Istoria României România frumoasă

10 Iulie în istoria României

Foto: Biserica Mănăstirii Putna


1466 – A început construcția bisericii cu hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a Mănăstirii Putna

Conform Letopisețelor putnene și Cronicii moldo-polone, a început zidirea bisericii Mănăstirii Putna, cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ștefan cel Mare, concepută în plan triconc dezvoltat, cu menirea de a servi ca necropolă domnească marelui voievod și familiei sale. Mănăstirea Putna este o ctitorie a lui Ștefan cel Mare, ridicată după cucerirea cetății Chilia, supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu). Lucrările vor fi terminate în anul 1469, slujba de sfințire având loc la 3 septembrie

1601 – Simion Movilă a devenit domn al Moldovei

Simion Movilă (n. ? – d. 14/24 septembrie 1607) a fost fiul lui Ioan Movilă și frate cu domnul Ieremia Movilă și cu mitropolitul Gheorghe Movilă. A fost Domn al Moldovei între 10 iulie 1606–24 septembrie 1607, avînd anterior două domnii în Țara Românească, între octombrie 1600–3 iulie 1601 și august 1601–august 1602. După moartea lui Ieremia Movilă, a obținut acordul sultanului de a urca pe tronul Moldovei, în locul nepotului său Constantin Movilă. Cât timp a fost domnitor în Moldova, a avut relații de dușmănie cu polonezii, care, încercând zadarnic să-l detroneze prin intermediul turcilor, au reușit să-l otrăvească

1606 – A încetat din viață Ieremia Movilă (n. 1555 – d. 10 iulie 1606, Iași, Moldova)

Domnitor al Moldovei de două ori, între august 1595–mai 1600, respectiv între septembrie 1600–30 iunie 1606. Boier moldovean, frate cu mitropolitul Gheorghe Movilă, urcat pe tron de cancelarul polonez Zamoyski în locul lui Ștefan Răzvan, fiind tot timpul protejatul polonezilor

1862 – S-a născut Tudor de Flondor

(n. 10 iulie 1862, Storojineț, Bucovina – d. 22 iunie 1908, Steglitz-Zehlendorf, Germania)

Compozitor, jurist, economist, și politician, pe timpul Imperiului Austro-Ungar. A fost instruit în învățământ privat de Adolphina Wohlfarth ca pianist și la liceu în Cernăuți ca violonist. A urmat studii de Jurisprudență la Universitatea din Cernăuți și la Universitatea de Agricultură din Viena, Științe economice, în același timp și Academia de Muzică și Artă Dramatică (Akademie für Musik und darstellende Kunst) cu accent pe teoria muzicii și contrapunct pentru a deveni compozitor (1884–1888). A studiat la profesorul Robert Fuchs, care de asemenea a fost profesorul tânărului George Enescu. După studiile din Viena s-a stabilit la conacul din Rogojești, fiind ales primar în Rogojești (1889–1905). A fost vicepreședinte al Junimii, directorul de cor și dirijor al societății Armonia din Cernăuți și al societății România Jună, deputat al Dietei Bucovinei, apoi al Consiliului imperial (Reichsrat). A compus numeroase operete, lucrări corale, serenade, dar, de asemenea, muzică instrumentală și vodeviluri: Arvinte și Pepelea, Cântul haiducesc, Florile Bucovinei, La o viorică, Mândruliță de de-mult, Nunta țărănească, Rusaliile, Somnoroase păsărele, Visurile

Tudor de Flondor – Somnoroase păsărele Corul Academic Radio, dirijor Dan Mihai Goia

1872 – La București a apărut gazeta muncitorească Uvrierul

Revista a fost editată de un grup de muncitori tipografi uniți într-o asociație sindicală. Inițial gazeta s-a intitulat Analele tipografice, pe al cărei frontispiciu era scris în mod semnificativ: Unirea e putere, apărând între 1869–1872, când și-a schimbat numele, la 10/22 iulie, în Uvrierul

1872 – S-a născut Aristide Demetriade

(n. 10 iulie 1872, Valea Raței/Murgești, Buzău – d. 21 februarie 1930, București)

Actor de teatru și film și regizor. A studiat în paralel Facultatea de Drept și Conservatorul de Artă Dramatică. După terminarea studiilor a fost angajat la Teatrul Național din București, unde a rămas până la moartea sa, survenită la numai 58 de ani, pe scenă. A jucat, printre altele în Răzvan și Vidra de B.P. Hașdeu, Despot Vodă de Vasile Alecsandri, Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, Hamlet și Iuliu Cezar de William Shakespeare, Ruy Blas de Victor Hugo, etc. A fost unul dintre pionierii filmului românesc, regizând peliculele Înșir’te mărgărite (1911, alături de Gr. Brezeanu), Independența României (1912), Scheci cu Jack Bill (1913) și Oțelul răzbună (1913)

Independența României (1912)

1873 – S-a născut Ion Th. Simionescu

(n. 10 iulie 1873, Fântânele, Bacău – d . 7 ianuarie 1944, București)

Geolog și paleontolog, profesor universitar, membru titular (din 1911) al Academiei Române. A studiat la facultatea de Științe Naturale a Universității din Iași, unde a fost elevul chimistului Petru Poni și al geologului Grigore Cobălcescu. Specializându-se în geologie și paleontologie, Simionescu a devenit în 1900 profesor la Universitatea din Iași la vârsta de numai 27 ani. După 29 ani de activitate, a fost chemat la Universitatea din București, pentru a-i succeda la catedra de geologie profesorului Sabba Ștefănescu. În afara activității didactice și de cercetare, a devenit cunoscut și prin numeroasele sale cărți și activități de popularizare a științei în rândul publicului larg. A fost autorul primului și singurului Tratat de geologie din literatura de specialitate din România în care, ca bază de tratare, a folosit preponderent materialul oferit de pământul românesc. A fost fondator, împreună cu Petru Bogdan, a Revistei științifice. A fost învestit cu supreme demnități științifice, începând cu cea de președinte al Societății Române de Științe, președinte al Societății de Geologie și terminând cu aceea de președinte al Academiei Române

1903 – S-a născut Alexandru Mironescu

(n. 10 iulie 1903, Tecuci – d . 20 ianuarie 1973)

Om de știință, eseist, filosof, profesor universitar, colecționar de artă din perioada interbelică, membru corespondent (din 1935) al Academiei de Științe din România. A urmat cursurile de Fizică și Chimie ale Facultății de Științe a Universității București, obținînd licența (1926), apoi doctoratul în Filosofie. A continuat cu studii științifice aprofundate la Paris, a susținut, la Sorbona, teza Sur l’action des organomagnésiens sur le furfurol et l’éther pyromucidique și a obținut titlul de Docteur en Sciences Physiques (1929). Întors în țară, a devenit asistent universitar la Catedra de Chimie organică a Facultății de Științe de la Universitatea București. A debutat cu studiul Spiritul științific în 1934, cu romanul Oamenii nimănui, prefațat de Panait Istrati în 1935. A colaborat la Revista Fundațiilor Regale, a susținut conferințe pe teme filosofice la Radio București și Fundația Culturală Regele Carol, a participat, alături de Sandu Tudor, Paul Sterian, Benedict Ghiuș ș.a., la întrunirea spirituală organizată la Cernăuți de Mitropolitul Tit Simedrea, considerată astăzi nucleul originar al Rugului Aprins. În 1949 a fost înlăturat, din motive politice, de la Universitate, devenind simplu profesor de liceu. Lua parte cu regularitate la activitățile grupării spirituale Rugul Aprins. A fost arestat, la 14 iulie 1958, împreună cu fiul său și alți membri ai Rugului Aprins și condamnat la 20 de ani de închisoare, din care va face peste 5 ani. Opere publicate: Destrămare, Certitudine și adevăr, Ziduri între vii. O poveste care nu e un roman, un roman care nu e o poveste, Kairós. Eseu despre teologia istoriei, Calea inimii. Eseuri în duhul Rugului Aprins, Poeme filocalice, Floarea de foc (Mărturisiri), Valea lui Iosafat, Ruth. Coborâți la prima?

1914 – A încetat din viață Nicolae Dobrescu (n. 20 iulie 1874, Celeiu, Mehedinți – d. 10/23 iulie 1914, București)

Istoric, profesor la Facultatea de Teologie din București, membru corespondent al Academiei Române

1920 – S-a născut Teodor Oroveanu

(n. 10 iulie 1920, Râmnicu Sărat – d. 5 martie 2005, Ploiești)

Inginer, profesor universitar, membru corespondent (din 1991) al Academiei Române. A lucrat ca inginer la Atelierele Centrale din Câmpina, Centrala Industrială a Metalurgiei Prelucrătoare, Institutul de Mecanica Fluidelor, după care a devenit profesor la Institutul de Petrol și Gaze, șef al Catedrei de Hidraulică; a ținut cursuri la Freiburg, Toulouse, Paris, Rennes, Moscova, Baku. A fost membru al Academiei Internaționale de Astronautică din Paris și membru al Societății de Matematică Aplicată și de Mecanică din Germania. Lucrări: Scurgerea fluidelor prin medii poroase neomogene, Transportul petrolului

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică

Divizia 1, fiind subordonată Corpului 54 german s-a îndreptat spre Bălți, contribuind la ocuparea orașului pe 12 iulie. În aceeași zi, Batalionul III/Regimentul 7 Dorobanți din Divizia 13 Infanterie a intrat în Soroca după o luptă scurtă

1945 – S-a născut Andrei Voiculescu

(n. 10 iulie 1945)

Jurnalist, nepotul poetului Vasile Voiculescu. Din adolescență a prins pasiunea muzicii, a colectat viniluri, și-a vândut bicicleta și a transformat-o în discuri. A început să-și construiasca o cariera subversivă de DJ. A avut o rubrică lunară în Steaua, emisiune la Radio București și Radio Vacanța, a fost redactor la Televiziunea Română, a participat la constituirea Club A. Plecat din România în 1974, a început să lucreze la Radio Europa Liberă, secția în limba română, în iulie 1975, ca prezentator și redactor muzical. S-a pensionat în 1996, iar din 2000 s-a mutat în București

1949 – S-a născut Eugen Cristian Motriuc

(n. 10 iulie 1949, Hunedoara – d. 28 iulie 2017, București)

Actor de teatru și film. A debutat în 1977 în rolul Hernandez din spectacolul Pâine amară, de Claude Spaark, pe scena Teatrului Național din București. A continuat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț unde, timp de cinci ani, a interpretat roluri în spectacolele Nevestele vesele din Windsor de William Shakespeare, Program special L.B. de Stephen Poliakoff, Mihai Viteazul de Eugen Mandric și Paul Findrihan, D’ale Carnavalului de Ion Luca Caragiale. În 1983, Dinu Săraru l-a adus la Teatrul Mic din București, fiind distribuit în primul spectacol, Richard al III-lea de Shakespeare, montat de Silviu Purcărete. Pe scenele Teatrului Mic și Teatrului Foarte Mic a jucat, timp de trei decenii, peste 20 de roluri. A apărut în filme: Dumbrava minunată, Liliacul înflorește a doua oară, Patul conjugal, Începutul adevărului/Oglinda, Această lehamite, Magic in the Mirror: Fowl Play, Detectiv fara voie, Amen, Examen, Poarta albă

Patul conjugal

1951 – S-a născut Vasile Șeicaru

(n. 10 iulie 1951, Oancea, județul Galați)

Autor și interpret de muzică folk. A debutat în formația Cristal ca solist vocal în 1970, a devenit membru al Cenaclului Flacara, desfășurând o susținută activitate solistică (1978–1984). Din 1990 a evoluat în exclusivitate solo, efectuând numeroase turnee în țară și peste hotare (Germania, China, Coreea, Rusia, Statele Unite, Canada, Suedia).

La adio

A participat la cele mai importante manifestări folk naționale: Festivalul Primăvara Baladelor, unde a fost laureat pentru piesa Dacă toate-acestea fi-vor învățate, Festivalul Național de Muzică Folk Om Bun, în cadrul căruia a primit în 1996 Marele Premiu pentru întreaga activitate, dar și internaționale: Festivalul Rock Pop Folk de la Moscova, unde a primit premiul presei pentru piesa Lumina, a susținut prin țară concerte live, spectacole de autor organizate de o echipă completă (manager, sunetiști, tehnicieni)

Lumina

1952 – S-a născut Mădălin Voicu

(n. 10 iulie 1952, București)

Violonist și dirijor, fiul violonistului Ion Voicu. A studiat vioara la Conservatorul de Muzică București, apoi dirijatul. A concertat împreună cu tatăl său, și cu alții, în țară și în străinătate. A fost politician, reprezentant al celor de etnie romă, a fost deputat. În mai 2010 a fost exclus din PSD

J.S. Bach – Dublu Concert în Re Minor Orchestra Națională Radio, Dirijor Mădălin Voicu

1955 – S-a constituit Comitetul pentru Energia Nucleară

Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903/1955, s-a înființat, pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, Comitetul pentru Energia Nucleară care „va asigura baza materială pentru cercetările în domeniul fizicii nucleare și aplicarea lor în domeniile știintei și tehnicii“. Doi ani mai târziu a fost pus în funcțiune reactorul nuclear de cercetări VVR-S de la Măgurele

1960Iolanda Balaș a stabilit al zecelea record mondial, la săritura în înălțime, la 1,86 de metri la București

 

 

1997 – Bill Clinton și Jacques Chirac, au devenit cetățeni de onoare ai Bucureștiului

La data de 10 iulie 1997, Președinții Statelor Unite și al Franței, Bill Clinton și Jacques Chirac au fost desemnați, la propunerea Secretarului General al Capitalei, ca fiind cetățeni de onoare ai Bucureștiului, printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București

1971 – A încetat din viață Olga Sturdza (Olga Mavrocordat; n. 27 septembrie 1884, Popești, Iași – d. 10 iulie 1971, Varengeville-sur-Mer, Franța)

Sculptoriță, descendentă a domnitorilor fanarioți, filantroapă

1999 – A încetat din viață Mihai Cioroianu (n. 28 septembrie 1967, București – d. 10 iulie 1999, K1)

Alpinist, a murit în timpul ascensiunii pe vârful K1, lovit de o avalanșă de pietre

2007 – A încetat din viață Răzvan Givulescu (n. 15 septembrie 1920, Viena – d. 10 iulie 2007)

Geolog, paleobotanist, membru de onoare al Academiei Române

2010 – A încetat din viață Gruia Stoia (n.10 februarie 1944, Arad – d. 10 iulie 2010, București)

Etnomuzicolog, redactor șef al Redacției Muzicale a Radioului public, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România

2017 – A încetat din viață Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, Maramureș – d. 10 iulie 2017, București)

Psihiatru, prozator și eseist contemporan, scenarist, membru titular al Academiei Române

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „10 Iulie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: