Istoria României România frumoasă

18 Iulie în istoria Românilor

Foto: Primul 10 al Nadiei Comăneci


1437 – Prima atestare documentară a postelnicului în Țara Românească

În Evul Mediu, Postelnicul era un dregător din Moldova și Țara Românească, care se ocupa de patul și de odaia de culcare a domnitorului. Avea acces tot timpul la domn. La început a fost un dregător de curte de mică importanță, dar cu trecerea timpului a devenit din ce în ce mai important. I-a fost atribuită sarcina de a introduce soliile sau solicitanții în audiență la domnitor. De aceea trebuia să cunoască și limbi străine. În secolele XVII-XVIII a devenit unul dintre principalii sfetnici ai domnului. Juca rol de mijlocitor între domn și dregători și reprezentanții statelor străine. În relația cu Poarta se ocupa de corespondența domnului cu aceasta și cu pașalele din serhaturi. În secolul XIX, pe măsură ce importanța diplomației a crescut și s-au înființat consulatele, marii postelnici au devenit un fel miniștri pentru relațiile cu exteriorul și aveau uneori împuternicire să negocieze cu străinii în numele domnului

1848 – A încetat din viață Ioan Barac (Johann Baracu; n. 1776, Alămor, Sibiu – d. 18 iulie 1848, Brașov)

Traducător, scriitor și poet, exponent al Școlii Ardelene

1867 – S-a născut Ștefan Minovici

(n. 18 iulie 1867, Râmnicu Sărat – d. 29 decembrie 1935, București)

Chimist, membru corespondent (1925) al Academiei Române, membru fondator al Academiei de Științe din România (1935), fratele medicului legist Mina Minovici și al profesorului Nicolae Minovici. A studiat la Berlin. În 1889 a luat inițiativa înființării Asociației generale a corpului farmaceutic din România. A înființat Societatea de chimie din România, devenit organismul oficial al României în Uniunea Internațională de chimie pură și aplicată cu sediul la Paris – organism care l-a onorat în 1925 cu funcția de vicepreședinte. Întreaga sa activitate științifică va fi înnobilată în 1932, cand Facultatea de Farmacie, pe care chiar el a creat-o, i-a decernat diploma de Doctor Honoris Cauza

1903 – A încetat din viață Anghel Demetriescu (n. 5 octombrie 1847, Alexandria – d. 18 iulie 1903, Karlovy Vary)

Istoric, profesor și scriitor, membru corespondent al Academiei Române

1917 – Strămutarea sediului și avutului Băncii Naționale a României în Rusia

După primul transfer al tezaurului României, din 12–14 decembrie 1916, Consiliul de Miniștri al României a hotărât al doilea transfer la propunerea lui Nicolae Titulescu, pe atunci ministru de finanțe. S-au făcut pregătiri pentru transportarea valorilor BNR, precum și a celor aparținând Casei de Depuneri și altor instituții publice și particulare. Încărcarea trenului, care avea să conțină noul transport s-a făcut în perioada 23–27 iulie, în seara aceleiași zile pornindu-se spre Rusia. Transportul s-a făcut între 27 iulie–3 august, cu un tren de 24 de vagoane, din care trei vagoane reprezentau valorile BNR (cu o valoare declarată de 1.594.836.721,09 lei, dintre care aur efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluată la 500.000 lei, restul reprezentând titluri, efecte, depozite și alte valori), iar 21 de vagoane valorile Casei de Depuneri (1.661 de casete, al căror conținut era de circa 7,5 miliarde lei).

1918 – În Jurnalul Consiliului de Miniștri român s-a publicat organizarea poliției din Basarabia

După Marea Unire, Ministerul de Interne a înființat un detașament de jandarmi la Chișinău cu un efectiv de 60 de jandarmi, numindu-l comandant al detașamentului pe locotenentul Alexandru Ștefănescu, acest detașament ulterior s-a transformat în companie, efectivul acesteia crescînd la 85 de jandarmi, iar mai târziu au ajuns la 150 de jandarmi

1924 – S-a născut Ioan Anton

(n. 18 iulie 1924, Vintere, Bihor – d. 12 aprilie 2011, Timișoara)

Inginer electromecanic, membru titular (din 1974) al Academiei Române. A urmat cursurile Politehnicii din Timișoara, pe care a absolvit-o în anul 1948, sub îndrumarea profesorului Aurel Bărglăzan. În 1960 a obținut doctoratul cu teza Curbe caracteristice de cavitație la pompele centrifuge cu turație specifică joasă, tot sub îndrumarea lui Aurel Bărglăzan, iar în 1972 a obținut titlul de doctor docent. Și-a început cariera de cadru didactic al Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara în 1949, parcurgând de-a lungul anilor toate gradele didactice și îndeplinind diverse funcții specifice: asistent suplinitor, șef lucrări, conferențiar suplinitor, atestat conferențiar, profesor titular provizoriu, atestat profesor, șef al Catedrei de Mașini hidraulice, conducător de doctorat. A fost dezvoltatorul școlii românești de mașini hidraulice, inițiate de profesorul Aurel Bărglăzan. Cercetător cu rezultate valoroase în mai multe domenii: hidrodinamica turbomașinilor, turbine, pompe, mașini hidraulice reversibile, cuplaje hidraulice, ventilatoare, turbine de foraj și vânt, hidrodinamica profilelor și rețelelor de profil, fenomenul de cavitație, efecte de scară, etc. Activitatea de cercetare s-a concretizat și într-un număr mare de lucrări publicate: 270 de lucrări științifice, 8 tratate și monografii, editor a 18 cărți și volume ale unor conferințe și simpozioane științifice organizate

1930 – S-a născut S. Damian

(Samuel Druckmann; n. 18 iulie 1930, Alba Iulia – d. 1 august 2012)

Critic literar și eseist. A urmat Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” și Facultatea de Filologie a Universității din București (1950–1955), susținându-și examenul de licență în 1972. A lucrat ca redactor la revistele Contemporanul, Gazeta literară, România literară, redactor-șef adjunct la revista Luceafărul și redactor la Studioul Animafilm. A debutat editorial în Revista Elevilor prin 1948–1949 și a colaborat la majoritatea revistelor literare din țară, precum și la Dialog din Diezenbach, Germania, condusă de Ion Solacolu. Editorial, a debutat cu volumul de critică literară Generalitatea și individualitatea ideii operei literare (1955). Marginalizat o perioadă, s-a autoexilat în RFG în 1976, unde a lucrat ca lector de limba și literatura română la Universitatea din Heidelberg și a condus Catedra de Limba și Literatură Română a Seminarului de Romanistică a aceluiași institut de învățământ superior, de unde a trimis manuscrise pentru cărți, studii numeroase, bine alcătuite, care au apărut în diverse publicații, la edituri din România. După decembrie 1989, a revenit la profesiunea de critic, dând la tipar, în România, mai multe culegeri de eseuri, cuprinzând intervenții pe teme politice, comentarii de cărți și de autori. Din scrierile sale: Încercări de analiză literară, Direcții și tendințe în proza nouă, Intrarea în castel, Fals tratat despre psihologia succesului, Duelul invizibil, Aripile lui Icar, Zbor aproape de pământ

1935 – S-a născut Ioan Holender

(n. 18 iulie 1935, Timișoara)

Impresar și director de operă austriac originar din România. Provine dintr-o familie de evrei din Timișoara; tatăl său era fabricant de marmeladă, dar în anul 1948 fabrica a fost naționalizată, tânărul Holender fiind nevoit să muncească un an de zile ca muncitor necalificat în intreprinderea de Transport Timișoara pentru a-și asigura existența. În 1953 a reușit să fie admis la Politehnica din Timișoara unde a studiat la secția material rulant. Exmatriculat în timpul revoltei studenților din Timișoara din 1956 (era în anul trei), a părăsit Timișoara (1956) și s-a stabilit la Viena. S-a înscris la Conservatorul de Stat din Viena unde a studiat muzica clasică (1960–1962), după care a început să cânte ca bariton la teatrele de operă din Viena, Klagenfurt și Sankt Pölten. Din 1966 a devenit agent de impresariat artistic și manager muzical la Agenția de teatru Starka, pe care a făcut-o faimoasă în lumea artistică și pe care a preluat-o după câtva timp, devenind Agenția de impresariat artistic Holender. A fost secretarul general și apoi manager al Operei din Viena și al Volksoper (1992–2010). A fost Președinte și director artistic al Festivalului Internațional „George Enescu” de la București (2007, 2009, 2011, 2013, 2015)

1938 – A încetat din viață Regina Maria a României (Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg; n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, castelul Pelișor-Sinaia)

Principesă de coroană și a doua regină a României, ca soție a lui Ferdinand I, regele României. Pe timpul războiului a activat ca soră de caritate în spitalele militare, fiind numită în popor mama răniților, a participat la campania diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică

Înaintarea spre est a progresat fără probleme și o coloană a Diviziei 1 Blindate a capturat un grup de ofițeri din statul major al Diviziei 95 Pușcași sovietică. Divizia 14 Infanterie s-a confruntat cu o situație specială, fiind din nou atacată puternic pe frontul de pe Răut. Batalionul II/Regimentul 39 Infanterie a rezistat pe poziții, dar Batalionul III al regimentului și Batalionul III/Regimentul 8 Vânători au cedat și s-au retras de pe Dealul Cucuești și Movila Turcului. A fost introdus în luptă Batalionul II/Regimentul 8 Vânători, care a contraatacat și a recucerit Movila Turcului

1945 – S-a născut Mircea Constantinescu

(n. 18 iulie 1945, Târgoviște – d. 27 ianuarie 2014,București)

Prozator, critic literar și jurnalist. A urmat cursurile Institutului Pedagogic București, încheiate cu dublă licență, în Biblioteconomie și Bibliologie (1966), apoi a absolvit Facultatea de Sociologie la Universitatea București, licențiat în Sociologia culturii (1972). A lucrat ca sociolog și bibliolog. A debutat literar cu versuri în revista Amfiteatru (1966), care i-a acordat premiul pentru debut. Editorial a debutat cu proză scurtă în volumul Ciudățenii de familie (1968). A colaborat la numeroase reviste din toată țara, a fost membru al comitetului secției de proză al Asociației Scriitorilor București, și al juriului Concursului Național de Literatură Moștenirea Văcăreștilor. Dintre scrierile sale de proză: Cancerul blond, Amurgul levantinilor, Își amintea de Casablanca, Au fost odată ca niciodată, Români, vă ordon să stați la coadă, Impozit pe viață, Stand-by, Spovedanii, Cu noi în cârcă, Europa. Proză non-ficțională: Cum îndemult Bucureștii petreceau, Când toca la Radu-Vodă, După București, potopul, Tropăind prin Spațiul Schengen, etc..

1946 – A încetat din viață Mauriciu Brociner (n. 1854, Iași – d. 18 iulie 1946, București)

Militar și diplomat, unul din cei o mie de voluntari evrei români care au luptat în Războiul de Independență al României, fiind primul evreu român care a primit grad de ofițer (sublocotenent) în timpul războiului

1948 – A încetat din viață Grigore T. Popa (n. 1 mai 1892, Șurănești, Vaslui – d. 18 iulie 1948, București)

Medic, anatomist, scriitor și publicist, membru corespondent al Academiei Române

1950 – S-a născut Petre Velicu

(n. 18 iulie 1950, București)

Pictor, membru al UAP din România din 1980. A făcut studiile artistice la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” cu Gheorghe Șaru. Beneficiar al bursei „Theodor Aman”, acordată de primăria București, a început să participe la expoziții de grup la galeriile Orizont, Atelier 35, Simeza. A avut expozitii personale și de grup în Franța, Elveția și Olanda. Creează lucrări între arta figurativă și cea informală, la granița dintre suprarealism și realism magic, aflate în colectii din Franța, Germania, Grecia, Cipru, România, SUA și Canada

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/velicu-petre/

1950 – A încetat din viață Gheorghe Grigorovici (n. 4/17 mai 1871, Storojineț, Bucovina – d. 18 iulie 1950, închisoarea Văcărești)

Medic, om politic social-democrat bucovinean, militant pentru unitatea național-politică a românilor și pentru progres social, deputat în Parlamentul de la Viena și de la București, membru fondator și președinte al PSD din Bucovina

1976 – Nadia Comăneci a primit prima notă de 10 din istoria gimnasticii, la Olimpiada de la Montreal

O fetiță de 14 ani uimea lumea sportului cu o performanță greu de egalat: nota 10 absolut la Jocurile Olimpice de Vară de la Montreal. În 1976, să primești un zece curat la o competiție de gimnastică era o realizare considerată de domeniul științifico-fantasticului. Atât de adânc era înrădăcinată această convingere, încât compania elvețiană Omega, care se ocupa de tabelele de marcaj ale Jocurilor Olimpice încă din 1932 au pus organizatorilor Olimpiadei de Vară de la Montreal întrebarea dacă e nevoie ca afișajul să aibă trei sau patru căsuțe pentru note. Li s-a răspuns că nota 10,00 era oricum imposibil de obținut, așa că trei cifre vor fi de ajuns. Reprezentanta echipei române de gimnastică, Nadia Comăneci, avea să le dovedească că se înșeală: a obținut cinci note de 10 la Montreal. A intrat în istorie drept prima sportivă cu un exercițiu perfect

Primul 10 al Nadiei Comăneci

1977 – S-a născut Andreea Raicu

(n. 18 iulie 1977, București)

Vedetă de televiziune, prezentatoare TV. A debutat ca model, câștigând câteva importante concursuri de modelling apoi a intrat în televiziune unde s-a consacrat prezentând emisiuni de divertisment ca Big Brother și Megastar. A fost stilistă pentru reviste de modă, a lansat colecții împreună cu importanți designeri români, a produs și a conceput proiecte media care să promoveze stilul și vestimentația ca mod de viață. A inițiat și susținut de-a lungul carierei numeroase proiecte caritabile

1993 – A încetat din viață Jean Negulesco (Ioan Negulescu; n. 26 februarie 1900, Craiova – d. 18 iulie 1993, Marbella, Spania)

Pictor, regizor de film, scenarist și producător de film american originar din România, a semnat regia pentru mari producții hollywoodiene ca How to Marry a Millionaire, Daddy Long Legs

1993 – A încetat din viață Nicolae Lungu (n. 2 marie 1900, Dobridor, Dolj – d. 18 iulie 1993, București) Compozitor creștin, autor, printre altele și a unor cunoscute colinde, intrate în repertoriul tradițional românesc

2006 – A încetat din viață Raoul Șorban (n. 4 septembrie 1912, Dej – d. 18 iulie 2006, Cluj-Napoca)

Critic de artă, pictor, scriitor, eseist, academician și memorialist, recunoscut ca a ajutat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, la salvarea vieților unor evrei care au încercat să intre în Regatul României pentru a se salva

2009 – A încetat din viață Petre Alexandrescu (n. 3 ianuarie 1930, Paris – d. 18 iulie 2009, București)

Istoric al Antichității, arheolog, istoric al religiilor, profesor a numeroase generații de arheologi și istorici, director al șantierului arheologic de la Histria

2010 – A încetat din viață Mircea Micu (n. 31 ianuarie 1937, Vărșand, Arad – d. 18 iulie 2010)

Poet, prozator, dramaturg și publicist, președintele Fundației Internaționale pentru cultură, artă și morală civică „Mihai Eminescu”

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

1 comentariu la „18 Iulie în istoria Românilor

  1. Pingback: Today's Memory – Nadia Comăneci's perfect 10

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: