Istoria României România frumoasă

25 iulie în istoria Românilor

Foto: Încheierea oficială a campaniei militare de eliberare a Basarabiei și a nordului Bucovinei


1818 – S-a născut Ignatius Paoli

(Feliciano Paoli; n. 25 iulie 1818, Florența – d. 27 februarie 1885, Viena)

Primul episcop, apoi Arhiepiscop al Arhidiecezei de București. În 1846 tânărul Paoli s-a călugărit în Congregația Călugărilor Pasioniști, unde a luat numele de Ignatius și a fost hirotonit în 1849, după terminarea studiilor teologice la Roma. A fost provincial a congregației pasioniștilor bisericii romano-catolice anglo-irlandeze. Sub conducerea sa a fost fondat colegiul bisericesc St. Angus, unde a servit ca primul președinte și director spiritual. A fost profesor de istorie și exegeză, a construit prima biserică în Ardoyne, consacrată în 1869 sub numele de St. Peter and Paul. La data de 19 august 1870, a fost desemnat de către Papa Pius al IX-lea ca Episcop de Nicopole pentru Bulgaria și administrator apostolic al Valahiei. Episcopul a fost ctitorul Catedralei Sfântul Iosif din București, a cărei construcție a fost terminată la sfârșitul anului 1883, a deschis un sinod diecezan la Bucuresti, a stabilit un seminar, privind instruirea viitorilor preoți romano-catolici pentru slujba în catedrală. Paoli a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României, la 14 martie 1881

1848 – Revoluția de la 1848 în Țara Românească – Demisia Guvernului revoluționar provizoriu

Guvernul provizoriu ajunsese la conducerea țării deoarece tinerii revoluționari munteni au dorit traducerea ideilor în fapte, i-au atras de partea lor pe intelectualii de seamă ai vremii, precum și o parte a administrației și armatei. Tinerii revoluționari, precum I.C. Brătianu, frații Golescu, C.A. Rosetti, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu etc., au format un guvern provizoriu după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu. Odată cu desemnarea Locotenenței domnești a Țării Românești sub presiunea reacțiunii interne, sprijinite de Poartă și de Rusia, Guvernul provizoriu a demisionat

1857 – Întrevederea de la Osborne privind Principatele Române

Împăratul francez Napoleon al III-lea și regina Victoria a Marii Britanii s-au întâlnit la castelul Osborne, de pe insula Wight (25 iulie/6 august –28 iulie/9 august), însoțiți fiecare de miniștrii lor de externe, contele Alexandre Walewski și lordul Clarendon. În urma unor vii și aprinse discuții, în care fiecare parte și-a susținut cu tărie poziția fiind decisă să nu cedeze nici un pas, s-a ajuns la o soluție de compromis: Marea Britanie i se va alătura Franței în cererea către Sublima Poartă de anulare a alegerilor falsificate din Moldova, iar Franța, la rândul ei, a promis să nu mai sprijine formal unirea principatelor, mulțumindu-se cu dotarea lor cu instituții și sisteme de conducere similare. Pe plan diplomatic, întrevederea a reprezentat un moment important în realizarea statului român

1864 – S-a născut Ioan Bogdan

(n. 25 iulie 1864, Șcheii Brașovului, Imperiul Austriac – d. 1 iunie 1919, București)

Istoric, lingvist și filolog, membru titular (din 1903) și vicepreședinte (1910–1913, 1916–1919) al Academiei Române. A absolvit studiile universitare la Școala Superioară din Iași, fiind licențiat în litere, a studiat limbile slave la Viena, Petersburg și Cracovia. A fost profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, unde a fost și decan. A fost membru al Societății de Istorie și Antichități din Moscova. Este autorul unor studii referitoare la limba documentelor slavo-române și creator al filologiei slavo-române. Din scrierile sale: Vechile cronici moldovenești până la Ureche, Cronici inedite atingătoare de istoria românilor, Vlad Țepeș și narările germane și rusești asupra lui, Letopisețul lui Azarie, Album paleografic moldovenesc

1876 – S-a născut Mihai Codreanu

(n. 25 iulie 1876, Iași – d. 23 octombrie 1957, Iași)

Poet, dramaturg, avocat și traducător, membru corespondent (din 1942) al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Drept din Iași, în paralel cu cele ale Facultății de Filosofie. S-a înscris și la Academia de artă dramatică, avându-l profesor pe actorul State Dragomir. Dorința sa a fost aceea de a deveni actor, însă, vederea i-a slăbit după vârsta de 30 de ani și a renunțat la acest vis. A debutat literar în revista bucureșteană Lumea ilustrată cu poeziile Sonet și Glossă (1891). A fost director la Teatrul Național din Iași, profesor și rector al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași și director la revista Însemnări ieșene. Volume de poezii: Diafane, Cântecul deșertăciunii, Turnul din fildeș

1892 – S-a născut Margareta Pillat-Brateș

(n. 25 iulie 1892, București – d. 5 iunie 1975, București)

Artist plastic, deținut politic. După studii primare și secundare în particular, a luat lecții de desen și pictură cu artiștii Costin Petrescu și Jean Al. Steriadi. }n 1915 s-a căsătorit cu poetul Ion Pillat. A debutat în 1914, la Salonul Tinerimii Artistice, folosind pseudonimul I. Brateș (numele unui afluent al Prutului), lucrările ei fiind premiate. A expus în țară alături de mari artiști, printre care Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Gh. Pătrașcu ș.a., dar și la Paris, Londra și Chicago, lucrările ei fiind apreciate de critici ca O.W. Cizek, G. Oprescu și Petru Comarnescu. A creat portrete (Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Maria Filotti, Cella Delavrancea etc.), acuarelă și grafică de carte. În 1946 a editat un volum omagial despre Ion Pillat. Arestată și închisă la Botoșani în 1949, a primit cinci ani de domiciliu forțat la Miercurea Ciuc (1949–1954), fiind exclusă din rândul artiștilor, nemaiputând organiza nicio expoziție în timpul vieții

1893 – S-a născut Imre Nagy

(n. 25 iulie 1893, Jigodin, Harghita – d. 22 august 1976, Miercurea Ciuc)

Pictor maghiar din România. A studiat la Academia de Artă din Budapesta, iar din 1924 s-a întors în satul lui natal, unde a pictat până la sfârșitul vieții peisajele secuiești și oamenii, care trăiesc în acest peisaj

Galerie de imagini: https://csikimuzeum.ro/nagyimre.php?l=ro

1926 – S-a născut Theodor Grigoriu

(n. 25 iulie 1926, Galați – d. 21 mai 2014, București)

Compozitor și muzicolog. La șapte ani a fost admis la Conservatorul Regal de Muzică din București, a luat lecții cu George Enacovici și Cecilia Nitzulescu-Lupu, apoi a continuat pregătirea cu Constantin Botez, după care s-a înscris la Conservatorul Pro Arte, recent înființat de violoncelistul George Cocea și aflat sub patronajul Reginei Maria și, în final, la cursul de aspirantură la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1955-1956). Maestru recunoscut al muzicii românești, cunoscut în mediile muzicale internaționale (Franța, SUA, Suedia, Germania, China, Rusia, etc.), a fost un continuator al gândirii muzicale enesciene. A compus muzică simfonică: Cvartetul nr.1 pentru coarde, Trei miniaturi pentru pian, Simfonia cantabile, Concert pentru dublă orchestră de cameră și oboi, Cele patru anotimpuri – 4 concerte pentru vioară și orchestră, Sonata pentru vioară și pian „Eterna întoarcere”, Ovidiu la Tomis, muzică de film: Valurile Dunării, Setea, Pădurea spânzuraților, Columna, Aurel Vlaicu, a scris studii de muzicologie. A fost distins cu Premiul de Compoziție „George Enescu” (1943), Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1953, 1969, 1974, 1985, 2000, 2008), Premiul de Compoziție al Academiei Române (1974), Premiul și Medalia de Aur ale Academiei Franceze Art-Sciences-Lettres (1990)

Theodor Grigoriu – Canti per Europa, oratoriu pentru cor și orchestră Orchestra și Corul Radio, Dirijor Iosif Conta

1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică – Încheierea oficială a campaniei militare

Armata a 4-a a lăsat sarcina curățirii sudului Basarabiei pentru Diviziile de Grăniceri, 35, 21 și 10 Infanterie și Brigăzii 7 Cavalerie, acestea apropiindu-se în final de malul vestic al Nistrului. Totodată a fost atinsă vechea frontieră de stat, fiind marcat sfârșitul operațiunilor în Bucovina de Nord și Basarabia din anul 1941. Un comunicat militar oficial anunța sfârșitul campaniei declanșate la 22 iunie același an, de armata română alături de cea germană. Eliberarea orașului Cetatea Albă a dat prilejul Marelui Cartier General Român să anunțe întreaga țară: „Lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit s-a terminat. Din Carpați până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. România a pierdut pe frontul de est 24.396 de militari

1941 – S-a născut Mircea Druc

(n. 25 iulie 1941, Pociumbăuți, raionul Rîșcani, Moldova)

Om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldova (1990 – 1991). A urmat Facultatea de istorie și filologie a Universității de Stat din Chișinău (1957–1960), apoi la Facultatea de Filologie, secția limbi romanice a Universității de Stat din Leningrad. A fost profesor de științe administrative la Institutul Politehnic din Chișinău. Adept al reunificării Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța cu România, a fost ales deputat al Frontului Popular (FPM) în Sovietul Suprem al RSS Moldova. În 1990, a fost ales prim-ministru al RSS Moldova, în această calitate, el cumulând și funcția de membru în guvernul sovietic, participând de două ori pe săptămână la ședințele executivului de la Moscova. Guvernul condus de Mircea Druc a promovat un amplu program de reforme politice, economice și sociale care urmăreau desprinderea RSS Moldova de URSS și reducerea dependenței RSSM de instituțiile de la Moscova, în scopul obținerii independenței RSSM

1945 – A încetat din viață Enea Hodoș (n. 31 decembrie 1858, Roșia Montană, Alba – d. 25 iulie 1945, Sibiu)

Scriitor, folclorist și publicist, membru corespondent al Academiei Române, autor a mai multe volume de culegeri de folclor

1953 – Au început, la București, lucrările celui de-al III-lea Congres Mondial al Tineretului

Desfășurat între 25 iulie–16 august, congresul a fost patronat de mișcarea comunistă și de țările socialiste. Cu acest prilej, a fost construit Teatrul de vară Bazilescu, iar Parcul Bazilescu a fost reamenajat

 

Ziua radiolocației

1955 – Debutul existenței radiolocației ca armă distinctă în cadrul Armatei române

Prin ordinul ministrului apărării naționale din 25 iulie 1955 au fost înființate Trupele Radiotehnice.

 

1964 – A încetat din viață Cornel Medrea (n. 8 martie 1888, Miercurea Sibiului – d. 25 iulie 1964, București)

Sculptor și profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București, membru corespondent al Academiei Române

1974 – A încetat din viață Elena Zamora (Elena Stănescu; n. 1897, Ploiești – d. 25 iulie 1974, București)

Celebră cântăreață de operetă și actriță în România interbelică, s-a lansat la Paris, apoi a făcut o carieră strălucită la Opera Română. În timpul Primului Război Mondial, alături de George Enescu, Maria Ventura și Zavaidoc, a colindat spitalele în încercarea de a aduce o alinare soldaților răniți pe front

1979 – Decretul nr. 277/25 iulie 1979 privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți și gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule

A intrat în vigoare, fiind publicat în Buletinul oficial nr. 64 din 26 iulie 1979. În condițiile gravei crize de energie, CPEx-ul a aprobat o serie de măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți (inclusiv scumpirea benzinei), folosirea autovehiculelor proprietate personală alternativ, în raport cu numărul de înmatriculare, cu soț sau fără soț, al autoturismului, precum și măsuri privind reducerea cantității carburanți ce pot fi scoase din țară de cetățeni români și străini

2005 – Partidul Social Democrat din România (PSD) a devenit membru cu drepturi depline al Partidului Socialiștilor Europeni (PES)

Consiliul Partidului Socialiștilor Europeni a ratificat, în cadrul reuniunii sale plenare care a avut loc la Viena în perioada 24–25 iunie 2005, rezoluția Prezidiului PES privind acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat. Astfel PSD a devenit primul partid din România care a intrat și a activat în cadrul structurilor politice europene

2015 – A încetat din viață Valeriu Pantazi (Valeriu Pantazie Constantinescu; n. 17 mai 1940, Urechești, Vrancea – d. 25 iulie 2015, București)

Poet, scriitor, topograf și pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Scriitorilor din România

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „25 iulie în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: