, premiul special al juriului), Orfeul de aur din Bulgaria (1972, locul II), Festivalul Mamaia (1977, premiul I). De-a lungul carierei a reușit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari și mai buni compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Zsolt Kerestely, Temistocle Popa, Dan Iagnov, Marian Nistor, Florin Bogardo, Adrian Enescu, George Grigoriu. Datorită succesului comercial foarte mare pe care l-a înregistrat muziciana de-a lungul anilor, aceasta a fost supranumită Doamna șlagărelor

Noapte, fată cu cercei de smoală Muzica: Jolt Keresteley Text: Ion Rus

1947 – Noi demersuri de aderare a României la ONU

România a demarat procedurile de aderare la Organizația Națiunilor Unite imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, din 1946, dar fără succes. În 1947 Guvernul a decis să remită secretarului general al Organizației Națiunilor Unite declarația de intrare în forul mondial și de aderare la Carta Națiunilor Unite. Cererea a fost respinsă la 1 octombrie același an, ca pentru toate țările satelit URSS. Aderarea țării noastre a fost blocată până 14 decembrie 1955, când a fost admisă, la recomandarea Consiliului de Securitate al ONU

1947 – S-a născut Mirabela Dauer

(Mirabela Scorțaru; n. 9 iulie 1947, București)

Interpretă de muzică ușoară, considerată de unii critici muzicali ca fiind cea mai bună voce feminină a muzicii pop românești din ultimii 30 de ani. În 1963 a debutat alături de formația rock Roșu și Negru cu care interpreta în special melodii din repertoriul Ritei Pavone. Din 1967 a urmat cursurile Școlii Populare de Artă la clasa profesoarei Florica Orăscu, corepetitori Marius Țeicu și Marius Popp. În 1970 s-a produs debutul la Televiziune în emisiunea Tele-Top, unde a interpretat melodia De când te-am întâlnit, compusă de Marius Țeicu. Mirabela a devenit în scurt timp o prezență constantă a emisiunilor de televiziune.

Dimineți cu ferestre deschise

A interpretat melodiile compuse de: Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Vasile Vasilache, Marian Nistor, Ionel Tudorache, Anton Șuteu, Temistocle Popa, Ion Cristinoiu, George Grigoriu, Vasile Șirli, Mircea Drăgan etc. A participat la numeroase concursuri: Festivalul Melodiile prietenilor de la Moscova (1975, Premiul I), Orfeul de Aur din Bulgaria, (1976, Premiul al-III-lea), Festivalul Internațional al Șlagărelor de la Dresda (1978, Premiul al-II-lea pentru Interpretare), Festivalul Lira Bratislavei (1985, Premiul al-III-lea), a fost distinsă cu Ordinul Național Meritul Cultural clasa I în grad de Cavaler (2004). Începând cu 2004 a colaborat cu interpretul de muzică ușoară Rareș Borlea (Raoul)

Te-aștept să vii

1968 – S-a născut Daniel Iordachioaie

(n. 9 iulie 1968, Ștefănești, Argeș)

Cântăreț, compozitor și textier de muzică ușoară. Încă de la cinci ani a luat lecții de chitară. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Pașcani (1973–1980). A debutat în formația Gramofon (1980). Din 1987, a participat la Festivalul Național de muzică ușoară de la Mamaia, i-a apărut primul disc split, cu interpreta Denise Roman, a participat la Festivalul Tineretului și Studenților din Coreea de Nord. A participat la diferite concursuri muzicale la Sibiu, Pitești, Costinești, etc., a reprezentat România la concursul Intertalent de la Praga. În 1989 a făcut mai multe turnee în Germania. În 1992 a participat la concursul Serbările primăverii și apoi în mai multe turnee în Finlanda, Suedia, Norvegia. A fost angajat la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești (1994) unde a apărut în peste 10 premiere. A semnat versuri pentru muzică ușoară, a prezentat mai multe emisiuni la TVR: Album duminical, Ba da ba nu, Seara porților deschise, Bucureștiul de altădată, Tip-top minitop, etc.

Dacă într-o zi mă vei iubi

1978 – A încetat din viață Stere Adamache (n. 17 august 1941 – d. 9 iulie 1978)

Fotbalist, portar la echipa Steagul Roșu Brașov și în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970

1988 – S-a născut Raul Rusescu

(n. 9 iulie 1988, Râmnicu-Vâlcea)

Fotbalist, a jucat pe postul de atacant la Unirea Urziceni, Steaua București, FC Sevilla, Osmanlıspor. A fost fotbalistul român al anului 2012

1988 – A încetat din viață Alexandru Graur (n. 9 iulie 1900, Botoșani – d. 9 iulie 1988, București)

Lingvist, savant, profesor universitar, membru al Societății de Lingvistică din Paris, membru titular al Academiei Române

1989 – A încetat din viață Călin Gruia (Chiril Gurduz; n. 21 martie 1915, Trifești, Orhei, Basarabia – d. 9 iulie 1989, București)

Scriitor, poet și prozator, cunoscut mai ales prin volumele sale de povești pentru copii

1993 – Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN)

Conferința FDSN din 9–10 iulie a hotărât schimbarea denumirii partidului în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR)

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „9 Iulie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: