Istoria României România frumoasă

24 iulie în istoria Românilor

Foto: Bătălia de la Mărășești


1484 – A început Bătălia de la Cetatea Albă

Atac otoman asupra cetății-port Cetatea Albă (24 iulie–7 august 1484), în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova, din iunie–august 1484. Sultanul Baiazid al II-lea „reclama vechile posesiuni sau zone de influență bizantine” (Ștefan Gorovei) și dorea transformarea Mării Negre într-un „lac otoman”. A fost cucerită Cetatea Chilia (5–14 iulie), iar Cetatea Albă va fi cucerită la 7/8 august 1484, devenind astfel raia turcească

1772 – A început Congresul de pace ruso-otoman de la Focșani

O etapă importantă în desfășurarea războiului ruso-otoman din 1768-1774 a fost perioada de armistițiu (19/30 mai 1772–9/20 martie 1773), în timpul căreia au avut loc congresele de pace ruso-otomane de la Focșani și București. După semnarea convenției de armistițiu ruso-otomane de la Giurgiu (19/30 mai 1772), a urmat congresul de pace ruso-otoman de la Focșani (24 iulie/4 august–28 august/8 septembrie 1772). Din partea Rusiei, au participat la acest congres contele Grigorii Grigorievici Orlov (favoritul țarinei) și Aleksei Mihailovici Obreskov (fost ambasador al Rusiei la Istanbul). Delegații otomani erau Yenișehirli Osman Efendi (fost reis efendi) și Yasinci-Zade Osman Efendi (teolog musulman de rang înalt). Delegațiile boierești ale Moldovei și Țării Românești au cerut independența de fapt, sub garanția Austriei, Rusiei și Prusiei, și unirea celor două țări românești, invocând în sprijinul cererilor, „capitulațiile” acordate Țărilor Române de Poarta Otomană. După o singură lună de negocieri, congresul s-a încheiat fără nici un rezultat. Durata scurtă și eșecul congresului a fost provocat intenționat de solicitarea de la început a independenței Hanatului Crimeii, de către primul delegat rus, Orlov, sperând că apoi se va aplica imediat planul fantezist rusesc de atacare a Istanbulului. Între timp, situația internă și internațională a Rusiei se înrăutățise, se raporta imposibilitatea atacării Istanbulului de către armata terestră și flota militară ruse, cel puțin în viitorul apropiat. În aceste condiții, țarina Ecaterina a II-a a acceptat propunerea cancelarului N.I. Panin de reluare a tratativelor de pace ruso-otomane. La rândul lor, conducătorii otomani doreau în continuare să câștige timp și să amâne cât mai mult reluarea operațiunilor militare. Astfel ambele părți combatante se pronunțau pentru organizarea unui nou congres de pace, care se va organiza la București, între 29 octombrie/9 noiembrie 1772–9/20 martie 1773

1833 – S-a născut Gheorghe Manu

(n. 24 iulie 1833, București – d. 16 mai 1911, București)

Om politic, general de armată, prim-ministru. Era fiul fostului caimacam al Munteniei, Ioan Manu și al Anei, fiica Marelui Ban Alexandru Ghica. La 14 ani este înscris la Școala de cadeți din Postdam, iar după absolvire, guvernul român i-a permis să rămână cu gradul de locotenent în armata prusiană pentru a se specializa; a urmat Școala militară și apoi Școala specială de artilerie din Berlin. A condus artileria Armatei de operații pe fronturile Războiului de Independență. Personalitate politică cu o bogată experiență, Gheorghe Manu a ocupat funcții importante în stat, printre care președinte al Consiliului de miniștri, ministru de Război, ministru de Interne, primar al Capitalei, președinte al Adunării Deputaților

 

Ziua Poliției de Frontieră Române

1864 – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a creat Poliția de Frontieră a Principatelor Române Unite

Prin Decretul Domnesc nr. 892 din 24 iulie/5 august 1864, se generaliza existența acestor unități pe întreg teritoriul României. A unificat grănicerii munteni și moldoveni, punând bazele instituției moderne de pază a frontierelor țării. Grănicerii erau organizați pe pichete și erau dispuși pe linia Carpaților și a Dunării. Decretul a fost întărit prin Legea pentru Organizarea Puterii Armate în România votată de Adunarea Legislativă la 27 noiembrie/9 decembrie 1864. Data de 24 iulie a fost desemnată ca Ziua Poliției de Frontieră Române, prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/2001

 

1868 – Convenția poștală între România și Austro-Ungaria și Convenția poștală româno–germană au fost semnate la Viena

1874 – S-a născut Irineu Mihălcescu

(Ioan Mihălcescu; n. 24 iulie 1874, Valea Viei–Pătârlagele, Buzău – d. 5 aprilie 1948, Mănăstirea Agapia)

Teolog, profesor universitar și ierarh ortodox, care a îndeplinit demnitatea de mitropolit al Moldovei (1939–1947). S-a pregătit la Facultatea de Teologie din București (1895–1899), pe care a absolvit-o cu lucrarea Sinodul III Ecumenic din Efes. A urmat studii de specializare la Facultățile de Teologie și Filosofie din Berlin și Leipzig, obținând în 1903, titlul de doctor în filozofie la Facultatea de Teologie și Filosofie din Leipzig, cu teza Darlegung und Kritik der Religionsphilosophie Sabatiers. A fost profesor agregat, apoi profesor titular la Catedra de Teologie Dogmatică și Simbolică a Facultății de Teologie din București, unde a predat până la alegerea sa în scaunul mitropolitan al Moldovei (1939). În paralel cu activitatea didactică, a fost decan al Facultății de Teologie din Chișinău și al Facultății de Teologie din București. A fost preot pentru Biserica Amzei din București, arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, locțiitor de mitropolit al Olteniei și mitropolit al Moldovei

1876 – S-a format Guvernul Ion C. Brătianu (1)

Guvern în întregime liberal, sub conducerea lui Ion C. Brătianu, supranumit Vizirul pentru guvernarea sa autoritară (24 iulie 1876–24 noiembrie 1878). Cabinetul, cu mici remanieri, a condus țara până în 1888, cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. A fost urmat de Guvernul Ion C. Brătianu (2) 25 noiembrie 1878–10 iulie 1879; Guvernul Ion C. Brătianu (3) 11 iulie 1879–9 aprilie 1881; Guvernul Ion C. Brătianu (4) 9 iunie 1881–20 martie 1888. A fost și o întrerupere, în perioada 10 aprilie–8 iunie 1881, cu Guvernul Dimitrie C. Brătianu, care a organizat ceremonia de încoronare a lui Carol I și a soției sale, Elisabeta, ca suverani ai României. Pe durata acestor mandate, au avut loc evenimente importante: proclamarea Independenței (10 mai 1877); Congresul de Pace de la Berlin; România a primit Dobrogea și Delta Dunării la schimb cu sudul Basarabiei; Revizuirea Constituției; Legea pentru organizarea Dobrogei; canalizarea Dâmboviței; răscumpărarea căilor ferate, statul preluând exploatarea și administrarea acestora; înființarea Direcțiunii princiare a CFR; înființarea Băncii Naționale; Proclamarea Regatului; Legea asupra străinilor; România a aderat la Dubla Alianță (1883); revizuirea Constituției; Legea electorală din 1884; înființarea Domeniilor Coroanei; reducerea termenului învoielilor agricole la 2 ani și jumătate; Legea pentru încurajarea industriei naționale din 1887; Războiul vamal cu Austro-Ungaria

1894 – S-a născut Andrei Oțetea

(n. 24 iulie 1894, Sibiel, Sibiu – d. 21 martie 1977, Paris)

Istoric, specialist în istoria Evului Mediu și a epocii moderne, profesor universitar, publicist, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A studiat la Sorbona limbile italiană și franceză și a urmat, în paralel, cursurile Școlii de Științe Politice. Întors în țară în 1927, a fost numit la catedra de istorie universală modernă și contemporană a Universității din Iași al cărei rector a fost între anii 1935–1947. Între 1939–1947, cu întreruperi, a fost și director al Teatrului Național din Iași. Din 1947 a devenit titular al catedrei de istorie universală la Universitatea din București și prorector, iar în anul următor a fost șeful catedrei de istorie universală, până în 1964. Activitatea sa științifică s-a completat prin cercetările făcute ca specialist în istoria evului mediu și a epocii moderne universale la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe care l-a și condus, și prin articolele publicate în prestigioasele reviste de istorie Studii, Revue Roumanie d’Histoire, editate de Academia Română. A fost redactor responsabil la editarea Tratatului de Istorie a României patronat de Academia Română. Din lucrările sale: Francesco Guicciardini – viața publică și gândirea politică, Contribuții la problema Orientului, Renaștere și Reformă, Renașterea

1917 – A început Bătălia de la Mărășești

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august–6 august/19 august) a fost o serie de acțiuni militare complexe, desfășurate pe Frontul Român în zona Vrancei, în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu–Mărășești, în Primul Război Mondial. Armata română, comandată de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareșalul Anton Ludwig August von Mackensen, declanșată cu scopul scoaterii definitive a României din război. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației

1923 – Tratatul de la Lausanne

S-a semnat la 24 iulie 1923 între Regatul Unit al Marii Britanii, Franța, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia și România, pe de-o parte și Turcia, pe de altă parte. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk și a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. Tratatul delimita frontierele Greciei, Bulgariei și Turciei, care renunța la pretențiile asupra Insulelor Dodecaneze, Ciprului, Egiptului, Sudanului, Irakului și Siriei, renunța la privilegiile sale din Libia, așa cum erau definite în Tratatul de la Ouchy din 1912 și se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparținând României). Regiunea locuită de kurzi, cunoscută cu numele istoric de Kurdistan, a fost împărțită între Turcia, Siria, Irak și Iran. S-a stabilit regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele

1934 – S-a născut Alexandru Jula

(n. 24 iulie 1934, Șimleu Silvaniei, Sălaj – d. 3 iunie 2018, Galați)

Interpret de muzică ușoară, de estradă și de televiziune. A debutat în televiziune la 23 august 1962, iar la radio pe 1 ianuarie 1963. A cântat cu Teatrul Muzical Nae Leonard” din Galați, Teatrul „Constantin Tănase” din București, Teatrul Fantasio din Constanța. De-a lungul timpului a participat la festivaluri naționale și internaționale unde a câștigat mai multe premii: Concursul de creație și Interpretare Melodii ’79 (laureat), Festivalul de la Berlin, Festivalul de la Poznan, Festivalul de muzica ușoară de la Mamaia (1966, 1969), Festivalul Național al Teatrelor de Revistă Constanța 1998 (Diploma de Excelență), etc.

Iubire târzie de toamnă

1937 – A încetat din viață Alexandru Obregia (n. 20 iulie 1860, Iași – d. 24 iulie 1937, București)

Cunoscut medic psihiatru și profesor universitar, titularul Catedrei de Psihiatrie și Clinica bolilor mintale din cadrul Facultății de Medicină din București

1949 – S-au constituit primele Gospodării Agricole Colective

Au apărut primele cinci gospodării agricole colective, din cele 60 pregătite pentru a inaugura noua politică agricolă a României comuniste. Modelul după care au fost organizate a fost colhozul sovietic. Autoritățile comuniste impuneau sistemul colectivist printr-o propagandă acerbă, prin care țăranii harnici și bogați erau numiți peiorativ chiaburi, erau descurajate gospodăriile individuale prin concurență neloială, penalități și regimul de cote cedate statului sau amenzi. Celor care se opuneau colectizării le erau suspendate drepturi cetățenești. De exemplu, copii chiaburilor nu aveau voie să urmeze școli superioare sau să vândă recolta la piață. Sancțiunile au mers până la arestarea țăranilor care opuneau rezistență sau internarea lor în spitale de psihiatrie. La mijlocul anului 1951, în închisorile din România, dar și la Canalul Dunăre-Marea Neagră erau deținuți 80 de mii de țărani. Sute de țărani au plătit cu viața insistența de a rămâne proprietari pe pământul lor, fie moștenit, fie obținut în urma reformelor agrare. Activiștii Partidului Comunist, însărcinați cu colectivizarea le spuneau că „de moarte și colhoz oricum nu scapă nimeni”. Colectivizarea s-a încheiat pe 23 aprilie 1962

1954 – S-a născut Vasile Dîba

(n. 24 iulie 1954, Jurilovca, Tulcea)

Fost caiacist, primul caiacist român campion olimpic. Primele medalii le-a obținut la Snagov, la Campionatele Europene de juniori din 1971, unde a câștigat două medalii de argint, la K2 – 500 m și la K4 – 500 m. În 1974, la Campionatele Mondiale de la Ciudad de Mexico, a cucerit două medalii de aur, la K1 – 500 m și la ștafeta K1 – 4×500 m. Un an mai târziu, la CM de la Belgrad, s-a clasat al doilea în ambele probe. În 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal, la K1 – 500 m, probă nou introdusă în programul olimpic, a cucerit primul titlu olimpic din istoria kaiacului romanesc, iar la kaiac simplu pe 10.000 m (K1 – 1000 m) a obținut medalia de bronz. La JO din 1980, de la Moscova, a câștigat medaliile de argint la K4 – 1000 m și de bronz la K1 – 500 m.

1963 – A început Consfătuirea CAER de la Moscova

La Consfătuirea CAER de la Moscova (24–26 iulie), au participat primii secretari ai CC ale partidelor comuniste și muncitorești și a șefilor de guverne ale țărilor membre ale CAER. Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de conducătorii delegațiilor poloneză și maghiară, s-a pronunțat împotriva transformării României într-o țară preponderent agrară, precum și împotriva încălcării principiului independenței și suveranității

1964 – Decretul nr 411 al Consiliului de Stat al României, prin care erau grațiați 3.244 de condamnați

Amnistierea și eliberarea majorității deținuților politici din România a fost stabilită prin decretele nr. 767/1963, nr. 176 și nr. 411/1964, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că publicul larg nu cunoaște conținutul lor. Înainte de a fi eliberați, deținuții au fost avertizați că nu le era permis să spună nimic despre cele pătimite, prin diferitele locuri de detenție. Dintre aceștia, 3.205 erau deținuți politici pentru infracțiuni „contra securității statului”. Din nefericire toți deținuții politici au rămas cu cazier penal, autoritățile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

1977 – S-a născut Cristina Cioran

(n. 24 iulie 1977, Constanța)

Actriță de teatru și film, prezentatoare TV. Absolventă a Facultății de actorie, clasa Victor Radovici, Ion Lucian, din cadrul Universitatii Hyperion, a debutat în cinematografie cu rolul Margo din filmul omonim. A devenit cunoscută publicului ca prezentatoare TV a emisiunilor Dădaca, Cu dădaca în bucătărie, Acasă în bucătărie, dar în paralel și-a continuat activitatea în teatru. Cu musicalul Andie Musik, o coproductie Anglia–Romania, a fost plecată în turnee în Anglia, Belgia, Olanda, Danemarca, Germania, Franța, Elveția. Era deja vedeta postului Acasa TV când i s-a oferit rolul Laurei din prima telenovelă românească, Numai iubirea. Din filmele sale: Pacatele Evei, Margo, Ploaie în deșert, Coronation Street: Romanian Holiday

Ploaie în deșert / Desert Rain

1977 – A încetat din viață Emil Botta (n. 15 septembrie 1911, Adjud, Vrancea – d. 24 iulie 1977, București)

Poet, prozator și actor al Teatrului Național din București

1978 – Generalul de securitate Ion Mihai Pacepa a cerut azil politic în SUA

În anul 1978, Ion Mihai Pacepa, adjunctul șefului Direcției Informații Externe, secretar de stat în Ministerul de Interne al Romaniei, în vârstă de 50 de ani, se bucura de încrederea totală a lui Ceaușescu, pe lângă care avea și funcția de consilier pentru securitate națională și dezvoltare tehnologică. Pacepa era, de formație, inginer, absolvent al Facultății de Chimie Industrială, dar mulți ani s-a ocupat cu spionajul industrial. În cursul lunii iulie, dictatorul l-a trimis pe Pacepa în Germania pentru a organiza un atentat asupra sediului Radio Europa Liberă. Aflat la Bonn, în 24 iulie, a luat legătura cu autoritățile de la ambasada americană și a cerut azil politic în Statele Unite. Fiind cazat la Hotelul Intercontinental din Koln, a primit un mesaj de la Reprezentantul ambasadei americane în Germania: „Ieșiți din hotel. O să vedeți 100 de taxiuri care trec pe stradă. Suiți-vă în oricare, toate sunt ale noastre!„. După ce s-a urcat în taxi, Pacepa a fost escortat de mașini cu girofar până la baza americană din Frankfurt, unde îl aștepta un avion Hercules C 131, iar în 28 iulie a fost primit cu covorul roșu, pe aeroportul prezidențial de lângă Washington, de către adjunctul șefului CIA și de aproximativ 70 de înalți oficiali ai SUA

Mai mult: https://adevarul.ro/news/eveniment/fuga-pacepa-marturia-ofiterul-cia-supervizat-operatiunea-creat-scenariul-s-ar-batut-malul-rinului-1_58036e925ab6550cb89ce891/index.html

2006 – Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis desecretizarea dosarelor politicienilor români

CSAT, în ședința din 24 iulie 2006, a cerut SRI să desecretizeze toate dosarele persoanelor care ocupă astăzi funcții publice, o amplă operațiune privind verificarea trecutului a 40.000 de persoane, demnitari de rang înalt sau consilieri într-o comună rurală

2016 – Desfințarea echipei de fotbal FC Rapid București

După ce o primă instanță a declarat clubul în faliment (14 iunie 2016), FC Rapid nu a mai putut nici înregistra noi contracte, deci nu a putut alinia o echipă cu care să se înscrie în Liga 1 în sezonul 2016–2017. Aceasta a dus la desființarea clubului

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #istoriaromanilor

2 comentarii la „24 iulie în istoria Românilor

  1. 1978 – Generalul de securitate Ion Mihai Pacepa a cerut azil politic în SUA
    https://nascutpelistaneagra.wordpress.com/iar-cu-patriotii-astia/

  2. Bunicuţa Virtuală

    Am citit articolul, am dat și like, dar cu numele soțului… 🙂
    Multă sănătate!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: